Câţiva paşi în Mobile Marketing

În prezent, pentru tot mai mulţi utilizatori, telefonul mobil este departe de a fi un simplu terminal GSM, ci a devenit un real furnizor de multimedia, date şi divertisment: de la video-conferinţe, muzică digitală, clipuri şi filme până la evenimente sportive sau jocuri video. În mediul corporativ, dezvoltarea rapidă a mediului mobil de comunicare din ultimii ani a generat necesitatea completării strategiilor convenţionale de comunicare în marketing cu soluţii adaptate la noul mediu. Prin urmare, tot mai multe companii s-au orientat către mediul mobile, devenit un nou canal de comunicare, ce oferă posibilităţi nelimitate de targetare a publicurilor-ţintă. Vorbim astfel despre mobile marketing sau utilizarea platformelor de comunicare bazate pe tehnologia mobilă, ca un dispozitiv integrat de transmitere a informaţiei atât către client, cât şi dinspre acesta, în cadrul unei campanii de marketing.

Marketingul mobil s-a impus odată cu sporirea popularităţii SMS-ului, adoptând în prezent diverse formate de diseminare cum ar fi mobile marketing prin MMS şi bluetooth, in-game sau chiar mobile marketing viral. S-au creat noi canale de comunicare cu publicurile-ţintă şi noi strategii de marketing adaptate unor consumatori sofisticaţi şi unei pieţe aflate într-o permanentă dezvoltare. Astfel, soluţiile de mobile marketing au devenit parte componentă a mixului de comunicare, oferind multiple beneficii cum ar fi: costurile reduse comparativ cu o campanie clasică, feedback-ul imediat, diversitatea instrumentelor disponibile, impactul vizual ridicat şi, mai ales, apropierea de client prin comunicarea cu publicuri-ţintă formate din consumatori mobili.

Criza financiară continuă şi se resimte din ce în ce mai mult şi în România, motiv pentru care, domeniul de mobile marketing în care se puneau mari speranţe anul trecut, mai mult ca sigur nu va decola în 2009. Există un punct de vedere comun al analiştilor bazat pe viteza cu care zboară bugetele de marketing şi advertising pentru 2009 şi ne dăm seama că tendinţa generală va fi de a sta pe lucrurile cunoscute. Toată media întră în 2009 într-o acută suferinţă din cauza scăderii cheltuielilor de advertising. De aceea, cel puţin din punctul de vedere al sumelor de bani vehiculate în industrie, 2009 nu arată deloc stralucit pentru dezvoltarea mobile marketingului.

Cristina Dan

Cum utilizăm eficient canalele de comunicare în marketing direct

Acest articol se doreste a fi o scurtă relatare privind utilizarea canalelor de comunicare folosite în mod curent în marketingul direct. Sunt sigură că mulţi cunoaşteţi care sunt acelea şi cum se utilizează, însă aspectul pe care aş vrea să-l expun este legat de cum se pot utiliza aceste canale de comunicare într-un mod cat mai eficient, astfel încat să producă o rată de răspuns cât mai mare şi, eventual, la costuri cât mai mici.

Atât în B2B, cât şi în B2C se utilizează acelaşi canale de comunicare: direct mail, telefon, fax, e-mail, SMS iar, cu excepţia constrângerilor legale care diferă în funcţie de calitatea persoanei căreia te adresezi, avantajele şi dezavantajele utilizării acestor canale sunt cam aceleaşi. Comunicarea prin direct mail presupune avantajul unor date uşor de obţinut însă rata de răspuns ca urmare a utilizării acestui canal este destul de scăzută. O rată de răspuns ridicată o oferă folosirea telefonului (telemarketing, follow up). Această abordare presupune, însa, resurse financiare mult mai mari şi un know how cât mai solid pentru abordarea eficientă a unui script impus de campanie. De asemenea, impune şi adaptarea la programul celor către care doreşti să comunici. Utilizarea fax-ului în comunicare reprezintă o metodă ieftina şi rapidă însă presupune o obţinere mai greoaie a datelor cât şi o procesare, respectiv centralizare exactă a datelor obţinute. Este necesar un acord scris privind permisiunea. E-mail-ul, ca şi mijloc de comunicare, reprezintă o metodă modernă, ieftină şi rapidă dar poate fi văzut, de multe ori, ca fiind intruziv. De asemenea, este necesară obţinerea unei permisiuni pentru ca acest canal să poată fi folosit în comunicarea cu clienţii. Utilizarea SMS-ului în campaniile de comunicare se încadrează în aceeaşi categorie ca şi e-mail-ul cu diferenţa că nu este necesar un acord scris din partea consumatorului dar nici nu este perceput ca fiind business.

Pe piaţa de marketing direct, s-a demonstrat în timp, prin multe incercări, că metodele de comunicare cele mai eficiente sunt generate de combinarea canalelor de comunicare. Când spun acest lucru mă refer la utilizarea a cel puţin două canale, pentru o singură comunicare (succesiv sau simultan), prin care se doreşte întărirea ideii transmise. Un direct mail care poate conţine o ofertă personalizată, urmat de un follow up prin care consumatorul va fi întrebat dacă a primit comunicarea, care este părerea lui privind aspectele ofertei etc. Acest lucru va întări cu siguranta idea comunicării, direct mail-ul primit iniţial nu va reprezenta doar un plic găsit în cutia poştală şi aruncat într-un colţ.

Ideea principală ar fi aceea că, în comunicarea diferitelor oferte (prin care înţelegem produse sau servicii), către consumatori, se consideră a fi necesară utilizarea mai multor canale de comunicare, cât mai variate. Scopul este dat atât de beneficiile companiilor cât şi de cele ale consumatorilor. Este important ca prin diversificarea şi dublarea comunicării să te ajuţi pe tine, ca şi ofertant, dar şi pe consumator, prin faptul ca îi oferi cât mai multe variante de a avea acces la informaţie.

Totodată, este ideal ca şi consumatorii să aibă la dispoziţie o gamă variată de mijloace de comunicare pentru a răspunde ofertelor tale şi să fie oarecum motivaţi să o facă. De exemplu, într-un direct mail (prin poştă) consumatorul poate găsi şi un plic special în care îşi poate plasa răspunsul, cu specificaţia că nu el este cel care va suporta taxele postale pentru returnarea acelui răspuns. În cazul unui răspuns al consumatorului prin apelarea unui info line, rata de răspuns va fi, cu siguranţă, mai mare, atâta vreme cât i se oferă varianta apelării unui număr gratuit.

Odată cu trecerea timpului am observat că foarte mulţi reprezentanţi ai companiilor din România, în momentul în care vor să iniţieze o campanie de marketing direct, mai ales pe calea direct mail-ului, adresează veşnica întrebare: care este rata de răspuns garantată? Într-adevăr, este o întrebare la care sunt sigură că toţi ar vrea răspuns înainte de a-şi investi bugetul în aşa ceva. Însă, problema e că de puţine ori aceştia primesc şi răspunsul aşteptat. Marketing-ul direct este încă un domeniu “de testare” iar cheia în cadrul campaniilor de acest gen este reprezentată de bazele de date folosite, indiferent de canalul abordat pentru efectuarea comunicării. După cum am specificat deja, se poate face o diferenţiere între canalele de comunicare privind eficienţa, prin care se poate obţine o rată de răspuns mai mare, însă, până la a garanta o anumită rată de răspuns, este o cale mult mai lungă. În principiu, această râvnită informaţie se poate obţine doar după efectuarea unui test pe o selecţie, întocmai target-ului propus. Este adevărat că întotdeauna se pune, în primul rând, problema bugetului şi puţini sunt dispuşi să încerce fără a avea un rezultat garantat. Nu este şi cazul companiilor de profil care îşi vând produsele numai prin acţiuni de marketing direct şi întreaga lor comunicare are loc prin intermediul canalelor de comunicare directe. Pentru relaţii pe termen lung, cele mai utilizate canale sunt direct mail-ul si telefonul. Nu sunt cine ştie ce invenţii dar chiar dau rezultate şi merită testate. SMS-ul şi e-mail-ul încă sunt în dezvoltare în Romania. În momentul de faţă sunt folosite cel mai des şi cel mai eficient atunci când e vorba de promoţii, concursuri care implică automat şi ceva câştiguri. Este de înţeles că “dau ceva roade” avand în vedere că este şi un câştig pentru consumator pe lângă produsul sau serviciul care “vine la pachet”.

Este clar că toate aceste canale de comunicare sunt în continuă dezvoltare, aşa cum e întreaga lume. Metodele clasice încă merg bine şi vor merge în continuare. Odată cu dezvoltarea tot mai acută a tehnologiei este de la sine înţeles că vor fi devoltate noi canale şi metode, mai ales din această sferă. Adevărul este că pe metodele convenţionale nu prea a mai ramas nimic de inventat, dar cu sigurantă de îmbunătăţit, şi aici mă refer la rapiditate şi eficienţă în cazul expedierii materialelor informative pe căile clasice, asta măcar până se inventează fenomenul de teleportare.

Cum îţi alegi canalul de comunicare este şi va rămâne întotdeauna un lucru esenţial in marketing, însă depinde doar de noi cum ştim să eficientizăm folosirea acestora.

Cristina Radu

Creativitate pentru publicitatea prin poştă

Reclama prin poştă poate servi ca un mijloc ideal pentru întreţinerea bazelor de clienţi create prin intermediul canalelor media. De ce? Pentru că nu este restricţionată de timp, centimetri, culoare sau ecran. Singurele limitări sunt impuse de imaginaţie şi buget. Poţi trimite clienţilor tăi cam orice doreşti. Poţi introduce oricât de multe elemente ai nevoie, la câte culori vrei. Depinde de bugetul alocat proiectului şi, foarte important, de cât de creativ poţi fi.

“Scrisoarea este regele pachetului publicitar” (Bob Stone – Metode de succes in marketingul direct). Foarte adevărat! Crearea scrisorii impune multă creativitate. Se identifică dorinţele potenţialului consumator şi se creează o scrisoare care să i le satisfacă. Vei constitui din fiecare aspect al produsului un avantaj pentru client şi-i vei expune toate beneficiile pe care le-ar putea avea. O abordare personală îi va stârni interesul. Nu trebuie să uităm şi de elementele de creaţie din scrisoare – poziţionare, reliefări, imagini, text – cu rol de a produce anumite efecte în mintea consumatorului.

Un alt element al pachetului publicitar prin poştă este plicul. În general este văzut ca un simplu mijloc de transport al materialelor către destinatar. Ei bine, nu este aşa. Are un rol primordial: acela de a determina destinatarul să-l deschidă. Şi aici este nevoie de creativitate. În primul rând, plicul trebuie să fie în armonie cu materialele din interior. Fie că va fi un plic mai simplu care să dea impresia unei comunicări importante, oficiale, sau un plic ce poate lua ochii destinatarului prin grafică, culori, mesaje, are scopul de a atrage clientul şi de aceea i se acordă importanţă deosebită.

Un al treilea element obligatoriu într-un pachet publicitar este broşura. Ea conţine prezentarea propriu-zisă a produsului/serviciului. Rolul acesteia este acelaşi: de a conduce la un proces complet de vânzare. Asupra broşurii se impun cele mai mari eforturi creative, este nevoie să acordaţi toată atenţia asupra aspectului şi conţinutului.

În funcţie de buget se pot introduce oricât de multe elemente într-un pachet: formulare de comandă, chestionare, bonuri de reduceri, pentru cadouri, alte diverse anexe. Important este să realizezi acest pachet într-un stil cât mai original şi să-ţi foloseşti imaginaţia.

Chiar dacă ambientul multimedia este într-o dezvoltare nesfârşită, pachetele publicitare prin poştă continuă să aibă success, generând rezultatele scontate.

Cristina Radu

O campanie de succes şi …la mai multe!

Se apelează la publicitatea clasică pentru a transmite în piaţa o imagine legată de produsul/serviciul respectiv. Orice mesaj ar transmite reclama respectivă, compania nu se aşteaptă la un răspuns direct din partea celor care vizionează reclama. În schimb marketingul direct are o ţintă dinainte cunoscută, obiective bine stabilite, dar prin intermediul acestuia se aşteaptă un răspuns din partea celor targetaţi şi implicaţi în acest marketing direct. Marketingul direct atrage costuri mai mici decât publicitatea clasică.

O campanie de marketing direct reuşită a fost o campanie de strângere de fonduri pentru programe sociale în comunităţile rurale din sudul României, având ca ţintă 2400 de manageri ai companiilor din Bucureşti. S-au trimis scrisori personalizate care conţineau 2000 RON, în scrisoare se explică prezenţa acelei sume, detalii despre programul iniţiat şi beneficiile. Aceşti 2000 de lei au fost folosiţi ca şi “cârlig”, modalitate de “agăţare”, de atragere a atenţiei şi în acelaşi timp de accentuare a mesajului campaniei „Avem nevoie de banii “dumneavoastră”. Apelul către responsabilizarea segmentului ţintă s-a făcut prin intermediul textului inclus în scrisoare. Acesta prezenta importanţa susţinerii unui astfel de program şi beneficiile pe termen lung aduse de acesta. În acelaşi timp, scrisoarea oferea şi o explicaţie a prezenţei celor 2000 de lei ei vrând a fi priviţi ca fiind o investiţie din partea iniţiatorului campaniei. Prin această investiţie făcută, iniţiatorul campaniei demonstra practic implicarea activă a sa în succesul proiectelor şi împingea respondentul către acţiune (în cazul nostru oferirea unei donaţii).

Agenţia nu a vrut să abordeze “vinderea de milă” ca şi strategie de comunicare către segmentul ţintă ci una de solidaritate sugerată prin contribuţia adusă de client prin acei bani incluşi în 2400 de plicuri. Agenţia a trimis scrisori prin care li se mulţumea managerilor pentru sumele donate şi îi invitau să ia parte la programele susţinute cu ajutorul banilor investiţi.

Campaniile de marketing direct pot fi încununate de succes dacă se adresează unui public ţintă potrivit, dacă se adresează cu un mesaj şi într-o manieră potrivită, menită să sensibilizeze publicul.

Surse: www.markmedia.ro

Crina Scotocea

SMS Marketing = (Marketing Direct)

Conform spuselor lui Marian Seitan, director general la Hit Mail, piaţa autohtonă de marketing direct s-a situat în 2008 în jurul cifrei de 35 de milioane de euro. O cifră modestă prin comparaţie cu piaţa din Ungaria (150 de milioane) sau Polonia (peste 500 de milioane). Cu toate acestea specialiştii afirmă că această piaţă are şanse să depăşească 60 de milioane de euro în următorii 5 ani.

Odată cu evoluţia mijloacelor de comunicare au evoluat şi instrumentele specifice acestui tip de marketing, aşa se face că în România anului 2008, aproximativ 10% din piaţa marketingului direct este reprezentată de campaniile desfăşurate pe telefonul mobil. Dacă până mai ieri banalul sms era utilizat pentru felicitări sau schimb de informaţii între prieteni, astăzi o bună parte din companiile româneşti îl pot utiliza pentru a-şi spori vânzările şi implicit profiturile.

Având în vedere contextul crizei economice dar şi inovaţiile de natură tehnică, Seitan este de părere că: „marketingul pe telefonul mobil va creşte şi mai mult, în contexul în care bazele de date sunt mai mari şi mai nou segmentabile”.

Vodafone a înţeles pe deplin avantajele acestei metode de marketing direct şi la jumătatea anului 2008 au lansat în premieră pentru România, serviciul AdPlus. Prin intermediul acestuia clienţii operatorului de telefonie mobilă pot primi, doar cu acceptul lor, informaţii despre cele mai recente lansări în domeniile de care sunt interesaţi, mesaje comerciale cu privire la brandurile preferate şi conţinut personalizat pe telefonul mobil. Lăudabil efortul lor, atâta timp cât partea cu acceptul clienţilor, este pe deplin respectată.

Reprezentanţii Vodafone identifică o parte din avantajele acestui nou serviciu prin: selectarea precisă a audienţei în funcţie de criterii de segmentare actualizate frecvent, exactitatea alegerii momentului expunerii la mesaj şi posibilitatea de a realiza campanii interactive prin care răspunsul din partea utilizatorilor se obţine în timp real.

Dacă stăm să analizăm faptul că acest serviciu se poate adresa unui public targetat de 9,5 milioane de utilizatori (clienţi Vodafone), eu cred că nu trebuie să fii expert ca să afirmi că marketingul direct prin sms se bucură de un potenţial inegalabil, lucru ce va conduce fără îndoială la o dezvoltare exponenţială a acestuia.

Surse:

http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Vodafone-a-lansat-primul-serviciu-de-mobile-advertising/2065.html

http://www.financiarul.com/articol_13101/o-campanie-de-marketing-direct-incepe-de-la-o-mie-de-euro.html

http://www.standard.ro
/articol_63768/sms_ul_ramane_motorul_publicitatii_pe_mobil.html

Victor-Florian Rizescu

Publicitatea prin fax, doar cu acord

În cadrul campaniilor de marketing B2B se utilizează cu plăcere şi reclama prin fax. În cadrul marketingului online este deja valabilă deviza de marketing de permisiune. Un verdict al OLG Hamm are în vedere în ceea ce priveşte publicitatea prin fax, implicarea consimţământului celor care primesc o reclamă pe această cale.

Conform acestui verdict, publicitatea liberă prin fax nu poate fi admisă în ceea ce îi priveşte pe cei neînscrişi în competiţie. Companiile înscrise în concurs pot invoca legi împotriva competiţiei neloiale. După UWG publicitatea liberă prin fax este inadmisă şi motivează astfel pentru cel care primeşte reclama emiterea unor pretenţii de omitere.
„În concluzie, nu este de ajuns ca agentul publicitar să creadă doar că cel ce primeşte faxul,va fi de accord cu reclama. Mai mult, un consimţământ trebuie să existe.”

Pentru a evita plângeri, acţiuni în justiţie şi costurile aferente acestora, campaniile de marketing prin fax, telefon, e-mail şi sms trebuie să se desfăşoare cu un accord prealabil concret, după cum sfătuieşe Susanna Heurung de la Kador&Partner.

Sursă: DIREKT MARKETING, ediţia 11/2007

Sorana Frunzăverde

„Nu-mi răspunzi la SMS…”

Marţi, 06 ianuarie 2009, primesc sms. Iniţial mă gândeam că este vreo cunoştinţă întârziată care s-a dezmeticit după mini-vacanţa de sărbatori pe care şi-a petrcut-o izolată de lume. Am descoperit că nu e bine să faci presupuneri – text sms: „La mulţi ani! Începe anul câştigând premii! Cumpără revista xyz şi participă la primul concurs din 2009! Premii în valoare de 25.000 euro te aşteaptă!”.

Concluzia: „nici n-am început anul bine că m-au şi gasit!”  Firmele au început să exploateze din ce în ce mai mult canale noi de comunicare directă cu clientii lor, depăşind canalele tradiţionale cu care aceştia sunt deja obişnuiţi şi la care nu mai reacţionează prompt. În cazul de faţă, am fost pe de-o parte extrem de surprinsă, iar pe de cealaltă parte amuzată de inventivitatea „unora”, de „simţul pieţei” de care au dat dovadă în a exploata noi metode de a vorbi direct clientului lor, de a construi şi menţine relaţia cu el.

Am încercat să-mi amintesc cum de le-am dat ocazia să-mi înregistreze datele de contact în baza de date. Mai greu, însă mi-am adus aminte de faptul că nu cu mult timp în urma am luat la întâmplare o revistă şi am răsfoit-o. Pe una dintre multe ei pagini cu recomandări de produse pentru oricine şi orice, era un concurs. Nu erau premii atractive, însă din lipsă de ocupaţie am participat. Cum?! Am trimis un sms. Suficient cât să intre în posesia numărului meu de telefon. Cel mai curios mi se pare totuşi faptul că am participat la concurs după ce perioada de valabilitate deja expirase; cu toate acestea au fost suficient de vigilenţi cât să nu uite sa-mi introducă numărul de telefon în baza lor de date.

Chiar dacă sunt la început, firmele vor începe să exploateze din ce în ce mai mult acest canal; situaţia de mai sus este doar un exemplu. Companiile de telefonie mobilă folosesc de foarte mult timp aceasta opţiune de a interacţiona cu clienţii lor, diferenţa e că pentru ele nu este ceva ieşit din comun, doar sunt pe teren propriu. Este curios de urmărit evoluţia în timp a acestei noi metode; oare cât de repede va ajunge clientul să se simtă agasat, să-şi simta intimitatea invadată, mai ales că telefonul a ajuns să reprezinte un obiect extrem de personal?!

Cristina Dan

Marketingul direct – subevaluat

Se pare că este adevărat. Într-adevăr marketingul direct este subevaluat în România, dar nu numai. Această situaţie a fost descoperită în urma realizării unui studiu ce s-a desfăşurat în patru ţări din Europa Centrală şi de Est (România, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia).

În cadrul acestei cercetări au fost interogaţi directorii de marketing ai 1300 de companii şi centralizând răspunsurile lor s-a ajuns la concluzia că din bugetul de marketing al firmelor se alocă pentru comunicarea directă mai puţin de 10%.

Conform rezultatelor, se pare că pe piaţa din România marketingul direct are cele mai scăzute cote. Cei care practică acest gen de acţiuni nu lucrează cu baze de date bine puse la punct şi nu folosesc toate canalele de comunicare specifice. De asemenea foarte puţini îndrăznesc să externalizeze marketingul direct, doar banking-ul şi unele companii de asigurări practicând acest lucru.

Ţinând cont de rezultatele acestui studiu şi în contextul crizei financiare actuale, companiile din România trebuie să se orienteze către marketingul direct pentru că le va ajuta să economisească bani, dar în acelaşi timp acesta oferă posibilitatea urmăririi rezultatelor, putându-se afla ce canal de comunicare a fost mai eficient.

Astfel marketingul direct, prin avantajele pe care le oferă poate reprezenta o soluţie pe timp de criză, fiind o alternativă la sumele mai ridicate care se dau pe advertising.

Rămâne de văzut cum se vor adapta marketerii la contextul actual şi ce tactici vor utiliza.

Sursă: http://www.iaa.ro/Articole/Studii-de-caz/Sondaj-marketing-ul-direct-subevaluat-in-cee/2162.html

Aura Nedelcu

România nu are încredere în marketingul direct

Un studiu realizat de către Linea Directa Communications arată că România se află printre ultimele state la nivelul preferinţei pentru marketingul direct. Cele două tendinţe, aceea de a surclasa importanţa marketingului direct în faţa altor instrumente ale marketingului şi aceea de a ignora din start respectiva strategie, au clasat România pe ultimul loc în rândul statelor europene, celelalte state supuse cercetării fiind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

Cea mai mare parte a companiilor (în cadrul studiului au fost luate în calcul doar acele companii care realizau venituri anuale de peste un milion de euro) direcţionează către activităţile de marketing direct un procent mai mic de 10% din bugetul alocat pentru marketing, valoarea medie a unui buget de marketing din România fiind de cel mult 250 000 euro. Această situaţie se datorează faptului că marketingul direct nu face parte încă din cultura organizaţională a celor mai multe companii, deşi eficienţa marketingului direct a fost demonstrată de ceva timp pentru alte medii internaţionale de afaceri.

Actuala criză financiară ar putea redresa poziţia marketingului direct în România prin dublarea procentului alocat acestuia de la o medie de 4%, la o medie de 8 % pentru anul 2009. Unul dintre oficialii Hit Mail a dat ca termeni de comparaţie Ungaria, cu un procent de 12 % acordat marketingului direct şi Statele Unite, unde acesta depăşeşte 50% din valoarea unui buget de marketing. Comunicarea directă şi puternic personalizată cu clientul, urmărirea unor baze de date reale şi optimizate care să poată furniza informaţii reale şi eficiente unei organizaţii, toate aceste atribute sau beneficii ale marketingului direct vor începe să câştige teren în situaţia limită a crizei mondiale, în care puterea de cumpărare este decimată, România nefiind o excepţie (1)

(1) – http://www.standard.ro/articol_72422/romania__pe_ultimul_loc_la_marketing_direct.html

Olga Năstase

Apelul la sexualitate – este sau nu o metodă de marketing direct?!

Femei frumoase şi maşini de lux… În marketing, “sexul vinde” a devenit clişeu. Da! Vinde, şi încă vinde bine în industrii cum ar fi mass-media, showbiz sau muzică. Ce este comun industriilor de mai sus? Simplu: toate lucrează cu oamenii (mase de oameni) şi se adresează lor. Cum? În mod direct, prin apel la sentimente, senzaţii, aşteptări.

Care ar fi legătura totuşi cu markenting-ul direct? Una dintre definiţiile de referinţă în domeniu, ce aparţine Asociaţiei Americane de Marketing Direct enunţă urmatoarele: „Marketingul direct este un sistem interactiv de marketing care utilizează unul sau mai multe mijloace de comunicare pentru a obţine un răspuns măsurabil, care poate duce, în anumite cazuri, până la achiziţie”. Nu este locul aici de a discuta despre complexitatea definiţiei şi cât de bine acoperă sau nu acest domeniu. Este suficient să luăm în calcul unul dintre aspectele esenţiale pe care le aduce în discuţie aceasta: obiectivul unei campanii de direct marketing nu este, în exclusivitate, de a vinde produsul, ci de a îniţia şi menţine o legătura cu clientul. Este suficient ca privirea galeşă sau dimensiunea rochei unei hostess să-ţi atragă atenţia (iniţierea legăturii) asupra unui model de autoturism căruia să-i acorzi mai mult interes decât dacă te-ai fi raportat iniţial strict la producător. Mai simplu de atât nici că se putea, mai ales că vorbim de câţiva ani buni de trecerea de la un pudism exagerat la un exhibitionism, devenit printre altele ieftin şi de prost gust.

Explozia pe care „sex”-ul a provocat-o în industriile de mai sus a afectat şi alte industrii cum ar fi cea a carţilor, lucru care într-o măsură mai mică sau mai mare deja este folosit de edituri. În condiţiile în care astăzi suntem sufocaţi de filme, seriale şi emisiuni de televiziune care mustesc de sexualitate alături de noua literatură, agresivă, pornografic-intimistă, n-ar trebui să ne mire dacă găsim pe rafturi volumul: „Exersaţi 7 minute pe zi sex de calitate”; şi n-ar fi pe rafturi dacă nu s-ar vinde.

In loc de concluzie este ştirea potrivit căreia patronii unei pizzerii din oraşul canadian Winnipeg au decis să atragă mai mulţi clienţi, oferind la fiecare bucată de pizza câte o poză erotică (ce cupoane de reduceri?!, ce e-mail-uri?!, ce flyere?!).

Surse:
http://www.lucman.ro/produs/exersati-7-minute-pe-zi-sex-de-calitate–i43351
http://www.marketingdirect.ro/
http://www.promotor.ro
http://www.realitatea.net/sexul-vinde-pizza-in-canada_73307.html

Cristina Dan