Cadbury lasă gorilele pentru «dansul din sprancene«

Cu toţii ştim faimosul spotul Cadbury Gorilla, un fenomen în industrie ce şi-a păstrat locul până acum o lună când cei de la Cadbury au surprins din nou cu «Dansul Sprâncenelor».

Asemenari şi deosebiri sau unitate în comunicarea de brand pe de o parte şi abordarea unui nou stil, pe de altă parte :

– Gorilla merge spre sfera de emoţional, se adresează targetului generic păstrând totodată curiozitatea până la capăt. Asocierea acestui animal cu ciocolata se conturează în abordarea spotului ca pe un teaser, revealul fiind scurt şi concis, apare la final prin sloganul deja celebru «A glass and a half full of joy« .

– « Dancing eyebrows » este deja mai specific, păstrând însă rolul deosebit la muzicii ca diferentiator în calupul publicitar, ceea ce regăsim şi la Gorilla. Interesant est efaptul că de data aceasta Cadbury abordează core targetul şi anume copiii într-un mod direct, propunându-le chiar şi un nou «dans«. Ca orice brand care se respectă, Cadbury se poziţionează ca trend setter în ceea ce priveşte micile ticuri de zi cu zi şi aici putem să facem legătura la ciocolata «Twix» şi semnul cu cele 2 degete.

Un amănunt ce pentru astfel de branduri înseamnă mult, cu atât mai mult cu cât orice reproducere le generează automat word of mouth şi astfel multă notorietate.

Anca Preduş

Coca-Cola Zero “se simte cu toate simţurile”

O nouă şi inedită campanie Coca- Cola: Coca-Cola Zero “Tongues and Eyeball” inspiră şi încurajează consumatorii să găsească fericirea în moduri despre care se crede că sunt imposibile. În această campanie cele cinci simţuri sunt reprezentate de personaje animante: Ochiul, Creierul, Degetul şi cele două Limbi, în timp ce dialogul lor marchează un “paradox”: gustul autentic de Coca-Cola al Coca-Cola Zero.

Personajele sunt unice, la fel şi dialogul lor: Limba, Ochiul, Creierul şi Degetul. Cele două Limbi testează gustul autentic de Coca-Cola, în timp ce Ochiul vede sticlă cu etichetă care mentionează zero zahăr. Degetul şi Creierul se alătura acestei dispute.

O expunere interesantă mai ales că prin folosirea bărbaţilor ce dau grai simţurilor, cei de la Coca-Cola ating şi targetul masculin, mai puţin fidel până acum băuturilor light.

Din păcate spotul a fost catalogat drept inteligent de către specialişti dar scârbos de publicul larg, implicit targetul lor. Noroc cu Fabrica de Fericire care mai spală ruşinea!

Anca Predus

Creşte audienţa la TV în contextul crizei

Dacă până înainte de vacanţa de iarnă toate televiziunile erau în goană după clienţi întrucât nu îşi completaseră veniturile conform obiectivelor propuse, din ianuarie 2009 ne confruntăm cu un alt fenomen.

Toate trusturile mari care anul trecut au ieşit în pierdere şi care în decembrie ofereau gratis chiar şi un solo spot dacă erau implicaţi minim 50.000 de euro în difuzare de spoturi, acum anunţă la unison garantarea unor audienţe incredibil de mari ceea ce le măreşte numărul de GRP-uri.

Vine criza, iar lumea va renunţa la alte distracţii costisitoare şi se va uita la TV. Aşadar, mari branduri, măriţi bugetele pe media întrucât conjunctura crizei, implicit a audienţelor mai mari, vă va aduce repede return-ul on investment aşteptat. Să fie oare adevărat sau este doar o strategie de marketing? Rămâne de văzut şi de analizat.

Anca Predus

Comportamentul consumatorului…de criză

Vă propun să luăm un exemplu şi să descifrăm acest domino generat de comportamentul de criză în cadrul organizatiior.

Cel mai la îndemână este scăderea bugetului de marketing din partea marilor companii. De ce să scadă mall-urile spre exemplu, fluxul de comunicare, când targetul shopaholic trebuie să fie mereu bine informat de tot ce apare nou?!

Aici dacă ne concetram puţin observăm un lanţ de căderi/ scăderi în genul dominoului după cum urmează: Consumatorul 16-50 ani, all urban, venituri de peste 500 ron/ lună şi nivel de educaţie mediu-înalt, preponderent femei, se confruntă cu criza şi în scopul economisirii de unde tăie? De la filmele vizionate la mall, haine de la mall, cine la mall. Această primă piesă cade pe marile branduri ce îşi prezintă produsele spre vânzare în mall – vând mai puţin, mult mai puţin, deci cer un discount la preţul chiriei pentru a rămâne acolo în continuare. Şi astfel cad peste depatamentul de <>, cel care genereza cel mai mare venit.
Pentru că lipsa unor mari branduri ar aduce şi mai puţin trafic, se face acest compromis de scădere a chiriei pentru brandul X. Aici are loc o cădere de piese masivă – toate brandurile vor astfel de discount-uri.

Cad multe piese deci presiunea e mare, cu atât mai mare cu cât intră din ce in ce mai puţini bani. Nu mai există sprijin şi trebuie sa cadă/ scadă şi <>, ieşirile spre partea de comunicare, deci bugetul de marketing. Şi iată cum în situaţii de criză comportamentul precaut să spunem al marilor companii degenerează creativ într-un joc de domino.

Anca Preduş

Obama – un marketer adevărat pentru America

Îl urmăresc cu mult înainte de fi în shortlist-ul către Preşedenţie. E vorba de Barack Obama despre care am auzit cred că acum mai bine de un an cum că ar fi un orator execelent. A dovedit-o până la capăt şi nu cred că mai are cineva dubii de acest lucru. Însă mă întreb: oare acum că a câştigat, va fi la fel?

Şi aici intervine exemplul Băsescu – s-a evidenţiat printr-un om popular cu băi de mulţime şi discursuri pe limba tuturor, asta până nu demult când a jignit o persoană şi de aici multe altele. Încă o impresie bună la început care o dată devenită realitate s-a spulberat.

Aşadar, revin prin a mă întreba dacă într-adevăr Obama este un om extrem de capabil şi cu un talent înnăscut în comunicarea cu oamenii sau este doar un bun învăţăcel, cu un PR deosebit şi care o dată ajuns la putere s-ar putea să «se lase» de oratorie?

Pledez pentru prima variantă – îl admir pentru puterea de a stăpâni masele şi nu prin discursuri pline de promisiuni cum se întâmplă la noi, ci prin alte tehnici care ţin de intuiţia lui şi mai puţin de PR: este coerent, ştie să expună strategia sa lunad în calcul premisele actuale şi analizând pe rând situaţia fiecărui pion principal cu care va avea de lucru (armată, guvern, biserică etc), îşi exprimă clar obiectivele amintind la fiecare până unde exact poate ajunge şi în cât timp (aici observam deci strategia obiectivelor SMART) şi încearcă şi o autoevaluare provizorie a ceea ce va trebui să se întâmple.

Aşadar vă invit să audiaţi cap-coadă oricare din discursurile sale şi veţi înţelege că America este pentru Obama compania în care el va implementa propria sa strategie de marketing enunţând clar palnning-ul ori de câte ori are ocazia. O face subtil şi recunoaşte deschis că în contextul actual, în care America a pierdut mult ca imagine, este necesar rebranding-ul Obama.

Anca Preduş

Transformă-te în iubire. Apă de legendă Izvorul minunilor.

Lumea poveştilor ia amploare pe piaţa din România. Deşi marketingul narativ este un concept modern, este foarte uzitat pe piaţa din România, tocmai prin impactul pe care îl are asupra oamenilor. Dar de ce sunt oamenii atât de impresionaţi de poveşti? Am putea râde, dar cu poveşti trăim de când ne naştem, poveştile sunt cele care ne transpun într-o lume ireală şi mirifică. Prin poveşti, oamenii îşi păstreză optimismul, rămân cu o urmă de speranţă după duritatea stresului de fiecare zi. Personal, îmi place poveştile, şi dacă nu aş mai avea parte de ele, aş privi apa minerală Izvorul minunilor exact aşa cum am cunoscut-o la început, o apă ieftină, fără gust, neinteresantă.

Identitatea apei minerale s-a schimbat imediat ce brandul şi-a conceput o nouă înfăţişare…de legendă. După doi ani de cercetare, Friends, Trout & Partners şi regizorul german Ollie Boehm au conceput un spot publicitar care prezintă o poveşte magică, cu prinţi şi prinţese, o legendă ce pare desprinsă din poveştile lui Petre Ispirescu, poveste care spune ceva despre tradiţia românească, despre plaiurile mirifice ale României, şi mai ales despre o apă născută în munţii României.

Spotul aduce în prim plan legenda a două elemente de legendă: focul şi gheaţa, două elemente atât de diferite, dar care se atrag. Focul şi gheaţa sunt reprezentate de două făpturi de basm: prinţul focului, feciorul Împăratului focului şi prinţesa gheţurilor, fiica regelui gheţurilor. Cei doi sunt uniţi cu ajutorul inorogului fermecat, nelipsit în lumea basmului. Şi cel mai important, cei doi trăiesc iubirea care va salva teritoriul de lupta crâncenă a împăratului focului şi a regelui gheţurilor şi care va naşte izvorul minunilor.

Iată povestea aşa cum este ea: “Cât timp a ţinut vrăjmăşia dintre împăratul focului şi regele gheţurilor? Până când iubirea…Până când plecat la vânătoare, feciorul împăratului de foc luă urma inorogului fermecat…Prin pădurea ielelor, peste valea plângerii, până în inima munţilor. Aşa cunoscu prinţul pe cea mai frumoasă între făpturi, prinţesa gheţurilor. Şi iubirea lor, minune, izvor veşnic s-a făcut. Lumea s-a schimbat, dar izvorul încă mai susură. Transformă-te în iubire! Izvorul minunilor- apă de legendă.”

“Principalul obiectiv de comunicare este repoziţionarea mărcii Izvorul Minunilor către segmentul premium, argumentele raţionale descoperite în urma muncii de documentare fiind realmente solide: tradiţia existentă, zona ca atare, Stâna de Vale – o regiune cu poluare minimă – , legendele descoperite în jurul apei Izvorul Minunilor, conţinutul ei scăzut de sodiu – şi nu în ultimul rând atestarea ei ştiinţifică ca apă plată, încă din 1984. Astfel, comunicarea de marcă va fi reorganizată pe mai multe coordonate, dintre care cea de ATL este doar o componentă. În continuare ne propunem, împreună cu prietenii noştri de la Trout şi European Drinks, să adaugăm mixului de comunicare tot mai multe componente, dintre care menţionăm pentru moment PR-ul şi comunicarea in-store,” spune Sorin Trâncă, Friends Advertising.

Surse:
http://www.iaa.ro/Articole/Stiri/Izvorul-minunilor-isi-spune-legenda-in-cel-mai-nou-spot-marca-friends/807.html
http://www.youtube.com/watch?v=bm93xuKZUfA&feature=related

Musat Iulia

Televiziunea – aliniere la standarde euro

Era vitezei şi a transcendenţei. Nu putem trăi fără internet de mare viteză, fie că vorbim de calculatorul de la birou sau de acasă sau de cele portabile. De asemenea, vrem şi avem mai mult telefoane 3G şi Internet pe mobil. Mai nou, răsfoind revista presei din fiecare dimineaţă, aflu că, până în 2012, trebuie să ajungem la standarde europene si in ceea ce priveşte televiziunea. Nu vorbesc aici de televiziunea portabilă, cea de pe mobil. Nu. Pănă acolo trebuie să trecem mai întâi la televiziunea digitală. Atunci am înţeles de ce in magazine nu mai găseşti – sau găseşti prea multe – TV-uri cu opţiunea FULL HDMI.

Care vor fi cateva din datele impactului:
-posibilitatea de a avea acces gratuit, cu o simpla antena omnidirectionala, la 40-50 de programe in retea nationala,
-posibilitatea de receptie a programelor Tv in automobil, inclusiv la viteze mari,
-receptia de informatii suplimentare prin EPG (electronic program guide),
-necesitatea de a schimba televizorul analogic cu unul digital, in contextul imposibilitatii de a mai receptiona programe tv cu un televizor analogic (fara racordare la cablu).

Toate acestea au fost posibile prin prisma OUG care modifică legea audio-vizualului, şi care îşi propune să revoluţioneze nu numai tehnologia, dar şi buzunarele românului.

Principala tentaţie pentru români, care au dovedit că sunt avizi de orice fel de noutate din domeniul comunicării, alături de faptul că, în televiziunea HD, formatul 16:9, mai conform cu vederea umană, nu are deformarea pe lăţime din emisia analogică sau digitală standard şi preia toată informaţia din imaginea cinematografică, va fi calitatea excepţională a imaginii HD, ce poate fi deja experimentată în programul HD al PRO TV.

După părerea mea, consider ca mai repede vom regăsi televiziunea pe telefon, decât vor incepe să emită cele 7 benzi de TDT acordate de Comisia Europeană.

Sursa: Cotidianul, Ziarul financiar

Mihaela Bisceanu

BUZZ Marketing – între mit şi realitate 2

Am descoperit pe Internet (unde oare în altă parte?) subiectul BUZZ Marketing dezbătut pentru America anului 2000. Cercetarea făcută de profesori de la Harvard Business School arată că principalele produse care sunt conduse de acest fenomen de buzz – word of mouth – sunt cele folosite în interes personal, în special în scop de relaxare.

13% din economia Americii anului 2000 a fost influenţată pe scară largă prin acestă tehnică. O simplă previziune ne dă însă de gândit cât valorează ea în ziua de azi. Lucrurile par să marşeze pozitiv, deşi consumatorul este unul dinamic şi are aştepări din ce în ce mai mai de la producător. O dovadă in plus că acest comportament de consum este foarte bine conturat pe grupuri de decizie şi influenţă.

Deşi s-a încercat demitizarea acestui concept, pentru toţi cei care cunosc domeniul marketingului şi comunicării, merită să amintim care au fost polemicile în contextul buzzului in marketing:

1. Numai produsele “ieşite din comun” pot provoca campanii de buzz.

Trebuie menţionat că nu toate produsele sunt explozive şi pot determina o reacţie în lanţ în rândul consumatorilor. Asta doar dacă marketerul nu îşi cunoşte produsul indeajuns. Studiul profesorilor de la Harvard a conchis asupra a două criterii care conferă acest merit:
• diferenţierea produsului-crearea caracterului de unicitate
• crearea unei vizibilităţi asupra produsului prin comunicarea online pe bloguri, camere de chat, reţele sociale

2. Buzz-ul se declanşează singur.

Nu, acest fenomen se produce prin prisma unui plan de marketing gândit, care are la bază un arsenal de tactici de promovare. În special, acest lucru se declanşează odată cu apariţia unor persoane publice care să mediatizeze şi mai mult campania.

3. Primele persoane prin care se declanşează buzz-ul sunt clienţii fideli.

Studiile au arătat că, de cele mai multe ori, segmentul mai îndepărtat de potenţiali consumatori pot declanşa reacţiile de cumpărare. Un exemplu concludent in acest sens este cel al companiei Dove, care a realizat şi un mini-site special pentru campania din vară.

4. Pentru a profita de efectul Buzz-ului, trebuie să acţionezi rapid şi imediat ce concurenţa a pus pe piaţă o astfel de campanie.

Important este să ştii când, şi mai ales, cum să acţionezi când s-a creat un precedent.Nu de mult, circula un banc a cărui morală este strict legată de combinaţia “copy-paste”: nu lua cu ‘copy’ şi da ‚paste’ dacă nu ţii minte şi pe viitor.

5. Media şi publicitatea sunt necesare pentru crearea buzz-ului.

Folosite prea devreme sau prea mult, aceste două forme de marketing pot obtura crearea reacţiilor independente ale consumatorilor. Trebuie deci, creat un cadru favorabil declanşării buzz-ului, prin echilibrarea canalelor de comunicare de care firma dispune pentru promovarea produsului.

Parcă pentru a confirma odată în plus faptul ca regulile sun făcute să fie încălcate, lansarea Cosmote România, deşi a mizat destul de mult pe comunicarea tradiţională, a fost susţinută masiv de viralul creat in spatele campaniei de informare, beneficiind din plin de conceptul „Fă lumea să vorbească.”

Sursa: “The Buzz on Buzz” in the Harvard Business Review, November-December 2000

Mihaela Bisceanu

Buzz marketing – sau cum să faci lumea să vorbească

Buzz Marketingul este o tehnică a marketingului viral, care abordează fiecare întâlnire cu clientul intr-un mod unic, spontan. Iniţial, această tehnică s-a folosit pentru a crea un cadru teatral-natural, iar oratorul dezvăluia informaţiile doar câtorva clienti din target. Audienţa este la rândul ei folosită ca motor pentru grupurile de consumatori ce nu participă la discuţie, purtând mai departe informaţiile aflate.

Odată cu dezvoltarea resurselor internautice, campaniile de marketing BUZZ au devenit publice şi accesibile automat si imediat unui număr mare de utilizatori-consumatori. Marketerii devin in acest fel bloggeri şi îşi asumă o identitate apropiată cu a targetului, promovâdu-şi asftel produsul. Reţelele online, paginile personale de opinii, chatul instant sunt folosite pentru a facilita răspândirea unui anume mesaj semnificativ al produsului, pe grupuri de referinţă şi influenţă. Un consumator care are o experienţă plăcută va spune altor 12 persoane, la fel cum un alte 12 persoane vor afla de experienţa neplăcută a unui alte persoane.

Marketingul tradiţional este înlocuit în ultima vreme cu noi forme de marketing interactiv şi publicitate online care transformă foarte rapid concepţiile consumatorilor. Forumurile, blogurile, recenziile online reprezintă noi provocări pentru marketeri deoarece trebuie să facă faţă acestei explozii de informaţii care vine din partea consumatorilor. Prin intermediul acestor instrumente interactive, consumatorii îşi exprimă concepţia despre anumite produse, despre mărcile preferate sau nu, iar acestea pot avea implicaţii foarte mari asupra managementului organizaţional al unei organizaţii.

Cu toate acestea, puţini oameni cunosc cu adevărat ce inseamnă şi ce efecte poate avea Buzz Marketingul. După părerea lui Mark Hughes, există incă anumite mituri pe care marketerii nu reuşesc să le demonteze in faţa managerilor pentru ca această formă de promovare să fie utilizată mai intens.

Mihaela Bisceanu

Interviu cu Raluca Alexe, recenzent şi account manager pe www.bookblog.ro, cel mai bun blog de cultură din Romania şi PR specialist pentru un holding românesc.

1. Ce inseamnă pentru tine account manager la bookblog?
Înseamnă să întreţin relaţia de colaborare pe care o avem cu editurile. Iar asta include să am o imagine destul de bună a pieţei de carte de la noi. Înseamnă că fac ceva ce imi place: interacţionez cu oamenii şi lucrez într-un domeniu care mă pasionează- cel al cărţilor.

2.Cum a fost creat acest blog?
Andrei Roşca (www.andreirosca.bookblog.ro) a venit cu această idee, acum câţiva ani. Şi el este pasionat de lectură şi s-a gândit că un loc în care poţi citi păreri sincere, ale unor persoane care nu apără niciun interes, ar fi mai mult decât binevenit. Nu în ultimul rând, bookblog vrea să schimbe ceva .

3. Cum vezi marketingul din România?
Depinde de la industrie la industrie, normal. Nu aş putea să imi dau cu părerea decât în ceea ce priveşte marketingul pe zona de cultură, în special cel practicat de edituri.. Şi din câte am observat eu, o să mai treacă ceva timp până când editurile vor învăţa cu adevărat să îşi asculte cititorii şi nu cifrele de afaceri. Unele sunt pe drumul cel bun, altele nici nu au aflat încă de existenţa altui drum.

4. Ce se scrie despre marketing în România (aici mă refer la cărţi)?
Nu cred că ducem lipsă de cărţi de marketing şi în general de cărţi care sunt încadrate la categoria “business”. Despre marketing se găsesc multe (dacă nu chiar toate) cărţi ale lui Kotler, de exemplu. “Clasicii” marketingului vor fi căutaţi întotdeauna, chiar dacă încep să fie depaşiţi. Pe de altă parte cred că ne confruntăm cu o invazie de cărţi de business ale unor autori moderni, ca şi de dezvoltare personală, de altfel. În situaţia asta cresc şansele ca o carte să fie una proastă sau care doar reia idei deja publicate.

5. Cum te-a influenţat experienţa blogului în viaţa şi jobul pe care îl ai?
În viaţă m-a ajutat să îmi pun gândurile în ordine mai repede şi mai bine. La job, fie că este cel de la bookblog, fie că este cel de specialist PR, m-a ajutat să îmi dau seama ce instrument puternic este şi cum poate fi el folosit pentru a crea o imagine.

6. Dupa părerea ta, care sunt tendinţele marketingului online?
Cred că sunt tot mai multe persoane care atrag atenţia că este un domeniu care nu trebuie neglijat, deci este în curs de dezvoltare. Ba mai mult, din ce am citit, văd că mulţi preconizează un avânt destul de mare al marketingului online în contextul crizei economice care a lovit lumea.

7. Cum ţi se pare blogul Stundents on marketing?
Mi se pare o idee bună, atât pentru industria asta, cât şi pentru viitorii studenţi- in felul ăsta îşi pot face o idee clară legată de ce se întâmplă la Masterul de comunicare în afaceri.

Iulia Musat