Vă propun să luăm un exemplu şi să descifrăm acest domino generat de comportamentul de criză în cadrul organizatiior.

Cel mai la îndemână este scăderea bugetului de marketing din partea marilor companii. De ce să scadă mall-urile spre exemplu, fluxul de comunicare, când targetul shopaholic trebuie să fie mereu bine informat de tot ce apare nou?!

Aici dacă ne concetram puţin observăm un lanţ de căderi/ scăderi în genul dominoului după cum urmează: Consumatorul 16-50 ani, all urban, venituri de peste 500 ron/ lună şi nivel de educaţie mediu-înalt, preponderent femei, se confruntă cu criza şi în scopul economisirii de unde tăie? De la filmele vizionate la mall, haine de la mall, cine la mall. Această primă piesă cade pe marile branduri ce îşi prezintă produsele spre vânzare în mall – vând mai puţin, mult mai puţin, deci cer un discount la preţul chiriei pentru a rămâne acolo în continuare. Şi astfel cad peste depatamentul de <>, cel care genereza cel mai mare venit.
Pentru că lipsa unor mari branduri ar aduce şi mai puţin trafic, se face acest compromis de scădere a chiriei pentru brandul X. Aici are loc o cădere de piese masivă – toate brandurile vor astfel de discount-uri.

Cad multe piese deci presiunea e mare, cu atât mai mare cu cât intră din ce in ce mai puţini bani. Nu mai există sprijin şi trebuie sa cadă/ scadă şi <>, ieşirile spre partea de comunicare, deci bugetul de marketing. Şi iată cum în situaţii de criză comportamentul precaut să spunem al marilor companii degenerează creativ într-un joc de domino.

Anca Preduş

Am descoperit pe Internet (unde oare în altă parte?) subiectul BUZZ Marketing dezbătut pentru America anului 2000. Cercetarea făcută de profesori de la Harvard Business School arată că principalele produse care sunt conduse de acest fenomen de buzz – word of mouth – sunt cele folosite în interes personal, în special în scop de relaxare.

13% din economia Americii anului 2000 a fost influenţată pe scară largă prin acestă tehnică. O simplă previziune ne dă însă de gândit cât valorează ea în ziua de azi. Lucrurile par să marşeze pozitiv, deşi consumatorul este unul dinamic şi are aştepări din ce în ce mai mai de la producător. O dovadă in plus că acest comportament de consum este foarte bine conturat pe grupuri de decizie şi influenţă.

Deşi s-a încercat demitizarea acestui concept, pentru toţi cei care cunosc domeniul marketingului şi comunicării, merită să amintim care au fost polemicile în contextul buzzului in marketing:

1. Numai produsele “ieşite din comun” pot provoca campanii de buzz.

Trebuie menţionat că nu toate produsele sunt explozive şi pot determina o reacţie în lanţ în rândul consumatorilor. Asta doar dacă marketerul nu îşi cunoşte produsul indeajuns. Studiul profesorilor de la Harvard a conchis asupra a două criterii care conferă acest merit:
• diferenţierea produsului-crearea caracterului de unicitate
• crearea unei vizibilităţi asupra produsului prin comunicarea online pe bloguri, camere de chat, reţele sociale

2. Buzz-ul se declanşează singur.

Nu, acest fenomen se produce prin prisma unui plan de marketing gândit, care are la bază un arsenal de tactici de promovare. În special, acest lucru se declanşează odată cu apariţia unor persoane publice care să mediatizeze şi mai mult campania.

3. Primele persoane prin care se declanşează buzz-ul sunt clienţii fideli.

Studiile au arătat că, de cele mai multe ori, segmentul mai îndepărtat de potenţiali consumatori pot declanşa reacţiile de cumpărare. Un exemplu concludent in acest sens este cel al companiei Dove, care a realizat şi un mini-site special pentru campania din vară.

4. Pentru a profita de efectul Buzz-ului, trebuie să acţionezi rapid şi imediat ce concurenţa a pus pe piaţă o astfel de campanie.

Important este să ştii când, şi mai ales, cum să acţionezi când s-a creat un precedent.Nu de mult, circula un banc a cărui morală este strict legată de combinaţia “copy-paste”: nu lua cu ‘copy’ şi da ‚paste’ dacă nu ţii minte şi pe viitor.

5. Media şi publicitatea sunt necesare pentru crearea buzz-ului.

Folosite prea devreme sau prea mult, aceste două forme de marketing pot obtura crearea reacţiilor independente ale consumatorilor. Trebuie deci, creat un cadru favorabil declanşării buzz-ului, prin echilibrarea canalelor de comunicare de care firma dispune pentru promovarea produsului.

Parcă pentru a confirma odată în plus faptul ca regulile sun făcute să fie încălcate, lansarea Cosmote România, deşi a mizat destul de mult pe comunicarea tradiţională, a fost susţinută masiv de viralul creat in spatele campaniei de informare, beneficiind din plin de conceptul „Fă lumea să vorbească.”

Sursa: “The Buzz on Buzz” in the Harvard Business Review, November-December 2000

Mihaela Bisceanu

Pe 18 aprilie 2008 s-a deschis în zona pieţei Dorobanţi magazinul cu produse şi alimente bio Leacul.
Se ştie că în România şi mai ales în capitală, doar câteva procente insignifiante din populaţie preferă alimentele şi produsele bio. De ce? Aglomeraţia, traficul, lipsa de timp şi stresul de la locul de muncă sunt doar câteva exemple care îi fac pe români să mănânce de la Fast-Food.
Cei care mănâncă sănătos la noi în ţară nu au decât o pondere de 5-10% în alimente bio consumate, în comparaţie cu alte state europene (Austria, Ungaria, Franţa, Germania), unde ponderea în consumul bio atinge 80% astfel de alimente.

Ce se mai ştie este că majoritatea acestui mic procent este formată din femeile care ţin cont de silueta lor, deci lipsa de informare asupra riscului consumului excesiv de alimente nesănătoase este pregnant simţită în România.
Cu toate acestea, magazinul Leacul (unul dintre puţinele de acest gen de la noi), care deşi are produse la preţuri destul de “picante” (cu aproximativ 50% mai mari decât cele convenţionale), tinde să aibă succes chiar şi pe această piaţă autohtonă de consum alimentar neglijent.

După declaraţiile lui Ionuţ Teglas, manager general Bio Solaris (compania care a lansat magazinul Leacul), încasările ar atinge 300.000 euro pe an, sumă destul de mare în raport cu ponderea mică de consumatori.
Prin aceasta putem observa că şi magazinele care sunt considerate fără succes pe o piaţă ( acolo unde respectivele produse nu par a fi cumpărate, ca în cazul de faţă), pot avea totuşi o vânzare bună.
Au început tot mai multe campanii de informare pe tema consumului alimentar sănătoas, pe care ar trebui să le percepem prin prisma mesajul lor, ci nu să ne gândim (cum mulţi au tendinţa) că totul este un “tertip” pentru a face vânzări produselor anumitor companii.

Deci, pentru sănătatea noastră, ar trebui să fim mai atenţi cu ce consumăm, iar faptul că am plăti mai mult pentru un aliment bio decât pentru unul obişnuit nu ar trebui să fie o problemă.

http://www.afaceri-francize.ro/articol/cum-sa-faci-300000-de-euro-anual-din-produse-bio

Maracine Cristina

Nu pot afirma că am apelat de multe ori la serviciile magazinelor online, sau că sunt o clientă fidelă a acestora, deşi ştiu foarte bine că este “la modă” să faci shopping virtual.
Tot ce contează este faptul că mulţi îşi fac “cumpărăturile” de pe net, şi chiar aprob această “atitudine”, mai ales că şi eu am “apelat” când nu am putut să găsesc ceva în magazine sau când nu am avut timp să mă duc pe la acestea.

Ţinând cont de statistici, în România, dintre tinerele familii, 1 din 3 are cel puţin un copil. Trebuie să ne gândim cât de ocupaţii sunt aceşti tineri părinţi şi că îşi pot neglija copiii într-o oarecare măsură, fără să vrea.
Ştim sau probabil bănuim că un copil are nevoie de “n” lucruri, de mult mai multe decât am avea noi, adulţii. Suzetele, biberoanele şi căruciorul sunt doar câteva din nenumăratele exemple.
Acum trebuie să luăm în considerare şi că părinţii au serviciu, sunt ocupaţi şi nu mai au timp să se ducă foarte des la magazinele destinate celor mici. Aşa că magazinul online hopa-sus.ro a venit exact “la fix”, cu soluţia perfectă pentru aceşti părinţi.

Preţurile sunt rezonabile, iar cei care au cumpărat de aici chiar s-au declarat mulţumiţi atât de calitatea produselor cât şi de rapiditatea livrărilor la domiciliu. Mai mult, în ultimul timp au crescut vânzările produselor pentru copii cu până la 20% faţă de anii anteriori, atât online cât şi în magazinele de pe piaţă.
Chiar dacă pe mulţi nu îi interesează decât alte tipuri de magazine online, e totuşi bine de ştiut şi un magazin virtual de acest gen, fiindcă aproape toţi, mai devreme sau mai târziu trecem prin momentul când avem şi un copil. Aşa că, şi produsele pentru bebeluşi sunt importante…

http://www.hopa-sus.ro/

Maracine Cristina

Una dintre strategiile de marketing cel mai des folosite în campaniile publicitare din ultima vreme este reprezentată de utilizarea mascotelor. Peste tot unde ne uitam mascote vesele care își propun să atragă atenția publicului larg.

Mascoltele contribuie la creșterea încasărilor prin faptul că atrag simpatia și bunavoința imediată a consumatorilor astfel crescând vânzările într-un timp foarte scurt.

Mascota reprezintă un simbol a companiei, care vine în susținerea logo-ului firmei. Astfel de exemple sunt: clovnul de la McDonald, omulețul de la Michelin, ursulețul de la Cocolino.

O altă mascotă populară este cea de la Orange. Aceasta este realizată în culori deschise pe un fond alb pentru a păre fără consistență, deloc rigidă. Fondul alb completează ideea de amuzament și conferă libertatea de a alege ce reprezintă de fapt mascota. Aspectul ludic este folosit și de cei de la Domo care au reclame cu două mascote, una verde și alta albastră (a căror varianta palpabilă mie personal nu-mi place deloc).

Nu pot să nu amintesc și de mascota noastră iubită, care se pare că a fost afectată de criza economică și a rămas fără loc de muncă, și anume marmota celor de la Milka. Mascotă celor de la Ogilvy & Mather a prins incredibil de bine la public, încât au apărut pănă și petiții pe internet împotriva concedierii marmotei din reclamă.

Ne-am săturat de oameni? Nu neapărat însă o mascotă muncește neîncetat și neobosit pentru imaginea companiei și a produselor tale. O mascotă veselă și jucăușă va rămâne cu ușurință în mintea clienților, care fie adulți , fie copii o simpatizează.

Hluscu Marilena, 2 ani

Consumatorul din zilele noastre este din ce în ce mai greu de mulţumit. Ţinând cont de acest public, atras de originalitate şi senzaţii extraordinare, tot mai multe companii adoptă un nou tip de marketing axat pe spectacular, emoţie, surprize, mister, plăcere…

Marketingul experienţial se deosebeşte de marketingul clasic, care se defineşte ca un tip de comunicare descriptivă ce scoate în evidenţă trăsăturile şi beneficiile produsului. În timp ce, marketingul experienţial reprezintă o sursă veritabilă de diferenţiere a ofertei datorită valorii adăugate produsului prin personalizare. Altfel spus, între consumator şi produs se stabileşte o relaţie specială, care reprezintă experienţa de brand.

În zilele noastre, consumatorul nu mai este un simplu actor, ci un co-producător al produselor şi serviciilor la care apelează. El simte nevoia să atingă produsul şi, astfel, să cunoască personal beneficiile şi promisiunile care-i sunt făcute. Marketingul experienţial ajută produsele să treacă testul realităţii şi să demonstreze că pot respecta promisiunea facută de către producător.

Scopul implementării strategiilor de marketing experienţial merge dincolo de îndemnul de a încerca produsul. De fapt, se urmăreşte crearea unei relaţii bazate pe emoţie şi ataşament faţă de brand. Interacţiunea directă cu produsul reprezintă pentru consumator o experienţă pozitivă şi memorabilă, iar valorile brandului, odată însuşite, sunt transmise cu încredere şi celor apropiaţi.

În România, marketingul experienţial este practicat, de mai mulţi ani, de agenţia Funky Business. A&D Pharma, Altex, Millenium Bank, P&G, Porsche România sunt doar câteva nume de pe piaţa de la noi care au apelat la serviciile agenţiei. Ei sunt cei care şi-au dorit un alt tip de promovare bazată pe imaginaţie şi o doză mare de artă, altfel spus, o promovare „funky”.

Surse:
http://www.fb.ro
http://blog.terrainmarketing.com/?p=187
http://www.revista-piata.ro/articole/marktingpublicitate/marketingul-de-senzatie.html

Nadia Nazarchevici

Care sunt motivele ascunse ale unui student care alege să studieze într-o bibliotecă publică şi nu in camera proprie? Studentul se duce la bibliotecă pentru că acolo se studiază mai bine , îi oferă un ambient mai liniştit şi resursele de studiu specifice, toate fiind doar motivaţii aparente. O analiză a motivaţiilor reale poate duce insă la rezultate diferite: studentul îsi caută o iubită, are nevoie de o motivaţie pentru a se implica in studiu, se justifică faţa de propria familie, etc. Nevoia de bază ce necesită satisfăcută are multiple faţete, nevoile secundare putând ajunge chiar să depăşească forţa nevoii primare.

Urmărind exemplul privind marketingul cultural, se evidenţiează ideea că un bun manager trebuie să inţeleagă necesitatea de “a incărca” oferta, construind un pachet complet pentru consumator. O intervenţie de marketing cultural ar trebui să încerce să construiască un ambient care să fructifice atuurile descoperite, care să maximizeze posibilitatea de interacţiune. Această tehnică ad imbuto utilizează nevoile secundare pentru a mări cererea şi pentru a depăşi limitele impuse de nevoia primară. Misiunea de marketing in sine se modifică, ca şi consecinţă a acestui raţionament. Un manager cultural atent va şti să profite de oportunitatea de a transforma biblioteca într-un loc de studiu şi concomitent, în loc de întalnire, de relaxare, de interacţiune socială. Aceasta semnifică optimizarea perspectivelor misiunii organizaţionale. Principiul de bază este acela că, dacă persoanele vor fi atrase de nevoile secundare pe care biblioteca le satisface, multe dintre acestea vor utiliza şi biblioteca in sine, producând un efect de recrutare a unei noi clientele. În plus, cine şi-a făcut deja un obicei din a utiliza biblioteca, va găsi in acelaşi loc, noi servicii (un bar, acces gratuit la internet, un avizier, un antreu), ceea ce va dezvolta un efect de reţinere a clientelei existente si creşterea satisfacţiei clienţilor.

Această perspectivă lărgita asupra procesului de marketing permite depăşirea stereoptipurilor şi a limitelor autoimpuse, mediul competitiv actual fiind un cadru ideal pentru astfel de analize amănunţite.

Danish Royal Library

Nicoleta Catanescu

Aţi fi uimiţi să aflaţi că Baileys Original Irish Cream nu provine din Irlanda şi nici creatorul ei nu este vreun domn Bailey. Asta nu înseamnă însă că Baileys nu a devenit un mare succes, fiind unul dintre primele 20 de branduri de spirtoase din lume, imitat şi plagiat în mod grosolan de cel putin şase ori.

De ce este însă atât de popular? A fost promovat pe piată cu pricepere, cu fler şi cu bugete imense. Nu e doar o băutură, ci apare în cafea, în ciocolate, nu se poate consuma încă intravenos, dar probabil că se lucrează şi la varianta asta. Atracţia nu ţine însă numai de gust. Ambalajul are un rol, nuanţele închise de maro, verde şi auriu par să aibă aroma unui străvechi şi autentic trecut celtic. Baileys este în principal percepută ca având puternice, străvechi şi adânci rădăcini naţionale. Practic, toate băuturile alcoolice sunt susţinute de naţionalitate. Vinurile, berile şi spirtoasele işi proclamă ţara de origine ca parte integrală a brandingului lor, un fel de certificat de calitate. Nicio persoană intreagă la cap nu ar cumpăra whisky italian sau ulei de măsline scoţian.

Se creează astfel între cumpărător şi companie o relaţie bazată pe încredere si reputaţie, valori reprezentate prin puterea brandului. Brandurile au fost create de oamenii de marketing din marile companii pentru “a seduce“ clienţii. Voi cât de uşor vă lasaţi seduşi?

Nicoleta Catanescu

Anul acesta, Trendhunter, leaderul în materie de comunitate a tendinţelor , a realizat un top 20 al diverselor răsturnări de situaţie în domeniul preferinţelor mai largi ale consumatorilor, aria de studiu cuprinzând segmente precum: modă, arhitectură, design, economie, advertising şi multe altele.

Printre trendurile care vor guverna România în anul 2009 se numără:

1. Revenirea la obiceiul de a lua masa în familie, tradiţie uitată se pare prin prisma noilor cutume aristocrate pe care le dicta vremea

2. Afacerile de tip ‘do it yourself’ vor devein din ce în ce mai importante: afaceri dictate de pasiuni, hobby-uri materializate într-o mică afacere de familie, toate acestea vor culmina pe tot parcursul anului 2009.

3. Va reveni fumuseţea naturală, arie care cuprinde nu doar tendinţe în machiaj ci întreaga paletă a atitudinii feminine ca ideal estetic.

4. Promovarea de tip “shockvertising” şi marketing viral vor atinge un punct foarte ridicat, mai ales prin unirea blogosferei cu Youtube.

5. Personalităţile hollywoodiene îşi vor muta întreaga viaţă pe online.

6. Mândria de a fi ‘geek-setter’-cunoştinţele tehnice şi tehnologice vor surclasa multe alte tipuri de aptitudini în viitorul apropiat.

Alte tendinţe prognozate de cei de la Trendhunter se leagă de spiritul civic şi umanitatea fiecăruia: umanizarea animalelor de companie, accentuarea aspectelor eco, exprimarea personalităţii ca aspect esenţial ce ţine de vanitatea fiecăruia, recultivarea tendinţelor retro atât în media, cât şi în viaţa de zi cu zi vor consitui noi tendinţe de percepere a realităţii.

Pe palierul de comportament de consum, suntem martorii unei schimbări a definiţiei luxului: calitatea şi păstrarea aspectului clasic au încetat să mai fie singurele coordonate ale luxului, locul lor fiind împărţit acum cu noi tendinţe şi valori în design şi vom fi martorii stabilirii unei noi axiome, accea că stilul poate depăşi tradiţia. De asemenea adevărata declaraţie de valoare a fiecăruia va fi dată acum de produse impresionante, ţinând cont de faptul că oricine îşi poate permite mai nou un sistem audio performant sau un LCD cu o diagonală mai mare de 50 de inci.

Olga Năstase

De câte ori până acum marea majoritate dintre noi n-a fost tentată să-şi schimbe operatorul de telefonie mobilă din diverse motive? Sunt sigură că dacă ar fi să facem un poll acum, răspunsul cel mai des întâlnit ar fi: „cine mai ţine minte socoteala…?”. De cele mai multe ori impedimentul principal reprezenta obligativitatea de a renunţa la numărul de telefon, pe care îl cunosteau toţi prietenii, toate cunoştinţele, toţi furnizorii sau clienţii. O simplă înşiruire de 10 cifre ar fi reprezentat pentru o companie trimiterea la reciclat a tuturor elementelor de birotică ce conţineau antetul firmei şi implicit cel puţin un număr de telefon de contact, schimbarea tuturor cărţilor de vizită, update-ul informaţiilor de pe site-urile deţinute şi o un inbox plin de „spam-uri” către contactele care trebuiau înştiinţate de aceste modificări. Altfel spus, bătaie de cap şi costuri conexe. De cele mai multe ori ce câştigai pe o parte pierdeai pe alta.

Nu de puţine ori operatorii de telefonie mobilă au ştiut să profite de aceasta aşa-zisă „slăbiciune” a marilor companii, bătalia ducându-se de ani de zile între Vodafone şi Orange pe segmentul Corporate şi în special pentru companiile majore. Reglementarea europeană ce a intrat în vigoare şi în România începând cu sfârşitul anului (21 octombrie 2008 ) trecut a făcut ca acest argument să nu mai conteze într-un proces de negociere cu un astfel de furnizor de servicii.

Cifrele de până acum ne arată că în primele 2 luni de când în România e disponibil serviciul de portabilitate, 14000 de utilizatori ai telefoniei mobile şi 1694 de posesori de abonamente de telefonie fixă au trecut la alt operator fără a-şi schimba numărul de telefon. Surprinzător sau nu, marele câştigător pe segmentul de telefonie mobilă e Cosmote. Dar oare acesta să fie adevărul?! Nicuna dintre firme n-a anunţat până acum care este valoare clienţilor pierduţi sau câştigaţi din celelalte reţele. Bătălia cea mare aici se dă şi n-ar trebui să fim deloc surpinşi dacă topul este de fapt cu totul altul. Aici ar trebui să fim de cu toţii atenţi şi să evităm să fim induşi în eroare de nişte simple cifre. În momentul de faţă, pe lângă cantitate, trebuie avută în vederea şi calitatea, mai exact „valoare clientului”.

Surse:
http://cotidianul.ro/cosmote_castigatorul_portabilitatii_mobilului-69214.html
www.portabilitate.ro

Cristina Dan