“Cel mai tare job din lume”

Printre altele, “cel mai tare job din lume” este un mod ingenios de publicitate mascată şi un cadru inovativ pentru activităţi de marketing online viitoare. Acesta constă în punerea la dispoziţie a poziţiei de “îngrijitor” al Marei Bariere de Coral.

În ce constă cea mai bună slujbă? Pe baza unui contract de 6 luni, şi la un salariu de 150 000 de dolari australieni pe întreaga perioadă, cazat într-un hotel de lux din insula Hamilton, unde poate veni însoţit, îngrijitorului i se pun la dispoziţie o serie de facilităţi dar şi responsabilităţi. Printre hrănitul peştilor şi curăţatul piscinei, acestei persoane i se va oferi posibilitatea de a lucra la oficiul poştal aerian, de a vizita diferite insule şi de a testa serviciile unui nou centru spa de lux. Pe baza acestor experienţe, acesta va trimite feedback Ministerului de turism din Queenssland, situat pe coasta de est a Australiei, va posta pe un blog despre ce poate oferi zona turiştilor, va crea galerii foto şi video, şi va trebui să fie apt să dea interviuri.

Programul este bine gândit, cuprinzând un proces de selecţie global, ce are în vedere candidaţi din întreaga lume. Datorită mediatizării, se realizează o promovare a zonei turistice, ce duce în primă fază la creştearea notorietăţii acesteia. Câştigătorul procesului de selecţie va avea o serie de apariţii în presă şi va contribui la realizarea activităţilor de marketing turistic online aferente zonei.

Marea Barieră de Coral include peste 2900 de recifuri în jurul a 950 de insule, acoperind 2300 de km de-a lungul coastei Queensland. “Cel mai tare job din lume” este parte integrantă din strategia turistică a guvernului Queensland-ului, ce vizează o perioadă de 10 ani şi deţine un buget de 48 de milioane de dolari. În prezent, turismul în această zonă generează mai mult de 8,3 bilioane de dolari şi asigură locuri de muncă pentru 103 000 locuitori.

Surse:
http://www.islandreefjob.com
http://www.tq.com.au/resource-centre/plans-&-strategies/queensland-tourism-strategy/queensland-tourism-strategy_home.cfm
http://www.great-barrier-reef.com/

Irina Mastacaneanu

Ideea de marketing tribal o constituie exploatarea „apartenentei la un grup” bazat pe aceleaşi interese. Crezul acestui concept relativ nou stă în folosirea noilor metode dezvoltate de tehnologia informaţiei în special exploatarea bazelor de date. Crearea unui „club” şi integrarea potenţialilor clienţi în el ca „membri” este de fapt pilonul principal al marketingului tribal. Toţi cei care fac parte din acest club sunt legaţi de aceleaşi interese, de aceleaşi preocupări şi deci sunt ţinte ideale pentru cei care doresc să promoveze produse şi sevicii specifice.

Pornind de la aceste premise, ce îi generează succes unei astfel de acţiuni ? Bineinteles că este vorba despre descoperirea acestor grupuri omogene şi deschise la experimente, pentru ca de cele mai multe ori marketing-ul tribal vine însoţit de sampling. Aşadar vă propun 2 exemple elocvente asupa importantei alegerii locaţiei de desfasurare pentru o actiune de marketing tribal: RedBull şi Durex targeteaza Complexul stundentesc Regie. De ce tribal, de ce Regie?

Tribal pentru că vine ca o anexa ce susţine restul comunicării generaliste în contextul unor produse de nişă şi Regie pentru că este core targetul pentru astfel de branduri, pentru că în colectivitate oamenii sunt mai influenţabili, pentru ca au nevoie de astfel de «mostre« şi pentru că în mod cert vor avea timp să deschidă uşa şi să stea de vorba cu promoter-ul, un prilej bun de alfel de a prelua feedback. Nu acelaşi lucru se va întâmplă în faţă ASE-ului spre exemplu unde avem core target dar nu mediul propice, oamenii nu sunt receptvi pe stradă sau când au ceva de făcut, gen să intre la cursuri.

Aşadar, să brevetam Regia drept un canal de comunicare de sine stătător şi sigur pentru marketingul tribal.

Anca Preduş

Cu toţii ştim faimosul spotul Cadbury Gorilla, un fenomen în industrie ce şi-a păstrat locul până acum o lună când cei de la Cadbury au surprins din nou cu «Dansul Sprâncenelor».

Asemenari şi deosebiri sau unitate în comunicarea de brand pe de o parte şi abordarea unui nou stil, pe de altă parte :

– Gorilla merge spre sfera de emoţional, se adresează targetului generic păstrând totodată curiozitatea până la capăt. Asocierea acestui animal cu ciocolata se conturează în abordarea spotului ca pe un teaser, revealul fiind scurt şi concis, apare la final prin sloganul deja celebru «A glass and a half full of joy« .

– « Dancing eyebrows » este deja mai specific, păstrând însă rolul deosebit la muzicii ca diferentiator în calupul publicitar, ceea ce regăsim şi la Gorilla. Interesant est efaptul că de data aceasta Cadbury abordează core targetul şi anume copiii într-un mod direct, propunându-le chiar şi un nou «dans«. Ca orice brand care se respectă, Cadbury se poziţionează ca trend setter în ceea ce priveşte micile ticuri de zi cu zi şi aici putem să facem legătura la ciocolata «Twix» şi semnul cu cele 2 degete.

Un amănunt ce pentru astfel de branduri înseamnă mult, cu atât mai mult cu cât orice reproducere le generează automat word of mouth şi astfel multă notorietate.

Anca Preduş

Potrivit Asociaţiei Române de Marketing Direct (ARMAD) această piaţă a înregistrat o creştere cu aproximativ 22%, în anul 2008, ajungând la 25 de milioane de euro.

Şi totuşi, piaţa de marketing direct din România s-a confruntat pe parcursul anului trecut şi cu unele probleme. În primul rând, în ultimii doi ani, Poşta Română a mărit tarifele preponderent pentru serviciile utilizate de marketingul direct. Acest lucru a condus la creşterea bugetului consumat pentru costuri, în defavoarea celui dedicat creativităţii. Astfel, unii clienţi au decis să apeleze la alte canale de comunicare sau chiar s-au orientat spre alte medii, cum ar fi online-ul sau sms-ul.

Marketingul direct descrie activitatea de promovarea a serviciilor şi produselor destinate direct clienţilor. Cele mai utilizate servicii de marketing direct pot fi considerate sms-ul, fax-ul e-mail-ul, poşta obişnuită, precum şi alte mijloace care, fără îndoială, şi-ar găsi eficienţa şi în companiile din România, dacă s-ar investi mai mult în aceste activităţi.

Sursa:

http://www.bizcity.ro/marketing/piata-de-marketing-direct-25-milioane-euro-in-2008-39116.html

Nadia Nazarchevici

Se știe că marketingul direct este aplicat mai ales de companiile cu bugete scăzute. O dată cu noua eră a tehnologiilor informaționale, mesajele electronice sunt folosite ca unelte de promovare ieftine, rapide și usor controlabile pentru transmiterea unui mesaj.

De cele mai multe ori însă, din dorința de a formula un mesaj cât mai captivant, se pierd din vedere obiectivele finale.

Așa se face ca am primit săptămâna trecută un email cu următorul conținut:

“Oricat de multi bani ti s-ar oferi sa nu accepti niciodata un scenariu slab “

Hedera Foley

Vorbim adesea despre libertate de vointa si de autodeterminare, dar adesea ne traim viata ca si cum soarta ne-ar fi scrisa in stele-sau dictata de vre-un regizor arogant, care nu se gandeste decat la incasarile filmului. Ne comportam ca si cum nu am avea nici o putere-iar faptul ca ne simtim neputinciosi duce la lipsa de energie, scaderea respectului de sine si disperare.

Dar nu este decat o senzatie . Adevarul este ca experimentam lumea prin intermediul simturilor noastre-pe care le avem sub control. Ne putem folosi simturile pentru a ne creea viitorul pe care il dorim.

Imagineaza-ti ca faci un film despre viata ta-si cele mai bune scene abia urmeaza. Poti avea orice scenariu si orice final doresti, tu alegi actorii pentru rolurile secundare, recuzita, locatia si modul de promovare.

Esti propriul producator, scenograf si compozitor al coloanei sonore. Si in acelasi timp joci si rolul principal. Cea mai buna tehnologie-propriile tale simturi-iti sta la dispozitie. Esti gata sa realizezi filmul vietii tale ?

Textul se vrea a fi emoțional, cu caracter psihologic chiar. Firul narativ te provoacă să-l parcurgi (chiar și pe diagonală), dar publicitatea lipsește cu desăvârșire. Greșeala principala: produsul propriu-zis este promovat doar în documentul din atașament.

Refuz să cred, astfel, că în spatele acestei campanii a stat un marketer. Și din păcate astfel de texte ne asaltează mailurile zilnic.

Notă: campania era pentru un model de telefon mobil, expeditorul fiind reprezentantul unui dealer de telefonie mobilă. Textul a fost redat integral prin copiere.

Lilia Cozari

Pentru a se adapta la cerinţele consumatorilor şi pentru a face faţă concurenţei, una din priorităţile producătorilor de bere prezenţi pe piaţa din România este să inoveze online continuu.

În acest sens, un exemplu bun de comunitate online, care funcţionează la noi, îl deţine marca de bere premium Heineken.

Bine ai venit! Acesta este noul Heineken Passport, un act de identitate virtuală unic, pe care îl vei folosi pentru a intra în comunitatea virtuală Heineken. Acesta este mesajul cu care ne întâmpină site-ul www.heinekenpassport.ro.

Heineken Passport reuneşte cele trei platforme online formate până acum: Heineken Music, Heineken Music Thirst şi Champions Planet, oferind posibilitatea utilizatorilor de a se loga pe aceste portaluri folosind aceleaşi date de identificare.

Pentru a fi şi mai atractiv, pentru cei care-l accesează, pe lângă informaţiile de ultimă oră desfăşurate sub umbrela mărcii Heineken, site-ul lansează promoţii şi propune multe beneficii valabile doar pentru cei care şi-au format o identitate virtuală unică oferită de această bere.

De fapt, Heineken Passport reprezintă şi o modalitate reuşită de a îmbina marketingul online cu cel tribal. Prin accesarea acestui site şi formarea identităţii unice, utilizatorii intră într-o comunitate doar a lor. Indiferent de opţiunea pe care o aleg, muzică sau fotbal, există un „actor” care-i însoţeşte mereu în această aventură online – berea Heineken.

Sursă:

http://web.iqads.ro/stire_8604/senior_interactive_a_lansat_heinekenmusic_ro_2008_si_heineken_passport.html

Nadia Nazarchevici

În plină criză Franţa este în proces de rebranding! N-are a face capra cu varza. Proiectul este de mult în discuţie, modernizarea economiei turistice în Franţa fiind prioritară încă din prima jumătate a anului 2008.

În anul 2007, Franţa a fost fruntaşa topului de destinaţii turistice din lume, nu în funcţie de venitul obţinut din această ramură, ci în funcţie de numărul de 82 de milioane de vizitatori, în creştere cu 3 milioane faţă de 2006. Pe locul 2 s-a situat Spania, iar pe 3 SUA, cu 58 de milioane de vizitatori.

O nouă campanie însoţită de un nou logo, menită să revitalizeze veniturile obţinute din turism, este adusă de guvernul francez şi promovată de Oficiul naţional francez al turismului, Maison de la France. Noua identitate a Franţei este dată de personajul legendar al revoluţiei franceze, Marianne, care este vestită pentru pictura ce o reprezintă, cu sânii dezgoliţi, ţinând triumfătoare steagul Franţei în mână. Marianne va apăra poziţia de lider a Franţei în destinaţii turistice, şi va avea ca scop golirea buzunarelor străinilor pe timp de criză.

Cum a ajuns Marianne norocoasa emblemă a Franţei şi ce puncte a atins masterpanul francez? La 19 iunie 2008, la discursul cu privire la aspectele legate de turism susţinut de Christine Lagarde, ministrul de finanţe al ţării, s-au făcut publice anumite puncte ale campaniei. Atât timp cât turismul aduce mai mult din 6% din PIB-ul ţării şi asigură locuri de muncă pentru 1,8 milioane de cetăţeni, s-a subliniat prioritatea reformarii acestuia.

Campania îşi are originea în planul de turism “Destination France 2020”, care are ca scop adaptarea Franţei la transformările mondiale.

Care sunt elementele de noutate?

1. Urgenţa unui turism “low-cost”, care să nu se bazeze doar pe cele mai bune preţuri, cât şi pe o noua manieră de a călători.

2. Exigenţa unei autencitati, a cărei redresare este binevenită în cazul Franţei, şi care presupune valorificarea patrimoniului ţării, istoric, geografic şi cultural.

3. Crearea unei responsabilităţi ecologice, ce presupune reamenajarea anumitor zone.

Pentru acestea s-au propus 4 strategii:

1. Cucerirea unor segmente prin crossmarketing, în ţări precum China, India sau Brazilia.

2. Creşterea bugetului alocat turismului, determinat de apariţia ofertelor complete şi pentru aducerea în prin plan a turismului din clasa business.

3. Dezvoltarea durabilă a turismului, respectând atât mediul înconjurător cât şi omul.

4. Amplificarea instrumentelor de comunicare.

Marianne cea modernă, uitându-se încrezătoare spre viitor, va fi alături de sloganul campaniei “Rendez-vous en France”, care va fi uşor înţeles de toţi străinii. Franţa este asociată astfel cu rafinamentul, eleganţa şi arta de a trăi.

Vive la France!

Sursa: www.budget.gouv.fr

Irina Mastacaneanu

Succesul pe piaţă al unui produs ţine în mod evident, printre altele, şi de calitatea sa. În ceea ce priveşte piaţa produselor lactate din România mi se pare că principalii competitori au standarde de calitate cât de cât apropiate. Desigur există diferenţe între produse, dar per total ele se situează cam pe aceeaşi treaptă a calităţii. Cel puţin în ceea ce priveşte laptele comercializat spre exemplu de Napolact, LaDorna, Milli, Zuzu, Brenac şi Danone, eu nu sesizez diferenţe remarcabile. Cu toate acestea, eu am un favorit printre ele. Atunci mă întreb cât de importantă este comunicarea în alegerea unui brand?

Recent am citit un articol(1) despre BrandRate(2) şi despre piaţa produselor alimentare. M-au intrigat rezultatele obţinute în privinţa lactatelor. De exemplu, după cum afirmă Marius Luican, directorul companiei de cerectare de piaţă Reveal Marketing Research, două dintre cele mai tinere mărci din acest segment şi anume Milli şi Zuzu sunt mai apreciate decât alte branduri cu notorietate în România precum Danone şi Brenac. Se pare că un diferenţiator important în acest caz este comunicarea întrucât cele două mărci tinere au avut una foarte bună în ultimii doi ani, spre deosebire de celelalte două sus-menţionate. Danone se află într-o situaţie interesantă întrucât deşi este o marcă foarte cunoscută, ocupând poziţia a treia după rata vizibilităţii, ea ocupă penultimul loc în topul general. Ceea ce a dus la această clasare au fost rezultatele nesatisfăcătoare obţinute în privinţa calităţii percepute în urma consumului, percepţiei asupra comunicării brandului şi a recomandării. Aşadar, deşi Danone stă foarte prost în ceea ce priveşte percepţia comunicării, el este unul dintre cele mai cunoscute branduri din categoria alimente din România, iar în Bucureşti se află chiar pe prima poziţie în ceea ce priveşte vizibilitatea.

Ceea ce a afectat profund imaginea Danone a fost „scandalul dioxinei”, după cum afirmă şi Marius Luican. Deşi rezultatele analizelor au dovedit că acuzaţiile s-au dovedit a fi false, imaginea companiei a fost afectată.

Ceea ce se poate vedea în cazul Danone este cât de importantă este comunicarea brandului. Nu pot să exclud faptul că există şi diferenţe de gust între produse însă în cazul unui produs precum laptele, unde variaţia gustului nu poate să fie foarte mare, este clar că parametrii precum comunicarea joacă un rol major în alegerea unui favorit,

(1) – Georgiana Stavrache, De te lingi pe degete, 16. 12. 2008, articol disponibil pe internet la adresa http://www.standard.ro/brandrate, site accesat la data de 20.12.2008

(2) – Vezi articolul Ce este BrandRate?

Monica Dobroiu

Femei frumoase şi maşini de lux… În marketing, “sexul vinde” a devenit clişeu. Da! Vinde, şi încă vinde bine în industrii cum ar fi mass-media, showbiz sau muzică. Ce este comun industriilor de mai sus? Simplu: toate lucrează cu oamenii (mase de oameni) şi se adresează lor. Cum? În mod direct, prin apel la sentimente, senzaţii, aşteptări.

Care ar fi legătura totuşi cu markenting-ul direct? Una dintre definiţiile de referinţă în domeniu, ce aparţine Asociaţiei Americane de Marketing Direct enunţă urmatoarele: „Marketingul direct este un sistem interactiv de marketing care utilizează unul sau mai multe mijloace de comunicare pentru a obţine un răspuns măsurabil, care poate duce, în anumite cazuri, până la achiziţie”. Nu este locul aici de a discuta despre complexitatea definiţiei şi cât de bine acoperă sau nu acest domeniu. Este suficient să luăm în calcul unul dintre aspectele esenţiale pe care le aduce în discuţie aceasta: obiectivul unei campanii de direct marketing nu este, în exclusivitate, de a vinde produsul, ci de a îniţia şi menţine o legătura cu clientul. Este suficient ca privirea galeşă sau dimensiunea rochei unei hostess să-ţi atragă atenţia (iniţierea legăturii) asupra unui model de autoturism căruia să-i acorzi mai mult interes decât dacă te-ai fi raportat iniţial strict la producător. Mai simplu de atât nici că se putea, mai ales că vorbim de câţiva ani buni de trecerea de la un pudism exagerat la un exhibitionism, devenit printre altele ieftin şi de prost gust.

Explozia pe care „sex”-ul a provocat-o în industriile de mai sus a afectat şi alte industrii cum ar fi cea a carţilor, lucru care într-o măsură mai mică sau mai mare deja este folosit de edituri. În condiţiile în care astăzi suntem sufocaţi de filme, seriale şi emisiuni de televiziune care mustesc de sexualitate alături de noua literatură, agresivă, pornografic-intimistă, n-ar trebui să ne mire dacă găsim pe rafturi volumul: „Exersaţi 7 minute pe zi sex de calitate”; şi n-ar fi pe rafturi dacă nu s-ar vinde.

In loc de concluzie este ştirea potrivit căreia patronii unei pizzerii din oraşul canadian Winnipeg au decis să atragă mai mulţi clienţi, oferind la fiecare bucată de pizza câte o poză erotică (ce cupoane de reduceri?!, ce e-mail-uri?!, ce flyere?!).

Surse:
http://www.lucman.ro/produs/exersati-7-minute-pe-zi-sex-de-calitate–i43351
http://www.marketingdirect.ro/
http://www.promotor.ro
http://www.realitatea.net/sexul-vinde-pizza-in-canada_73307.html

Cristina Dan

Accesibil, interesant şi amuzant pe alocuri, Al Ries este un scriitor popular al marketingului. Experienţa în consultanţa din domeniul marketingului, a sa şi a fiicei sale, Laura Ries, stă la baza bestsellerului “Căderea Advertisingului şi Ascensiunea PR-ului”.

Previzibilă încă din titlu, cartea revendică schimbări majore în lumea marketerilor, susţinând rocada celor două instrumente de comunicare. Este sprijinită ideea trecerii de la un marketing orientat spre advertising la un marketing orientat spre PR, prin prisma unor situaţii reale. Publicitatea (termen ce desemnează traducerea în română a termenului de “advertising”; deşi această traducere nu este recunoscută în unanumitate, este acceptată în industria comunicării) nu mai reprezintă un instrument de comunicare eficient în orice împrejurare, iar relaţiile publice ar trebui să câştige din ce în ce mai mulţi adepţi.

În viziunea celor doi, “căderea” inerentă a publicităţii se datorează mai multor factori, cum ar fi: cheltuielile colosale, eşecul unor astfel de campanii, lipsa de credibilitate şi interesul tot mai scăzut al publicului faţă de acest fenomen. La polul opus, relaţiile publice, ce antrenează eforturi financiare mai reduse, se realizează treptat şi au nivel mai ridicat de credibilitate, ocupă un loc fruntaş în cazul instrumentelor de comunicare. “Antiteza” advertising vs. PR nu este menită să desfiinţeze în totalitate industria publicităţii, ci să stabilească şi să clarifice care este rolul fiecăreia în programul de marketing. În cazul brandingului sau al lansării de produs, relaţiile publice au prioritate. Prin intermediul cărţii nu se doreşte doar evidenţierea faptului că PR-ul creează un brand, ci se merge mai departe prin a susţine că PR-ul este un brand de sine stătător, şi pentru a putea fi folosit eficient trebuie studiat. În acest context, publicitatea devine actor secundar, însărcinat cu întreţinerea procesului de comunicare.

Structura cărţii este simetrică în ceea ce priveşte analiza celor două instrumente. Ideile sunt susţinute cu numeroase studii de caz, majoritatea ilustrând situaţii în care publicitatea, şi mai rar relaţiile publice, au fost aplicate cu precădere în detrimentul marilor companii. Atât timp cât aceste idei depăşesc situaţia actuală din ţara noastră, unde consumul de publicitate nu a atins încă nivelul de saturaţie, mesajul transmis rămâne la etapa de ipoteză.

Irina Mastacaneanu