Marketing turistic adresat comunităţii “gay”

Se pare că orientarea sexuală este un criteriu de luat în seamă în stabilirea portofoliului de produse şi servicii. Şi asta nu neapărat din considerente morale (sau imorale, ar spune unii), ci datorită profitului aşteptat din turismul acestei nişe.

“Turismul gay” a căpătat amploare datorită veniturilor pe care acesta le aduce multor ţări. În prezent, “capitalele gay” sunt San Francisco şi Sidney, iar Londra se luptă pentru a le detrona, sperând că va genera un venit de 800 de milioane de lire din acest segment, în mare parte prin intermediul carnavalului Mardi Gras.

Cuplurile gay au mai mult timp liber pentru că nu au copii, şi astfel, dispun de sume mai mari pentru a călători. În plus, cu siguranţă că atunci când vor intenţiona să călătorească, vor alege un mediu sigur, divers, atractiv, unde produsele şi serviciile oferite îi servesc regeşte.

În Australia există Galta, o organizaţie non-profit intermediară între turiştii gay şi companiile ce se adresează acestora, având ca scop satisfacerea dorinţelor homosexualilor şi ale lesbienelor în materie de turism. Aceasta activează în mai multe oraşe importante din ţară, însă accentul cade pe zona de sud.

În Adelaine, Galta organizează în fiecare an festivalul Feast, cel mai important festival din Australia adresat acestui segment, care “recunoaşte diferenţele comunităţii gay şi pune la dispoziţie evenimente culturale ce reflectă nevoile acestor persoane”. Oraşul cosmopolit, de un milion de locuitori deţine un sistem turistic (restaurante, resorturi, hotele, baruri, etc.) adaptat la cerinţele comunităţii gay.

În planul pentru turismul internaţional, realizat de guvernul australian, există unele aspecte cu referire la exploatarea unor nişe de consumatori turistici, printre care şi consumatorii gay. Strategiile de marketing turistic adresate acestora vizează lesbienele şi homosexualii în calitate de consumatori de evenimente culturale şi destinaţii turistice. Sexualitatea se vinde, iar accentul pus pe relaţia consumator-identitate sexuală este generat de puterea “banilor roz”.

Surse:
http://www.dreadedned.com.au/source/venue/adelaide/index.htm
http://www.galta.com.au
www.adelaide.edu.au/apsa/docs_papers/Others/Grace%20F.pdf
http://www.tourism.australia.com

Irina Masatcaneanu

De regulă, studiile de caz prezintă poveşti de succes, sau de declin, ale unor companii cu un grad ridicat de awareness la nivel internaţional. Am decis, însă, să vă vorbesc despre o companie mică, recent înfiinţată şi despre cum a reuşit să devină, prin poziţionarea pe piaţă, un BRAND. Exemplul este cu atât mai interesant cu cât arată foarte clar aplicabilitatea teoriei în domeniu. Al Ries şi Jack Trout au elaborat cele 22 de legi imuabile ale marketingului. Relevantă pentru analiza de faţă este prima din cele 22 de legi: legea liderului ce stipulează că “Este mai bine să fii primul decât să fii mai bun” . Autorii ne recomandă crearea unei categorii în care să fii primul. Aceasta este principala problemă în marketing. Este mult mai simplu să ocupi primul loc în mintea unui potenţial consumator, decât să convingi pe cineva că oferi un produs mai bun decât cel aflat pe primul loc în mintea consumatorului.

Event Plus este o companie românească de organizare de evenimente. Oferta de tipuri de evenimente organizate variază de la petreceri, evenimente private, conferinţe de presă, petreceri de crăciun şi teambuilding-uri până la evenimente publice şi concerte. La fel şi zeci de alte firme asemănătoare. Înfiinţată în iunie 2007, Event Plus a fost fondată de prfesionişti în organizarea de evenimente şi aveau toate motivele să afirme că sunt mai buni decât cei mai buni de pe piaţă. Oferind o gamă largă de servicii, concurenţa lor variază de la departamentele de BTL din agenţiile de comunicare full service şi companii de organizare de concerte până la firmele organizatoare de nunţi. Efortul de comunicare pentru a arăta că sunt mai buni decât toate aceste firme ar fi fost în zadar.
Soluţia a fost oferită de cea de-a doua lege a lui Al Ries şi Jack Trout: „dacă nu poţi fi primul într-o categorie, crează o nouă categorie în care poţi să fii pe primul loc”. Răspunsul vine în momentul în care lansezi un nou produs sau o companie şi nu te întrebi în ce măsură produsul cel nou este mai bun decât al concurenţei, ci în momentul în care îţi pui întrebarea prin ce este nou? Prin urmare în ce categorie este produsul tău primul?

Event Plus au fost primii din domeniul organizării de evenimente ce şi-au pus această întrebare. Răspunsul a fost simplu: suntem prima companie de event architecture din România. Event architecture este noul trend în materie de management al organizării de evenimente din Europa, însă acest concept a fost introdus în România pentru prima dată de către Event Plus. S-au creat o categorie aparte în care sunt primii şi în care sunt, evident, cei mai buni. În acest sens, primul an de activitate Event Plus s-a concentrat pe crearea de awareness asupra aceste categorii şi a ce reprezintă ea. În concordanţă, toate materialele de comunicare elaborate de Event Plus au conţinut referiri la faptul că Event Plus este singura companie de event architecture din România. Cu toate acestea, concurenţa Event Plus ramâne aceeaşi. În concordanţă cu strategia de poziţionare faţă de concurenţă firma a depăşit deja estimările cifrei de afaceri pentru anul 2008 şi se bucură de atenţie sporită din partea mass media datorită caracterului de noutate al acestei categorii.

Surse:

1: Al Ries, Jack Trout, Cele 22 de legi imuabile ale marketingului, Editura Curier Marketing, Bucureşti, 2004.

http://www.standard.ro/articol_58653/mai_mult_decat_lumini_si_artificii.html

Daniela Zăman

Pentru că tot s-a vorbit pe acest blog de buzz marketing, am observat luna trecută un bun exemplu în acest sens: Pizza cu Sarmle de la Jerry’s Pizza. Lansată strategic în perioada sărbătorilor, acest produs nu are cum să nu stârnească senzaţii doar la auzul combinaţiei, să-i spunem, cel puţin trăsnite. Fie că sunt reacţii pozitive, negative sau este vorba doar de uluire, subiectul a umplut cel puţin 10 pagini de căutare pe google. Cel mai mult despre subiect au avut de zis bloggerii ce au primit din partea agentiei de PR câte o pizza chiar la ei acasa, însoţită de un comunicat de presă şi câteva alte informaţii despre companie. Un truc de comunicare simplu, dar eficient. Vestea s-a răspândit repede în blogosferă şi, chiar dacă nu au primit şi ei acest “inedit” produs, alţi bloggeri au început să acopere subiectul, iar reply-urile să curgă.

Şi pentru că nu era de ajuns doar combinaţia trăsnită, campania de publicitate a inclus şi prea mediatizatul cuplu Mihaela şi Dani. Reclama suna cam aşa: “Dani s-a combinat cu Andreea după de a lasat-o pe Mihaela. Nu ştim dacă e adevărat. Dar e adevărat că pizza s-a combinat cu sarmale. Prima Pizza cu sarmale din lume, de la Jerry’s Pizza”. Am vazut reclama pe plasmele de la metrou şi în bannere pe site-uri. Îndeajuns încât să creeze buzz. Un cotidian de scandal chiar i-a luat o declaraţie Mihaelei Rădulescu cu privire la folosirea sa şi a lui Dani în reclamă.

Nu cred că produsul a fost menit să se vândă, şi, la o analiză atentă, chiar sunt sigură de acest lucru. Până acum, piaţa de mâncare cu livrare la domiciliu nu a fost dominată la nivel de comunicare de niciun alt jucător, iar acţiunea celor de la Jerry’s a fost binevenită, mai ales în contextul în care au intrat pe piaţă cei de la PHD (ce au Pizza Hut în spate) şi se preconizează a intra şi Papa John’s sau chiar Domino’s Pizza.

http://www.bobbyvoicu.ro/pizza-cu-sarmale.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/112125/Prima-Pizza-cu-Sarmale-din-lume-.html

Daniela Zăman

Vă propun să luăm un exemplu şi să descifrăm acest domino generat de comportamentul de criză în cadrul organizatiior.

Cel mai la îndemână este scăderea bugetului de marketing din partea marilor companii. De ce să scadă mall-urile spre exemplu, fluxul de comunicare, când targetul shopaholic trebuie să fie mereu bine informat de tot ce apare nou?!

Aici dacă ne concetram puţin observăm un lanţ de căderi/ scăderi în genul dominoului după cum urmează: Consumatorul 16-50 ani, all urban, venituri de peste 500 ron/ lună şi nivel de educaţie mediu-înalt, preponderent femei, se confruntă cu criza şi în scopul economisirii de unde tăie? De la filmele vizionate la mall, haine de la mall, cine la mall. Această primă piesă cade pe marile branduri ce îşi prezintă produsele spre vânzare în mall – vând mai puţin, mult mai puţin, deci cer un discount la preţul chiriei pentru a rămâne acolo în continuare. Şi astfel cad peste depatamentul de <>, cel care genereza cel mai mare venit.
Pentru că lipsa unor mari branduri ar aduce şi mai puţin trafic, se face acest compromis de scădere a chiriei pentru brandul X. Aici are loc o cădere de piese masivă – toate brandurile vor astfel de discount-uri.

Cad multe piese deci presiunea e mare, cu atât mai mare cu cât intră din ce in ce mai puţini bani. Nu mai există sprijin şi trebuie sa cadă/ scadă şi <>, ieşirile spre partea de comunicare, deci bugetul de marketing. Şi iată cum în situaţii de criză comportamentul precaut să spunem al marilor companii degenerează creativ într-un joc de domino.

Anca Preduş

Pe 18 aprilie 2008 s-a deschis în zona pieţei Dorobanţi magazinul cu produse şi alimente bio Leacul.
Se ştie că în România şi mai ales în capitală, doar câteva procente insignifiante din populaţie preferă alimentele şi produsele bio. De ce? Aglomeraţia, traficul, lipsa de timp şi stresul de la locul de muncă sunt doar câteva exemple care îi fac pe români să mănânce de la Fast-Food.
Cei care mănâncă sănătos la noi în ţară nu au decât o pondere de 5-10% în alimente bio consumate, în comparaţie cu alte state europene (Austria, Ungaria, Franţa, Germania), unde ponderea în consumul bio atinge 80% astfel de alimente.

Ce se mai ştie este că majoritatea acestui mic procent este formată din femeile care ţin cont de silueta lor, deci lipsa de informare asupra riscului consumului excesiv de alimente nesănătoase este pregnant simţită în România.
Cu toate acestea, magazinul Leacul (unul dintre puţinele de acest gen de la noi), care deşi are produse la preţuri destul de “picante” (cu aproximativ 50% mai mari decât cele convenţionale), tinde să aibă succes chiar şi pe această piaţă autohtonă de consum alimentar neglijent.

După declaraţiile lui Ionuţ Teglas, manager general Bio Solaris (compania care a lansat magazinul Leacul), încasările ar atinge 300.000 euro pe an, sumă destul de mare în raport cu ponderea mică de consumatori.
Prin aceasta putem observa că şi magazinele care sunt considerate fără succes pe o piaţă ( acolo unde respectivele produse nu par a fi cumpărate, ca în cazul de faţă), pot avea totuşi o vânzare bună.
Au început tot mai multe campanii de informare pe tema consumului alimentar sănătoas, pe care ar trebui să le percepem prin prisma mesajul lor, ci nu să ne gândim (cum mulţi au tendinţa) că totul este un “tertip” pentru a face vânzări produselor anumitor companii.

Deci, pentru sănătatea noastră, ar trebui să fim mai atenţi cu ce consumăm, iar faptul că am plăti mai mult pentru un aliment bio decât pentru unul obişnuit nu ar trebui să fie o problemă.

http://www.afaceri-francize.ro/articol/cum-sa-faci-300000-de-euro-anual-din-produse-bio

Maracine Cristina

Ce înseamnă brand experience? Ce este un brand interactiv? Ne arată Twix (și agenția de publicitate Nitro), prin campania online “Get the girl”. Un concept creativ, inteligent, amuzant, care reușește să atragă publicul printr-un joc simplu, interactiv, un fel de “choose your own adventure”. Ideea campaniei constă în poziționarea produsului și asocierea lui cu una dintre situațiile cele mai banale și comune din viața fiecăruia, agățatul.

Jocul constă în construirea unui scenariu cu două variante de deznodământ: protagonistul reușeste sau nu să “get the girl”. Prin urmare, tot ce trebuie să faci este sa-l ajuți să treacă peste momentele cheie ale agățatului, să treacă de Bruce, Francois și de proprile-i gafe, adică, alegându-i replica potrivită poți continua povestea. Nu trebuie să-ți faci griji dacă faci vreo mișcare greșită, ai a doua șansă, adică poți ajunge uțor la un happy end.

Fiecare moment de decizie este un moment Twix. O campanie centrată exclusiv pe brand și având ca unelte experiența personală (asociată cu produsul) și angajarea, implicarea consumatorului. O campanie care a stârnit interes și curiozitate prin simplul fapt că te implică emoțional. Este o campanie axată pe individ și nu pe comunitate, pe brand și nu pe consumator, pe experiența și nu pe utilitate. Astfel, asistăm la un exemplu în care o campanie reușește cu succes să transpuna comunicarea de brand într-un limbaj simplu specific consumatorului.

Hlușcu Marilena, 2 ani

Una dintre strategiile de marketing cel mai des folosite în campaniile publicitare din ultima vreme este reprezentată de utilizarea mascotelor. Peste tot unde ne uitam mascote vesele care își propun să atragă atenția publicului larg.

Mascoltele contribuie la creșterea încasărilor prin faptul că atrag simpatia și bunavoința imediată a consumatorilor astfel crescând vânzările într-un timp foarte scurt.

Mascota reprezintă un simbol a companiei, care vine în susținerea logo-ului firmei. Astfel de exemple sunt: clovnul de la McDonald, omulețul de la Michelin, ursulețul de la Cocolino.

O altă mascotă populară este cea de la Orange. Aceasta este realizată în culori deschise pe un fond alb pentru a păre fără consistență, deloc rigidă. Fondul alb completează ideea de amuzament și conferă libertatea de a alege ce reprezintă de fapt mascota. Aspectul ludic este folosit și de cei de la Domo care au reclame cu două mascote, una verde și alta albastră (a căror varianta palpabilă mie personal nu-mi place deloc).

Nu pot să nu amintesc și de mascota noastră iubită, care se pare că a fost afectată de criza economică și a rămas fără loc de muncă, și anume marmota celor de la Milka. Mascotă celor de la Ogilvy & Mather a prins incredibil de bine la public, încât au apărut pănă și petiții pe internet împotriva concedierii marmotei din reclamă.

Ne-am săturat de oameni? Nu neapărat însă o mascotă muncește neîncetat și neobosit pentru imaginea companiei și a produselor tale. O mascotă veselă și jucăușă va rămâne cu ușurință în mintea clienților, care fie adulți , fie copii o simpatizează.

Hluscu Marilena, 2 ani

Dacă unele piețe pot fi mai ușor definite (piața produselor alimentare, piața automobilelor), natura eterogenă a serviciilor hoteliere creează numeroase probleme pentru definirea cu rigurozitate a pieței serviciilor în industria hotelieră. O activitate de prestații hoteliere nu se aseamănă în multe privințe cu o alta aparent similară și nu servește întotdeauna aceeași piața.

În situația economică actuală, marile lanțuri hoteliere luptă pentru păstrarea clienților. Strategiile de marketing țintesc, pe de-o parte, atragerea de clienți prin campanii promoționale desfașurate online, iar pe de altă parte, acestea vizează menținerea clienților actuali.
Similitudinile dintre diversele programe de fidelizare a clienților scot la lumină lupta concurențiala acerbă din industria hotelieră.

Astfel, programul de fidelizare al hotelului Athenee Palace Hilton, numit Diamond Club, intră în concurență directă cu cel al Grand Hotel Marriott, intitulat Marriott Exclusive. Motivul? Cele doua programe au foarte multe puncte comune, oferă beneficii similare membrilor și se adresează aceluiași segment de piață. Chiar și taxele de înscriere sunt apropiate: 240 USD la Marriott si 250 USD la Hilton. Bineînțeles, din cauza concurenței directe, numărul membrilor fiecarui club este confidențial. În ceea ce privește rata de crestere anuală a membrilor, cifrele sunt și de această dată apropiate.

La nivel internațional însă, marketerii din industria hotelieră sunt incurajați să investească în continuare în promovare, mai ales în cea online. O inițiativă interesantă în acest sens o reprezintă portalul www.hotelmarketing.com, care oferă tipsuri și rezoluții de marketing pentru anul 2009 jucătorilor din această industrie.

Lilia Cozari

Pentru o poziţie cât mai stabilă şi sigură pe piaţa produselor lactate, Albalact s-a orientat în vederea creării unui nou brand, însă, pentru a se diferenţia de competitori, a ales un ambalaj cu mult inovativ şi neconvenţional, care atrage prin căldura pe care o creează. Momentul lansării gamei de produse lactate Zuzu a fost bine gândit, astfel că perioada apariţiei sale a coincis cu dezvoltarea pieţei de produse lactate şi cu interesul tot mai crescut pe care românii îl arată faţă de acest tip de produse. Radu Ciurtin, preşedinte Albalact, explică: „pe această oportunitate a mizat şi Zuzu, care a avut şi are în mânecă un mare atu, acela al brandului autohton, de încredere, prietenos şi carismatic”. (http://paulmaior.blogspot.com/2008/04/un-brand-mai-zuzu.html) Astfel, la numai o perioadă de 2 ani de la lansarea sa, brandul Zuzu, prezent pe rafturi în 23 de produse (lapte şi iaurturi), a reuşit să se poziţioneze drept lider de piaţă pe segmentul de lapte proaspăt pasteurizat. Numele său neconvenţional a dus la o poziţionare într-o manieră intimă, fapt ce-l diferenţiază de ceilalţi competitori, care abordează consumatorul într-un mod distinct.

Deşi părea imposibilă pentru oamenii din domeniu crearea unui brand care să depăşească succesul de care s-a bucurat Fulga, un alt brand aflat, de asemenea, sub umbrela Albalact, Zuzu, prin numele şi designul ambalajului său inovator şi amuzant, a stârnit, în special, interesul tinerilor, al persoanelor cu vârste între 25 şi 45 de ani, informate, cu venituri peste medie, din mediul urban. În definirea strategiei de comunicare, compania Brandient a ales creionarea unei linii vesele care să stârnească amuzament şi o senzaţie de bine la vederea acestei mărci, care se adresează, mai degrabă, cosumatorului care alege cumpărarea laptelui Zuzu nu din motive de sănătate, ci pentru că-i face plăcere. Identitatea vizuală şi designul ambalajului a atras interesul consumatorului român, deschis la inovaţie, care a apreciat acest pachet. Potrivit lui Cristian Kit Paul, „Zuzu îşi propune să-şi alinte consumatorii, să-i ţină în puf şi întregul demers verbal şi vizual susţine o astfel de relaţionare cu aceştia. Produsul, pe de altă parte, ne mulţumeşte întrutotul, astfel că Zuzu are toate şansele să-şi facă loc pe raftul românesc şi în inimile consumatorilor români”.(http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/11070/Brandient-a-creat-brandul-Zuzu-pentru-Albalact-SA.html)

Surse:
http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/stiri_si_evenimente/brandient_a_creat_brandul_zuzu_pentru_albalact.html

http://paulmaior.blogspot.com/2008/04/un-brand-mai-zuzu.html

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/11070/Brandient-a-creat-brandul-Zuzu-pentru-Albalact-SA.html

http://www.zf.ro/companii/cum-a-ajuns-zuzu-unul-dintre-cele-mai-vandute-branduri-pe-o-piata-de-peste-un-miliard-de-euro-3097679/

Mădălina Ion

Despre inovaţiile iPhone nu a început să se vorbească de ieri. Acestea au fost discutate de mult în birourile concurenţei. Într-un an, Apple a livrat în piaţă opt milioane de telefoane, dintre care două în varianta 3G. Totuşi, iPhone nu va domina piaţa pe veci. Pentru ca nici competitorii, nici operatorii nu ar fi fericiţi într-o asemenea situaţie.

Utilizatorul este câmpul de bătălie …

Paradigma tradiţională pentru producătorii de telefoane mobile s-a centrat pe o funcţionalitate în jurul căreia s-a construit un telefon. De exemplu, se proiecta un telefon pentru SMS-uri pentru a accelera folosirea SMS-ului şi pentru a mări astfel veniturile, la fel, se proiecta un telefon gandit pentru MMS pentru a maximiza folosirea MMS-urilor şi a veniturilor etc. Acum utilizatorii se uită la un telefon pentru formă, aspect general şi nu funcţionalităţi. Principiul era acolo, dar producatorii l-au uitat. Nimeni nu vrea să se lupte cu telefonul pentru a cauta o melodie, pentru a scrie un SMS, pentru a iniţia un apel de voce.

… şi nu operatorii.

Operatorii pot învăţa să se oprească din a impune funcţionalităţile care sunt pentru ei profitabile pe hârtie şi în business case-uri, dar au probleme mari de funcţionare în practică. Apple pur şi simplu i-a dictat lui AT&T condiţiile sale şi acesta ar fi un prim pas în a lasă firmele care sunt bune la aplicaţii să se ocupe de aplicaţii şi în aceste condiţii să colaboreze cu ele. Strategia aceasta este discutabilă, dar este macăr pragmatică. Puţine din cele mai lăudate funcţionalităţi la ora actuală sunt ceva nou. Sunt doar funcţionalităţi pe care, atât operatorii, cât şi producătorii de telefoane nu au putut până la această oră să le aducă în piaţă. Şi vorbim aici de servicii de localizare, de scannere de coduri de bare integrate cu camere foto pentru informaţii referitoare la produse.

Isteria iPhone nu este cu mult diferită de alte valuri. Va cuceri Apple lumea? Nici vorbă, doar va stabili nişte noi standarde. Să facem o comparaţie – în timp ce Apple vinde 10 milioane de telefoane, piaţa vinde 1.2 miliarde. Aceasta înseamnă un procent. Cam puţin pentru o ambiţie globală! Este suficient ca altcineva să vină cu ceva inovativ şi loialitatea s-a dus pe apa Sâmbetei. Şi cum producătorii din Asia – LG, Samsung sau cineva necunoscut din China – sunt în alertă, parerea mea este să ne asteptam la lucruri interesante din acea zonă. Şi aşa, capitalismul care spune ca este suficient să ai competiţie pentru a rezolva problemele în piaţă are dreptate încăodată.

Cristina Dan