“Rendez-vous en France” – Marketing turistic în Franţa

În plină criză Franţa este în proces de rebranding! N-are a face capra cu varza. Proiectul este de mult în discuţie, modernizarea economiei turistice în Franţa fiind prioritară încă din prima jumătate a anului 2008.

În anul 2007, Franţa a fost fruntaşa topului de destinaţii turistice din lume, nu în funcţie de venitul obţinut din această ramură, ci în funcţie de numărul de 82 de milioane de vizitatori, în creştere cu 3 milioane faţă de 2006. Pe locul 2 s-a situat Spania, iar pe 3 SUA, cu 58 de milioane de vizitatori.

O nouă campanie însoţită de un nou logo, menită să revitalizeze veniturile obţinute din turism, este adusă de guvernul francez şi promovată de Oficiul naţional francez al turismului, Maison de la France. Noua identitate a Franţei este dată de personajul legendar al revoluţiei franceze, Marianne, care este vestită pentru pictura ce o reprezintă, cu sânii dezgoliţi, ţinând triumfătoare steagul Franţei în mână. Marianne va apăra poziţia de lider a Franţei în destinaţii turistice, şi va avea ca scop golirea buzunarelor străinilor pe timp de criză.

Cum a ajuns Marianne norocoasa emblemă a Franţei şi ce puncte a atins masterpanul francez? La 19 iunie 2008, la discursul cu privire la aspectele legate de turism susţinut de Christine Lagarde, ministrul de finanţe al ţării, s-au făcut publice anumite puncte ale campaniei. Atât timp cât turismul aduce mai mult din 6% din PIB-ul ţării şi asigură locuri de muncă pentru 1,8 milioane de cetăţeni, s-a subliniat prioritatea reformarii acestuia.

Campania îşi are originea în planul de turism “Destination France 2020”, care are ca scop adaptarea Franţei la transformările mondiale.

Care sunt elementele de noutate?

1. Urgenţa unui turism “low-cost”, care să nu se bazeze doar pe cele mai bune preţuri, cât şi pe o noua manieră de a călători.

2. Exigenţa unei autencitati, a cărei redresare este binevenită în cazul Franţei, şi care presupune valorificarea patrimoniului ţării, istoric, geografic şi cultural.

3. Crearea unei responsabilităţi ecologice, ce presupune reamenajarea anumitor zone.

Pentru acestea s-au propus 4 strategii:

1. Cucerirea unor segmente prin crossmarketing, în ţări precum China, India sau Brazilia.

2. Creşterea bugetului alocat turismului, determinat de apariţia ofertelor complete şi pentru aducerea în prin plan a turismului din clasa business.

3. Dezvoltarea durabilă a turismului, respectând atât mediul înconjurător cât şi omul.

4. Amplificarea instrumentelor de comunicare.

Marianne cea modernă, uitându-se încrezătoare spre viitor, va fi alături de sloganul campaniei “Rendez-vous en France”, care va fi uşor înţeles de toţi străinii. Franţa este asociată astfel cu rafinamentul, eleganţa şi arta de a trăi.

Vive la France!

Sursa: www.budget.gouv.fr

Irina Mastacaneanu

Crocs sau Idee simpla=Succes urias

Botinele Crocs au revolutionat de-a dreptul ideea de marketing. De fapt, as putea chiar sa numesc strategia lor, una de marketing involuntar. Imagini cu fostul presendinte al SUA, George W. Bush pregatit sa iasa la o plimbare cu bicicleta, imbracat lejer si incaltat cu…o pereche de saboti Crocs Cayman au facut turul mapamondului si ziarelor.

De fapt ce sunt si cine a creat papucii de 29,99 dolari pe care i-a incaltat liderul lumii libere? Crocs reprezinta pentru industria incaltamintei ceea ce Broscuta produsa de Volkswagen a reprezentat pentru industria auto, triumful functionalului asupra esteticului: cea mai mare parte a relatarilor legate de pantofii Crocs insista atat asupra urateniei acestora cat si asupra succesului de care s-au bucurat. Si au fost cu atat mai revolutionari si nonconformisti cu cat s-au folosit de un simbol de odinioara al luxului, crocodilul. Ei bine, aceasta noua si tanara familie de crocodili sunt pe piata din 2003 si a insemnat pentru initiatorii ideii o afacere de 400 de milioane de dolari.

Fostii papuci pentru marinari (fiind practici si comozi) au fost transformati de trei prieteni inventivi, canadieni, in noul must have in materie de incaltaminte. Chiar daca nu au avut parte de o promovare intensa prin mijloace clasice de marketing; recomandarile medicilor, asistentelor medicale, gradinarilor, postasilor, bucatarilor sau comis-voiajorilor, in general ale persoanelor obligate sa stea mult timp in picioare, au sporit numarul doritorilor de saboti confortabili si usori (cantaresc sub 170 de grame). Astfel, notorietatea sabotilor a crescut simtitor. Vedete precum Al Pacino, Val Kilmer, Alicia Silverstone, Teri Hatcher, Halle Berry sau Jack Nicholson au aparut la un moment dat purtand Crocs.

In iunie 2004, Crocs Inc. a cumparat Foam Creations, pentru a-si asigura exclusivitatea asupra materialului din care sunt fabricati sabotii, o rasina sintetica numita croslite. Crocs ajunge o companie cu 3.500 de angajati, 17.500 de puncte de vanzare in 80 de tari si sase unitati de productie. De promovare se ocupa si colaborarea cu Disney, Nickelodeon, Warner Bros iar Crocs Inc. produce incaltari pentru Google, Tyco, Flexotronics sau LA Lakers.

Designul lor s-a inbunatatit simtitor odata cu lansarea accesoriilor pentru Crocsi, numite Jibbitz, aceasta fiind ideea unei familii din statul american Colorado. Se pare ca si acestora Crocsii le-au purtat noroc, pentru ca cifra lor de afaceri lor se apropie vertiginos de 3 milioane de dolari. Intrebarea care ma macina: A fost strategie pura sau noroc chior?!

Razvan Sebastian Pascu

Piaţa detergenţilor de rufe

Segmentarea pieţei detergenţilor de rufe este o consecinţă a nevoilor şi criteriilor de cumpărare ale indivizilor, astfel că fiecare client alege un anumit furnizor de produse pe baza setului de competenţe distinctive care se armonizează cel mai bine cu nevoile lui.

Complexitatea pieţei detergenţilor, reprezentată de şase mari branduri, Ariel, Tide, Persil, Omo, Bonux şi Dero, care cuprind o gamă largă de produse de curăţare, pornind de la detergenţii pentru spălare la maşină automată, pentru maşină neautomată, pentru spălarea manuală, până la detergenţii pentru spălarea rufelor colorate şi pentru textile fine, determină o grupare clară a clienţilor. Căile de segmentare a pieţei detergenţilor sunt rezultatul preţului fiecărui produs, nivelului de cheltuieli al clientului si al preferinţelor pe care clientul şi le-a făcut, de-a lungul timpului, faţă de o anumită marcă. Astfel, segmentând oferta, se remarcă o pondere mare a mărcilor din sectorul economic (Dero, Fax, Rex), care se adresează gospodăriilor cu venituri mici, urmate de cele medii (Bonux, Omo). Detergenţii premium (Ariel, Tide, Persil), care înregistrează performanţe inferioare pe piaţă, se adresează gospodăriilor cu venituri medii şi ridicate.

Un alt aspect care poate constitui un criteriu în procesul de achiziţie al unui detergent îl reprezintă promovarea acestuia pe canalele media. Clienţii pot manifesta preferinţe mai accentuate faţă de un produs, a cărui reclamă este mai des difuzată la televizor. Concurenţa pe piaţa detergenţilor de rufe este una ridicată, fiecare marcă urmărind să-şi promoveze imaginea şi brandul în rândul consumatorilor. Cel mai promovat detergent de rufe este Dero, aparţinând producătorului Unilever, fiind urmat de Bonux, poziţionat ca şi celalalt detergent în sectorul economic, dar situându-se sub umbrela Procter&Gamble. În vederea inserţiei reclamelor publicitare au fost alese acele canale de televiziune care se bucură de un public preponderent feminin si anume: Acasa TV, Kanal D, Antena 1. Într-o asemenea piaţă, fiecare producător propune o ofertă mai accentuat specifică unui segment, unei categorii de cumpărători, fără a îndrăzni să abordeze piaţa ca un întreg omogen.

Madalina Ion

Piaţa cafelei îşi urmează trendul ascendent

Piaţa cafelei este o piaţă dinamică prin numeroasele mărci care propun o gama largă de sortimente şi prin numărul crescut al consumatorilor cu gusturi din ce în ce mai sofisticate.

Conform cercetărilor, numărul consumatorilor de cafea din România este mai redus decât cel înregistrat în celelalte ţări europene, o creştere a procentajului fiind posibilă în condiţiile creşterii puterii de cumpărare şi a eliminării accizelor. Însă, în ultima periodă, s-a înregistrat o creştere a orientării consumatorilor către cafeaua ambalată, îndreptându-se astfel către produsele de calitate superioară şi către achiziţia acelor sortimente de cafea cu gramaj mai mare. Dacă principalul canal de distribuţie a canalelor erau înainte magazinele alimentare, acum ele au pierdut teren în faţa supermarketurilor, care deţin un procentaj ridicat din vânzările de cafea.

Vânzările ridicate de cafea sunt şi rezultatul promovării excesive pe TV a cafelei tradiţionale şi instant. Cei 5 mari producători de cafea, Kraft Foods România, Elite România, Nestle, Tchibo şi Metropolitan Coffe, îşi împart, conform unui sondaj, 90% din cheltuielile brute în publicitate, în 2007. Kraft Foods, care deţine brandul Jacobs, în al cărui portofoliu intră: Kronung, 3 în 1, Ice Coffee, Capuccino Original şi Vanilla, Capuccino Milka Specials şi Aroma, a avut cel mai mare număr de apariţii publicitare pe TV. La acest capitol, Kraft Foods România este urmat de Elite România, care deţine brandurile Elita ( cafea măcinată şi instant ), Selected ( cafea macinată şi instant ), Fort, After Dinner, Elite Capuccino şi care distribuie brandul italian de cafea Lavazza. În topul celor mai mari investori în reclamele TV, se găseşte şi compania Nestle care a investit suma cea mai mare în brandul Nescafe, care deţine brandurile Brasero, Red Cup, Gold, Frappe, 3 în 1 şi Capuccino. Piaţa promovării cafelei se caracterizează printr-o revenire frecventă a câtorva teme, regăsite în majoritatea mesajelor transmise către consumatori, cum ar fi: originile boabelor, prospeţimea, aroma, pasiunea, familia şi tehnologia. Promovarea în cazul acestui segment este dificil de evaluat datorită gamei diverse de sortimente de cafea: cafeaua tradiţională, cafeaua instant, capuccino şi frappe. În vederea creşterii vânzărilor, producătorii de cafea au apelat la o nouă strategie de marketing, care presupune venirea pe piaţă cu diferite oferte promoţionale, care oferă la achiziţia unui produs de cafea câte o cutie de păstrare a cafelei, câte o ceaşcă sau chiar şi o excursie.

În ciuda preţului ridicat, românii consumă din ce în ce mai multă cafea, în topul preferinţelor acestora situându-se cafeaua măcinată, urmată de cea solubilă. Potrivit psihologului S. Ioniţă, motivul pentru care românii sunt consumatori împătimiţi ai cafelei este acela că “ trăim într-o societate stimulantă, din ce în ce mai excitată, iar creierul s-a setat pe chestiuni de comportament şi de aceea, dimineaţa, când omul consumă cafea are nevoie de un stimulent pentru a putea intra într-o activitate cerebrală intensă“.

Sursa:

www.consumatoronline.ro

www.realitatea.net

Madalina Ion

Branduri care se disting – Brand Apart, Joe Duffy

Având structură de album de artă, Brand Apart, se prezintă în mod firesc, foarte bine la nivel vizual, dar şi în privinţa conţinutului, deoarece este o lucrare care cuprinde 11 studii de caz de campanii de succes.

Noutatea nu constă într-atât în alegerea campaniilor, întrucât acestea au devenit exemple de excelenţă în domeniu, ci în modalitatea de prezentare a acestora. Se respectă schema clasică – Context/Problemă, Soluţie, Rezultate – dar alături de includerea datelor oficiale, găsim în Brand Apart materialele de promovare utilizate, precum şi perspectiva întregii echipe responsabile, de la brand manager la art director-ii implicaţi.

Personal, abordarea autorului mi s-a părut inspirată prin reunirea reprezentanţilor companiei-client şi ai agenţiei de publicitate într-o discuţie deschisă despre branding, vizual, concept, procesul creativ şi aşteptările referitoare la campanie. Mai mult, m-au impresionat coeziunea părţilor, implicarea profundă a echipei pentru identificarea soluţiei potrivite, încrederea clientului în propunerile îndrăzneţe ale creativilor şi spiritul de colaborare care au reieşit din răspunsurile acordate autorului.

După cum spuneam, cartea conţine 11 capitole în care sunt prezentate campaniile din SUA ale următoarelor companii: Insulele Bahamas, Tazo, Harley-Davidson, BMW, Citi Bank, Nike, Mini, Campanie guvernamentală Antidrog, Starbucks, Winter X Games, Paul Smith. De departe, trebuie menţionată originalitatea campaniei BMW care a introdus filmul ca modalitate de promovare, bazându-se pe interesul exclusiv publicului de a accesa site-ul şi a viziona filmele BMW.

Concluzia cărţii: comunicarea de marketing poate genera excelenţă atât în creativitate, cât şi în rezultatele de la nivelul pieţei, pentru că o muncă extraordinară nu poate decât să conducă la rezultate extraordinare. La baza excelenţei stă respectul – faţă de client, faţă de echipă, pentru design şi mai ales pentru proiect şi munca, în general. Aş adăuga şi respectul pentru cititor, aspect la care Joe Duffy stă foarte bine.

Ana Trif

Marketingul cultural, tactică importantă de branding de ţară

Până acum, în România marketingul cultural a însemnat proiecte efemere,care nu au fost impresariate bine, neţinându-se seama de calitatea şi dezvoltarea evenimentului în sine, de valoarea adusă publicului sau comunităţii, ci apreciindu-se mai mult câte zerouri se adaugă la profit (susţine Aneta Bogdan,specialist în marketing şi Managing Partner al firmei Brandient). De asemenea, Aneta Bogdan mai spune că există cauze multiple pentru care proiectele de marketing cultural mor repede. Cea mai importantă cauză este lipsa oamenilor specializaţi şi devotaţi. În România, crede Aneta Bogdan, există o penurie de specialişti în marketing cultural pentru că acesta reprezintă o specializare de nişă,aflată la graniţa dintre marketing şi cultură. “Omul care face aşa ceva trebuie să aibă,pe de o parte, o educaţie artistică şi conexiuni în lumea culturii, care este un grup închis iar, pe de altă parte, trebuie să aibă cunoştinţe de marketing.” a declarat Aneta Bogdan. Marketingul cultural poate reprezenta un pion important în brandingul de ţară. Dacă am avea specialişti în marketing cultural,aceştia ne-ar ajuta foarte mult să ne promovăm ca stat şi ca popor prin obiceiurile,tradiţiile şi produsele româneşti. Haideţi să ne imaginăm cum ar fi să transformăm parada mascaţilor de dinainte de Anul Nou în Festivalul de la Rio al României? Câţi turişti am putea atrage din afara ţării? Sau cum ar fi să facem cunoscute sarmalele specific româneşti cum este cunoscută manacarea japoneză Su Shi pe întreg mapamondul? Sau cozonacul precum e plăcinta cu mere la americani (apple-pie). Deschizând porţile unui festival tradiţional specific românesc, desfăşurat în fiecare an, am putea promova atât tradiţiile cât şi mâncarea românească, dar mai ales produsele fabricate la noi în ţară precum: vinul Jidvei, laptele Dorna, apa minerală Borsec, covrigii Boromir, caşcavalul Rucăr şi multe altele. Astfel am încuraja turismul,dar şi industria ţării. Foarte multe companii româneşti ar putea alege să îşi promoveze produsele şi serviciile prin asocierea cu evenimente de acest gen din lumea culturii. “În acest moment,orice om de marketing care se pricepe, caută,de fapt alte proiecte decât cele clasice care se bat literalmente pe o zonă foarte aglomerată şi,atunci, se orientează spre proiecte cum ar fi cele culturale, de nişă”, a mai declarat Aneta Bogdan. Aşadar,un eveniment de genul unui festival tradiţional ar prinde foarte bine publicului larg şi ar contribui substanţial la schimbarea atitudinii străinilor faţă de noi, românii. Cred că astfel,ajutându-ne de aspectele culturale, de tradiţiile şi obiceiurile întâlnite numai la noi,ne-am salva imaginea ca popor în întreaga lume, dar piedicile care apar, sunt sursele de profit cât mai greu de găsit în marketingul cultural, întrucât produsele promovate sunt deosebite şi destinate unei categorii de clienţi aparte,iar specialiştii acestui tip de marketing sunt foarte puţini ca număr (fie sunt oameni de cultură, fie strict oameni de marketing) şi foarte puţini aceia care îmbină corect strategiile de marketing cu ideile culturale.

Roxana Mihaela Pintilie

Sursa:

http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/marketingul_cultural.html

http://www.evenimentul.ro/articol/marketingul-cultural-arta-de0.html

Modalităţi de promovare ale pastei de dinţi Blend-a-med

Una dintre cele mai utilizate paste de dinţi din România este Blend-a med. Pentru a comunica mesajul său publicului larg, Blend-a-med a realizat campanii de promovare folosind ca medii de comunicare televiziunea şi outdoor-ul. Reclama TV este una dintre cele mai des utilizate, dar şi costisitoare modalităţi de promovare şi de aceea Blend-a-med, la alegerea postului de televiziune pe care este difuzat mesajul publicitar, a ţinut seama mai ales de publicurile ţintă ale produsului, de audienţa acelui post de televiziune şi de popularitatea lui. Pentru pasta de dinţi Blend-a-med Complete, spotul TV, spre exemplu este urmărit de aproape toată populaţia tării pe canale foarte cunoscute precum TVR1, PRO TV, Antena 1, Prima TV. Cele mai cunoscute spoturi sunt cele în care medicul dentist recomandă pasta de dinţi, iar demonstraţiile “în direct”, în care arată, concret, modalitatea în care acţionează pasta de dinţi Blend-a-med, au de asemenea, un mare grad de influenţă. Publicitatea outdoor a fost aleasă pentru a susţine reclama difuzată la tv şi pentru a fi adresată celor care nu au văzut-o la televizor. Din acest motiv,acest tip de reclamă conţine, dar nu neapărat, ultimul cadru din spotul TV.Deoarece campania de publicitate se adresează unui public ţintă foarte vast, provenind din toate regiunile ţării, panourile stradale sunt amplasate în marile oraşe (Bucureşti,Iaşi,Braşov etc), în zone intens populate, centrale şi lângă punctele de interes. Promovarea outdoor a fost realizată prin intermediul unor mash-uri, afişe şi print-uri. O modalitate de publicitate outdoor aleasă este cea în cadrul unui eveniment teatral deschis publicului larg oferit de Blend-a-med Complete 7 şi agenţia Maximize Communications la care au participat trupa D’Aya, 7 mimi şi 7 statui zâmbitoare care i-au întâmpinat pe bucureşteni în Parcul Tineretului. Spectacolul a constat în punerea în scenă a unor piese de William Shakespeare, totul în încercarea de a obţine cât mai multe zâmbete pe feţele celor prezenţi. Mesajul era acela că lumea ţi se pare întotdeauna mai frumoasă din spatele unui zămbet. În urma campaniilor sale, Blend-a-med reuşeşte să obţină o cotă de piaţă foarte bună (peste 20% în 2008),apelând la mesaje de natură non-verbală (de exemplu prin intermediul celor 7 mimi şi şapte statui zâmbitoare), dar şi la mesaje de natură verbală prin spoturi, mash-uri, printuri, sloganuri şi îndemnul celebrului medic dentist. Procter & Gamble care deţine marca Blend-a-med este una dintre companiile care investeşte foarte mult în publicitate şi acest lucru se observă în cotele de piaţă pe care le obţine în fiecare an pe piaţa din România. De aceea, Blend-a-med este un exemplu foarte bun când ne gândim la cât are de câştigat un brand cu cât este promovat mai mult.

Roxana Mihaela Pintilie

Sursa:

http://www.comunicatedepresa.ro/pdf_format.php?cid=15648

http://www.markmedia.ro/

Simbolistica mărcilor

Ca element component al identităţii unei mărci, dimensiunea simbolică a acesteia are o contribuţie foarte mare asupra asocierilor pe care o persoană sau un client le face cu privire la un anumit brand. Această dimensiune simbolică este stabilită cu ajutorul numelor de marcă, logo-urilor şi al simbolisticii mărcilor prin intermediul cărora se realizează comunicarea prin marcă şi care urmăresc să creeze asocieri pozitve cu brandul. Spre exemplu, marca ING datează din anul 1991 şi are ca semn distinctiv leul. Este recunoscută în întreaga lume, fiind în topul 100 al mărcilor globale. Multe produse se regăsesc sub marca ING, aceasta provenind din domeniul asigurărilor, dar şi din cel bancar. Logo-ul ING există din anul 1991, când societatea de asigurări olandeză National Nederlanden şi banca NMB Postbank Groep au fuzionat formând grupul internaţional olandez (International Nederlanden Groep). Leul din logo derivă din diverse logo-uri ale campaniilor predecesoare. Leul portocaliu ING îşi are rădăcinile în începuturile firmei olandeze ING, portocaliul fiind simbolul naţional al Olandei, iar leul simbolul naţional în această ţară. Multe companii, bănci şi societăţi de asigurări au avut sau încă mai au leul în logo-ul lor. Implicaţiile comunicării prin marcă în realităţile firmei cu mediul extern se referă la influenţarea comportamentului de consum al cumpărătorilor finali, la realizarea parteneriatelor strategice, la păstrarea clienţilor timp îndelungat şi diferenţierea faţă de concurenţă. Mărci precum Fuji (reprezentată de culoarea verde) sau Kodak (auriu) au ca simbol dominant culoarea. Simbolistica întâlnită în designul special al numelui de marcă poate sugera calitatatea unică a produsului precum este şi cazul mărcii Lacoste. Sloganurile, de asemenea, au un simbol al prestaţiei deosebite asigurată de marcă,s pre exemplu: ”Gândim la fel” (BCR), ”Let’s make things better” (Philips) sau „Connecting People” (Nokia). Aşadar, orice marcă este recunoscută pe piaţă de un anumit detaliu unic care poate să fie culoare, logo, semn etc. şi acestea au o anumită semnificaţie legată de obiectivele, trecutul, strategia firmei respective sau chiar de mesajul transmis.

Roxana Mihaela Pintilie

Sursa: http://www.ing.com/group/showdoc.jsp?docid=168724_EN&menopt=abo|bra

Campania de marketing 24 Banking BCR

BCR a utilizat pentru prima dată într-o campanie proprie de marketing promovarea prin promoteri alături de alte canale de comunicare (TV, presă, panotaj exterior, Internet, materiale promoţionale etc). Ideea a apărut când BCR a considerat că este nevoie de o metodă mai puţin convenţională pentru promovarea unui nou concept 24 Banking BCR şi astfel a venit cu această noutate în campania de marketing: promoterii 24 Banking BCR. Serviciul 24 Banking BCR este un serviciu cu totul diferit de serviciul bancar tradiţional la ghişeu. Acesta se desfăşoară pe alte canale, incluzând servicii de telefon, Internet şi selfbanking. Cei implicaţi în campanie din Direcţia de Marketing au dorit ca 24 Banking BCR să fie prezentat direct şi pe înţelesul fiecărui client. Aşa a apărut ideea de promovare la locul vânzării prin promoteri externi. Prima etapă a fost contactarea agenţiei de BTL. Împreună cu directorii unităţilor media, BCR a selectat apoi promoteri din rândul studenţilor. Campania a început pe11 august şi s-a încheiat pe 10 octombrie 2008. În Bucureşti,promoterii şi-au desfăşurat campania la Romanian Open BCR, unde au întâlnit un segment aparte de public, cei cu venituri medii şi peste medie, persoane de toate vârstele, care puteau fi interesate de acest nou serviciu bancar oferit. La acest turneu de tenis au fost prezente şi vedete precum Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ion Ţiriac şi fiul lui, Hagi şi alţii. Produsul nou prezentat a trezit interesul celor prezenţi, promoterii reuşind să obţină un număr semnificativ de fişe de prospecţie în urma sondajului realizat, iar apoi o bună parte dintre persoanele intervievate au ales să se prezinte la o unitate BCR pentru a afla mai multe despre serviciul de internet şi phone banking şi chiar au semnat un contract. În concluzie, campania a avut succes şi de aceea, BCR intenţionează să mai folosească această nouă metodă în anii următori.

Roxana Mihaela Pintilie

Sursa:

NOI-Revista angajaţilor BCR, numărul 5-6/2008.

Strategii studenţeşti de marketing în domeniul bancar

Urmând modelul băncilor europene, băncile de pe piaţa din România au adoptat în ultimii ani strategii noi de marketing şi promovare pentru produsele şi serviciile lor. Aceasta a condus la o evoluţie destul de rapidă a băncilor în ţara noastră. Dacă până în anul 2000 băncile au fost preocupate de obţinerea unei siguranţe pe un domeniu încă necunoscut şi doreau crearea unei imagini cât mai solide, în ultimii ani piaţa băncilor din România s-a dinamizat, cunoscând o continuă inovare a produselor ceea ce a condus la un boom al creditelor personale şi al celor imobiliare. În condiţiile în care concurenţa este tot mai pronunţată pe piaţa bancară românească, cei care au avut de câştigat au fost cei care au riscat mai mult. Notorietatea băncilor este extrem de importantă în viziunea clienţilor sau a potenţialilor clienţi, iar crearea unui brand pe baza acestei notorietăţi este strict legată de cota de piaţă a băncii respective, Astfel, Banca Comercială Română (după ce a fost preluată de Grupul Erste) şi Banca Română pentru Dezvoltare sunt cele mai de încredere branduri actuale din domeniul bancar. În construirea unui brand, nu numai resursele financiare au o importanţă mare, ci şi modalităţile de promovare (expunerile televizate,panourile publicitare sau diferite afişe şi anunţuri radiofonice). Politica băncilor a fost în ultimii ani aceea de a acorda o atenţie deosebită tinerilor şi studenţilor oferindu-le produse atractive şi de calitate printr-o reţea extinsă de unităţi. În acest sens, un exemplu foarte bun este BCR, care a venit în întâmpinarea studenţilor la zi cu un program intitulat “Gaudeamus” care le permite să beneficieze gratuit de carduri fără comisioane de administrare a contului curent si de retragere de numerar. În plus au ataşat serviciul de internet banking. Prin aceasta BCR urmăreşte fidelizarea clienţilor studenţi în speranţa că pentru primul lor card de salarii vor alege tot brandul BCR. Pentru a promova acest produs, BCR a pătruns în inima universităţilor, printre studenţi, unde au avut loc diferite prezentări ale pachetelor de cont curent şi card adresate lor şi totodată vânzarea acestora. Aceasta este doar una dintre strategiile adoptate de bănci în România. Dacă până în prezent strategiile de marketing au contribuit la dezvoltarea domeniului bancar, atunci şi după criza financiară băncile care vor ieşi triumfătoare vor fi acelea care vor adopta astfel de strategii, dar poate care să urmărească mai mult construirea unui brand puternic şi apropierea de clienţi.

Pintilie Mihaela

Sursa:

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/14722/Strategii-de-marketing-pentru-succesul-bancar.html