Bursa Brandurilor. Episodul VI (Carne nu e, sărbătoare nu e !)

3 01 2009

Sărbătorile de iarnă se apropie de final, cu tot cu prelungirile aferente…Tradus în limbaj de marketing: uitatul prin vitrine = prospectarea pieţei, înghesuiala pe culoarele strâmte ale hipermarketurilor = decizia la raft, coşul plin şi portofelul gol = promoţii şi oferte de sezon. Dar, dincolo de toate, elementul comun: Crăciunul = Mâncare la puterea „n”, căci Sărbătorile sunt ale consumatorilor cu hiper stomacuri.

În acest context al festinului de Sărbători, rezultatele BrandRate privind categoria „alimente” vin să confirme o veche vorbă românească: Cea mai bună legumă e tot carnea! Astfel, dincolo de ierarhiile pe cele trei subcategorii de produse: mezeluri, lactate şi ulei, în clasamentul cumulat pe toţi indicii luaţi în calcul de BrandRate, mezelurile, prin reprezentanţii de prim rang Cristim şi Campofrio, ocupă poziţiile fruntaşe. Deci, românii au decis în unanimitate: locul I la Calitate, Satisfacţie, Raport calitate-preţ, Rata de utilizare şi, cum era de aşteptat, la Recomandare. Revenind la clasamentele pe subcategorii, Bunica (Untdelemn de la Bunica) devansează dansul legumelor Floriol, iar Unisolul se agaţă şi el de ultima treaptă a podiumului. Lupta pentru supremaţie în rândul lactatelor este mai strânsă, ţinând cont de aglomeraţia de branduri şi de investiţiile semnificative în artileria publicitară. Deşi câştigătorul nu ia totul în cazul produselor lactate, merită punctate victoriile La Dorna pe frontul Utilizării, Calităţii, Recomandării şi Satisfacţiei, victoriile Napolact pe zona Comunicării şi a Raportului calitate –preţ şi efortul Milli, care reuşeşte să se menţină în top 3.

Ştiu că nu e în spiritul sărbătorilor, dar avem şi un Hopa Mitică: Danone, care, dincolo de locul 3 la capitolul vizibilitate, graţie investiţiilor nete în publicitate, estimate de NewsIn AdRating la 6,9 mil. Euro, este în cădere liberă, ocupând ultimul loc pe aproape toţi indicii (cu scoruri negative). Poate 2009 va aduce un facelift şi pentru Danone.Dacă nu, Danone va trăi, ca multe alte branduri cu o copilărie fericită în lumina reflectoarelor … din amintiri.

Şi pentru că e vremea marilor cuvinte, revin la celebrarea Cărnii la ceas de sărbătoare: Dacă masa plină de carne nu e, sărbătoare nu e!


mezeluri1

Ce am găsit în sacul Moşului…


Sursele de date: http://www.standard.ro

Diana Simion

Advertisements




Consumatorul român

3 01 2009

ADAPTABIL, CURIOS, ORGOLIOS, SENSIBIL LA CUM E PERCEPUT DE CEILALŢI, MATERIALIST, CRITIC, EVITÂND RISCUL, DORNIC DE RELAXARE. Aşa poate fi caracterizat pe scurt consumatorul român al anului 2008.

Consumatorii români au început drumul spre emancipare, învăţând ce înseamnă specializarea, discriminarea între categorii de produse şi mărci, pentru ca în ultimii 4-5 ani să devină din ce în ce mai exigenţi în ceea ce priveşte “preţul” calităţii, dar şi mai orientaţi către a salva timp şi efort, mai apropiaţi de mânuirea noilor tehnologii.

Expansiunea comerţului modern, apariţia şi consolidarea lanţurilor mari de hipermarketuri şi discounteri au contribuit decisiv la formarea şi adaptarea comportamentului consumatorilor, în special în ceea ce priveşte consumul produselor din categoria FMCG.

Dacă pentru categoria consumatorilor cu venituri scăzute preţul rămâne criteriul cu greutatea cea mai mare în alegerea bunurilor de larg consum, pentru cei cu venituri medii şi peste, aceste criterii de alegere încep să devină tot mai elaborate, ţinând din ce în ce mai mult de imaginea asociată produselor achiziţionate.

O categorie tot mai mare de români reuşeşte să îşi orienteze constant o parte din venituri către “investiţii” în zona ariilor legate de stilul de viaţă, activităţi de relaxare, distracţie. Din ce în ce mai mulţi se orientează către petrecerea vacanţei în afara ţării, iar tinerii din marile oraşe încep să valorizeze tot mai mult conceptul de a trăi sănătos, transpus în ideea de a face mişcare, a mânca sănătos, a petrece tot mai mult timp in aer liber.

COPIII rămân principalul motor motivaţional, principalul argument pentru care părinţii îşi propun atingerea unui standard de viaţă mai bun şi achiziţionarea unor bunuri prin care să le poată asigura acestora securitatea materială în anii ce vin.

Imaginea pe care un produs şi mai ales o marcă o proiectează asupra celui care il/o achiziţionează este un element care cântăreşte tot mai greu, devenind tot mai importantă pe masură ce “vizibilitatea” produsului respectiv e mai mare. Astfel, în alegerea produselor destinate consumului în spaţiul “domestic”, contează în primul rând un preţ avantajos raportat la calitate şi cantitate şi un ambalaj cât mai funcţional, practic.

Când situaţiile de consum implică o “expunere” mai puternică, consumatorii se orientează către mărci care asigură un transfer de imagine care îi ajută să iasă în evidenţă în mod pozitiv şi să fie percepuţi ca nişte persoane de succes.

Importanţa acordată “imaginii” proiectate este cu atât mai evidentă în cazul tinerilor, obiectivându-se prin preferinţe pentru mărci consacrate şi modele de impact atunci când este vorba de alegerea produselor care contribuie la accesorizarea imaginii personale: de la maşina la telefon mobil, dar şi îmbrăcăminte, încălţăminte, parfumuri.

Aceste tendinţe se vor menţine, iar în contextul actual consumatorii vor deveni din ce în ce mai pretenţioşi şi mai atenţi, mai selectivi în ceea ce privesc produsele sau serviciile achiziţionate.

Sursa: GfK România

Rozalia Zidaru





Campanie promovare ING CARD CONT’ROL

3 01 2009

Campania de promovare a contului curent ING CARD CONT’ROL, lansată de ING BANK ROMÂNIA, este una din cele mai agresive campanii lansate anul acesta. Această promovare este realizată la toate nivelele, atât în mass-media cât şi pe Internet şi prin intermediul banner-elor şi afişelor pe care le vedem în staţiile de autobuz şi în metrouri.

Având în vedere faptul că acest cont curent este disponibil în două variante (standard şi pentru studenţi), campania de promovare a fost gândită astfel încât în staţiile de autobuz şi în metrou să se găsească reclame pentru varianta standard, iar pe internet şi în mod deosebit pe Yahoo Mail şi Yahoo Messenger reclame pentru varianta adresată studenţilor. De altfel, se găsesc astfel de link-uri, bannere şi advertoriale pe foarte multe site-uri de pe Internet.

Am putea spune că oriunde te-ai uita, vei găsi întotdeauna ceva care să-ţi amintească de contul curent ING CARD CONT’ROL.

Această campanie vine în urma crizei economice care a dat naştere multor comentarii şi speculaţii şi care a reuşit să pună sub semnul întrebării poziţia şi stabilitatea tuturor băncilor. Astfel, pentru a nu-şi pierde clienţii şi pentru a atrage noi fonduri în vederea menţinerii imaginii pe care a reuşit să o creeze, ING Bank a pornit această campanie de „relansare” a contului curent cu o dobândă mult mai mare, astfel încât să poată avea succesul dorit. Dacă acum câteva luni contul curent avea o dobândă de 6,5 % pe an, în prezent a ajuns la 10 % pe an şi, în special pentru prioada sărbătorilor de iarnă, până la 31 ianuarie 2009, dobânda este de 12 % pe an. Pe lângă toate aceste beneficii (dobândă mare şi diverse taxe reduse sau 0), cei interesaţi au posibilitatea de a aplica online, scutind astfel timpul pentru deplasarea de mai multe ori la bancă şi oferind beneficii directe.

Această campanie este încă în derulare şi sigur va continua, chiar dacă în momentul de faţă are succesul dorit.

Sursa: http://www.ing.ro

Rozalia Zidaru





Strategia în cadrul campaniei de marketing viral

3 01 2009

Marketingul viral este o tehnică de marketing care caută să exploateze reţelele sociale existente pentru a produce creşteri exponenţiale în recunoaşterea mărcii, printr-un proces similar extinderii unei epidemii. Se foloseşte de reţeaua Internet şi poate ajunge la un număr mare de oameni într-un timp relativ mic.

De cele mai multe ori, scopul campaniilor de marketing viral este de a genera o acoperire a pieţei mult mai mare decât ar fi acoperit bugetul campaniei publicitare.

Marketingul viral implică un înalt grad de creativitate în realizarea campaniei, precum şi o bună cunoaştere a psihologiei cumpărătorului. Sunt două modalităţi prin care se pot determina oamenii să retransmită mesajul: fie promovând un produs de foarte bună calitate, fie oferind un beneficiu direct. Aceasta implică orice serviciu sau informaţie, beneficiu, ofertă specială sau produs pe care persoanele sunt tentate să le „împartă” cu ceilalţi.

Pentru a avea succes, marketingul viral trebuie utilizat în cadrul unei strategii. Mesajul, canalele de transmitere a acestuia şi lista de recipienţi, sunt elementele de bază ale campaniei de marketing viral. Strategia trebuie să îmbine cele trei elemente, astfel încât potenţialul acestora să fie utilizat la maxim în favoarea realizării obiectivelor propuse în cadrul campaniei. O foarte bună abordare a strategiei trebuie să încurajeze oamenii să comunice în ambele sensuri, să ceară feedback, să informeze, să ceară sfaturi, să îşi spună părerea, să contribuie la distribuirea mesajului.

Un exemplu de marketing viral care a avut succes este cel lansat de Readers Digest în anul 2008, prin care se promova un concurs. Acesta consta în a te înscrie la concurs alături de trei prieteni pe care îi propuneai şi cărora le trimiteai mai departe mesajul pentru a se înscrie şi ei cu alţi trei prieteni. Astfel, câştigătorul primea patru premii identice, unul pentru el şi celelalte pentru cei trei prieteni înscrişi. Consider că această campanie şi-a atins scopul deoarece revista este una dintre cele mai cunoascute şi citite reviste din România, concursul oferea premii atractive, iar faptul că puteai trimite mesajul tuturor cunoştinţelor şi în plus, dacă te înscriai în concurs trebuia să propui trei prieteni care să câştige alături de tine, a generat un număr mare de participanţi şi de persoane care au primit mesajul.

Sursa: http://www.markmedia.ro

Rozalia Zidaru





Interviu cu domnul Marius Ciocănel, Direcor economic la Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia (SBRM)

3 01 2009

Interviul următor l-am realizat în vacanţa de Crăciun, acasă, în Mangalia. Sunt câteva întrebări pe care mi le-am pus şi eu când am acceptat un job în marketing, dar nu puteam să îmi iau singură un interviu, pentru că ar fi fost prea liearar. 

C.C.: De ce să faci marketing în sănătate?

C.M.: Sigur, am putea să ne limităm la a oferi servicii de sănătate. Marketingul în sănătate este cred, relativ nou în România, în special în unităţile publice, aşa cum este a noastră. Dar am mai lucrat 8 ani înainte de a veni aici în două mari companii private şi am învăţat unele lucruri care se pot aplica şi în cazul acesta. Noi, ca echipă managerială, nu ne propunem doar să asigurăm un serviciu medical corect. Considerăm că oamenii înseamnă mai mult decât bolile lor. De aceea, le oferim un sejur: confort, calitate şi relaxare; ne oferim pe noi în calitate de gazde. Dorim să lăsăm un semn, un nume bun, iar marketingul ne ajută să atingem acest deziderat.

C.C.: Care este cea mai mare provocare în marketingul SBRM?

C.M.: Există lucruri care pot fi măsurate şi care oferă percepţia de mare realizare, dar şi multe alte provocări necuantificabile, care sunt “doar” importante. De exemplu, participăm anual ca unitate de turism balnear la licitaţia Casei Naţionale de Pensii, care va scoate la vânzare, în 2009, 5000-6000 de locuri pentru tratament în staţiunea Mangalia. De regulă, suntem 4 competitori, firme de stat şi private din Mangalia, care luptă pentru acest contract de aproximativ 30-40 miliarde lei vechi, sumă care reprezintă ¼ din bugetul SBRM. Studiind bine caietul de sarcini şi competiţia şi punând în valoare toate atuurile noastre ca unitate de turism, sperăm să obţinem 3500-4000 din locurile ofertate. Aceasta este o mare provocare. O alta ar fi ca un client să revină după un an la tratament, mulţumit de serviciile noastre. Acestea sunt rezultate prin care măsurăm activitatea de marketing.

C.C.: Care este cea mai mare satisfacţie ca om de marketing?

C.M.: Este o întrebare grea pentru că, personal, prefer să am mai multe satisfacţii mici, care să lucreze sinergic. Să exemplific: mă bucur când închei un contract avantajos, când am un site în 5 limbi, când am un calendar pentru 2009 cu 12 fotografii frumoase din balnear şi din Mangalia, când am o nouă siglă şi un nou logo pentru balnear, când văd în holul hotelului modernizat oameni aflaţi la tratament şi odihnă, relaxaţi, servind un ceai sau o cafea, jucând şah, cititnd o carte din biblioteca balnearului sau citind presa. Acestea şi multe alte satisfacţii mici sunt o bună recompensă.

C.C.: Ce este cel mai greu în marketing?

C.M.: Cred că cel mai dificil lucru este să îţi menţii relaţiile; vorbim aici de relaţiile cu Administraţia Locală, Casa de Sănătate, Casa de Pensii şi nu în ultimul rând cu pacientul, “clientul” nostru.

A fost un interviu scurt şi la obiect, cu domnul Marius Ciocănel, director economic al Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Mangalia.

Cristiana Ciocănel





Promoter – inside opinion

3 01 2009

Zilele trecute a trebuit să dau un anunţ pentru un post vacant. Primul lucru care mi-a venit în minte a fost eJobs. Tot uitandu-mă pe site, am uitat pentru ce intrasem şi am început să citesc diferite CV-uri, în special cele ale studenţilor. Am observat că meseria de promoter e la modă acum.[1]

Şi eu am fost promoter în timpul facultăţii, job care îmi asigura, în afara slujbelor de vară, cea mai mare parte din banii de buzunar. Şi de fiecare dată când primeam un job nou, mă întrebam de ce ar vrea firmele să angajeze şi să plătească (în unele cazuri chiar sume considerabile) oameni ca noi, care practic nu făceau nimic sau mai nimic. Nu m-am străduit prea tare atunci să îmi dau un răspuns, pentru că, indiferent de motiv, îmi convenea foarte tare decizia lor de a ma angaja. Lucam binenînţeles cu mai multe agenţii şi îmi făcusem chiar şi un client fidel, care mă contacta personal, nu prin intermediul agenţiilor.

Am căutat pe net câteva statistici despre cât cresc vânzările în cazul unei campanii care foloseşte promoteri. Unele arătau şi creşteri de 50%.[2] Dovadă că abordarea directă funcţionează, deşi marea majoritate a promoterilor completează chestionarele “din burtă”, pândesc la raft controlul, sunt tot timpul în pauza de 10 minute la care au dreptul, pleacă acasă mai devreme cu geanta plină de produse de sampling, după ce au împărţit generos la fetele de la casă şi la security, ajung târziu şi îşi uită echipamentul acasă sau stau în stand vorbind la telefon.

Sunt şi clienţi, şi nu sunt puţini, care întreabă sau care degustă fără să fie invitaţi, care îşi aduc aminte să cumpere produsul doar dacă văd standul sau care cumăpără doar pentru ca au intrat în vorbă cu promoterul, deşi acesta nu a apucat să le „recite” textul. Desigur, dacă faci măcar o parte din treabă cum trebuie şi abordezi măcar o parte din clienţi, zâmbeşti, conversezi şi ai grijă de estetica standului, dacă nu şi de mostre, atunci acele 50 de procente creştere de vânzări nu sunt greu de atins. Si de ce să nu încerci, dacă există bonusuri la atingerea target-ului? Ca promoter, nu mi-am pus întrebarea cât caştigă companiile care ne agnajează. Era de la sine înţeles că trebuie să câştige cel puţin la fel de mult cât cheltuie pentru campanie. Dar, statisticile arată că se câştigă mult mai mult decât atât şi că abordarea directă şi marketingul direct aduc şi în cazul acesta rezultate satisfăcătoare. O veste bună atât pentru companii, cât şi pentru studenţi.

Încheind această paranteză, mi-am adus aminte ce căutam pe eJobs şi m-am apucat de treabă.


[1] www.ejobs.ro/arhiva_cvuri_publice/interviu-224163.html – 30

[2] http://financiar.rol.ro/content/view/786/24/

Cristiana Ciocănel





Spiritual marketing, Joe Vitale

3 01 2009

A Proven 5-Step Formula for Easily Creating Wealth from the Inside Out, Revised second edition: January, 2002.

Titlul este într-adevar unul foarte inspirat şi vandabil, recunosc. Ar fi fost şi mai bine dacă conţinutul cărţii ar fi fost pe măsură. Cartea prezintă 5 paşi simpli pentru atingerea obiectivelor şi este un amalgam de experienţe pesonale, povestioare şi idei preluate din cărţi serioase de spiritualitate, repovestite într-o manieră informală şi uşor de înţeles. Spiritual marketing este o combinaţie între autobiografie, carte autodidactică (sefl-help) şi reclamă în stilul specific american, uşor şi mult prea răsfirat. Desigur, dacă nu aţi avut contact cu prea multe cărţi de spiritualitate până acum, ar putea fi o revelaţie. Personal însă, nu m-a impresionat, paşii descrişi mi-au părut un fel de compilaţie – rezumat a altor cărţi. Pe scurt, Joe Vitale ne sfătuieşte aşa: hotărăşte ce nu vrei să fii/ să ai, gândeşte-te ce ţi-ar plăcea să fii/să ai, depăşeşte toate temerile şi graniţele negative care stau în calea succesului tău, imaginează-ţi cum ar fi să ai sau să fii tot cea ce îţi doreşti şi în final acţionează în baza instinctelor tale şi lasă rezultatele să se manifeste.

Cartea este disponiblilă on-line, gratuit şi a avut parte de o foarte bună campanie de marketing. Tocmai faptul că este gratuită şi disponibilă atât de uşor face din ea un bun exemplu de marketing. În plus, pe parcurs, sunt enumerate persoane, cărţi ale lui Joe Vitale, site-uri şi numere de telefon la care poţi apela chiar şi gratuit. Gratuit! Cuvantul magic din marketing.

Joe Vitale este la momentul actual un om de succes în Statele Unite, care a reuşit să îşi conducă viaţa ca pe o campanie de marketing, cu rezultate mai mult decât satisfăcătoare. Deci, daca vă interesează reţeta succesului unui om cunoscut de marketing, download acum, GRATUIT, de pe internet cartea Spiritual marketing, disponibilă la un simplu google search pentru „spiritual marketing”, deocamdată doar în varianta în limba enleză, format pdf.

Cristiana Ciocănel