Publicitatea « îndrazneaţă »

5 01 2009

Scopul marketingului online este prezentarea ,prin intermediul internetului,în mod eficient a unor produse sau servicii către o audienţă cât mai largă şi la un preţ cât mai accesibil.Însă fără o strategie de marketing online e o misiune imposibilă să vinzi pe internet. Există sute de milioane de pagini web, aşa că şansa de a găsi cumpărători e destul de mică. Când vrem să găsim clienţi fără efort de marketing e ca şi cum am deschide un magazin la marginea oraşului pe o străduţă ascunsă. Chiar dacă ar ajunge cineva acolo din întâmplare, nu este o certitudine că ar deveni şi cumpărător. Diferenţa esenţială între publicitatea on-line si cea clasică constă în rolul jucat de consumator. În publicitatea on-line consumatorul devine un participant activ în construirea mesajelor comerciale, alegând ceea ce-şi doreşte să vadă şi cât de des.

Cele mai răspândite elemente ale publicităţii pe web sunt banner-ele şi publicitatea interstiţială sau contextuală dar şi alte metode neconvenţionale de a stabili legături către situri.

Banner-ul este practic « cartea de vizită electronică » a unei firme si poate constitui prima imagine de contact cu care o organizaţie se prezintă utilizatorilor de Internet.

Banner-ele au fost prima formă de publicitate on-line şi continuă să fie cele mai populare ; se prezintă sub forma unei imagini sau a unei succesiuni de imagini, situat în partea de sus sau de jos a paginii sau într-un spaţiu rezervat insert-urilor publicitare. Sunt statice, dinamice(animate) sau interactive(Rich media).

Publicitatea interstitiala este reprezentată de banner-ele tranziţionale – apar în fereastra principală a browser-ului, între două pagini web timp de 5-10 secunde. In locul paginii dorite este afişată o reclamă ce permite accesarea site-ului sau continuarea pe pagina dorită. Cel mai cunoscut tip de astfel de publicitate este fereastra pop-up, care apare în orice moment pentru a atrage atenţia asupra unui mesaj publicitar.

Publicitatea « îndrazneaţă » combină creativitatea cu agresivitatea, animaţia cu surpriza, noul cu imaginea brand-ului. Apare in mijlocul vizitării paginii ; imaginea « pluteşte » in pagină, întrerupe navigarea şi nu poate fi întrerupt până la terminarea secvenţei.

Pe langă acestea se regăsesc numeroase alte tipuri de publicitate pe web : publicitatea « plutitutoare », publicitatea comparativă(admisă in SUA şi Marea Britanie însă interzisă în unele tăţi europene printre care şi România), publicitatea locală(afişată doar utilizatorilor din anumite zone geografice), legăturile de text, inserarea facilităţilor de căutare, sponsorizarea, jocurile, felicitările virtuale etc.

Scopul marketingului online este să atingem acei potenţiali clienţi, care s-ar putea să fie interesaţi de oferta noastră. Dar problema este că internetul e foarte vast şi nu e uşor să atragem atenţia asupra ofertei noastre. Unica noastră şansă este să dezvoltăm o strategie prin care nu noi să căutăm potenţialii clienţi ci ei să ne caute pe noi.

Monica Nănescu

Advertisements




Coca-Cola Zero

5 01 2009

Campania de lansare a produsului Coca-Cola Zero a avut la bază ideea “De ce majoritatea lucrurilor bune în viaţă trebuie să includă şi un compromis? Atunci… ”de ce nu putem avea acelaşi gust Coca-Cola cu 0 zahăr?”.

Mesajele au fost gândite în funcţie de canalul de comunicare: pe internet – “De ce nu situri cu 0 pop-up-uri?”, pe cinema – “De ce nu filme cu 0 pauze publicitare?”, pe panouri amplasate în intersecţii – “De ce nu ore de vârf cu zero intersecţii blocate?” sau “De ce nu intersecţii aglomerate cu zero semafoare defecte?”, pe panouri amplasate în campus – “De ce nu o petrecere monstru cu zero mahmureală?”, “De ce nu facultate cu zero restanţe?” sau “De ce nu relaţii cu zero sentimente?”. Canalele de comunicare – TV, TV Screen-uri, presa şi internet au fost completate şi de o comunicare virală. Mesajele au fost susţinute şi de către http://www.decezero.ro, un blog comunicat ca “un grup de terapie în care glumim pe seama micilor compromisuri”. Vizitatorii blogului au putut posta comentarii despre ce înseamna 0 compromisuri pentru ei, au putut vota personalitatea românească cu 0 compromisuri, au putut descărca şi trimite imagini/filme relevante pentru ei şi în care se regăsea ideea „zero compromisuri”. Campania a luat sfărşit odată cu apariţia mesajului “De ce nu acelaşi gust Coca-Cola cu 0 zahăr?” difuzat pe diverse canale de comunicare – TV, outdoor, presa, internet şi cinema. Produsul beneficiază de asemenea şi de un site oficial http://www.cocacolazero.com.

Conform http://www.iqads.ro , campania a avut succes, astfel că, 49% dintre cei care au aflat despre noul produs l-au încercat iar 64% dintre aceştia au repetat achiziţia

Acest lucru s-a datorat si faptului ca publicul ţintă al Coca-Cola sunt tinerii, iar timpul petrecut de aceştia în faţa televizorului scade în defavoarea celui petrecut în faţa calculatorului. De altfel, promovându-se pe internet, compania poate să comunice direct cu aceştia, să afle ce-şi doresc şi să segmenteze foarte mult mesajul publicitar până la nivelul individului.

Până acum promovării on-line nu i s-a acordat o foarte mare importanţă, Coca-Cola investind cel mai mult în publicitatea TV. Cu toate acestea, Coca-Cola este cel mai recunoscut brand de pe internet, având o notorietate de 35%. Conform studiului “Leading Brands by Romanian Internet Users” realizat de Gemius, în colaborare cu Evensys, participanţii la studiu au considerat ca fiind foarte importante următoarele criterii: calitatea (85%), încrederea (51%),diferenţierea de celelalte branduri – 46%, prestigiu 38%, popularitatea- 26%, modernitatea- 14%. Acest lucru înseamnă că brandul Coca-Cola este perceput de utilizatorii internetului ca fiind de o calitate remacabilă, de încredere şi că se diferenţiază în peisajul aglomerat al societăţii de azi, invadat de tot mai multe reclame.

Promovarea on-line a ajutat foarte mult imaginea Coca-Cola, îmbunătăţind-o şi sporind încrederea consumatorilor în aceasta, deşi compania nu s-a axat în mod special pe acest tip de promovare. Acordarea unei atenţii sporite mediului on-line înseamnă pentru Coca-Cola creşterea notorietăţii şi îmbunătăţirea imaginii la costuri mult mai scăzute şi într-un timp mult mai scurt decât permite mediul offline.

Monica Nănescu





Dai un ban dar nu se face !

5 01 2009


Despre etica profesională în bănci ar fi foarte mult de vorbit având în vedere că acum, în această desăvârşită criză conceptul de „etică” pare a lipsi într-o oarecare măsură. Când intrăm într-o unitate bancară suntem trataţi cum trebuie, toată lumea ne zâmbeşte, ne îndeamnă să luăm loc, ne întreabă cu ce ne pot fi de folos şi plini de entuziam îşi prezintă ulterior produsul. Ne uităm în stânga, în dreapta şi vedem fel de fel de lcd-uri unde un spot publicitar al băncii este dat de multe ori pe minut, vedem tablouri şi afişe unde citim despre onestitate , profesionalism, integritate, şi alte câte şi mai câte, totul e un ambalaj frumos al unui produs care clar ţipă de durerea recesiunii. Plecăm de la bancă uşor îndoiţi, deşi funcţionarul bancar a încercat să fie cât mai amabil posibil, însă nu după mult timp, după ce ne dumirim cum stă treaba cu produsul financiar necesitat observăm că….moralitatea i-a lipsit cu desăvârşire!!


Spun asta ca şi client al unei bănci, să-i spunem Didibao bank pt că oricum nu contează cum se numeşte. Solicitasem un depozit deloc substanţial pe o perioadă „X” şi parcă toţi au înflorit de fericire că vin „bani noi”. Una este ceea ce s-a spus, alta e ceea ce s-a făcut, total diferit, minciuni îmbrăcate frumos, în termeni de specialitate. Oare este moral? asta înseamnă etica profesională, să profiţi de un moment anume pentru a ieşi dintr-un colaps finaciar utilizând ca resursă proprii clienţi şi ăia puţini ??Probabil că în perioada curentă aceşti mari piloni ai economiei nu mai reuşesc să întreţină echilibrul între profit şi etică şi pur şi simplu îşi călca în picioare propriile principii.


Se spune că asta va fi dobândă, dar uită să specifice despre comisioane şi penalizări, îşi cresc în mod nejustificat rata dobânzii, ca să nu mai vorbim despre modalitatea în care spun ei că îşi recuperează creanţele şi care în ultimul timp a ajuns pur şi simplu hărţuire! Dar toţi te aşteaptă zâmbitori şi nu pentru a „satisface nevoile clientului” cum s-ar spune la carte ci pentru a-şi respecta un target al lor. Efectiv i se „baga pe gat” clientului produse la pachet chiar dacă ştiu clar că acesta nu are nevoie de ele, dar îl costă pe luna o anumită sumă de bani…şi ei sunt tot bani noi, lichidităţi, buni pentru sucursala în cauză care prin această „etică” sublimă nu face decât să scadă soldul impus de Centrală în detrimentul nevoii a ceea ce eu consider resursa de bază , şi anume clientul !


Monica Banica





Etică profesională sau profitul nesănătos ?

5 01 2009


Despre etica profesională pot spune că întruchipează practic toate acele principii care vorbesc caracterul corect sau incorect în marketing, astfel încât una dintre cele mai frecvente întrebări cu privire la acest subiect este referitoare la etica firmelor care desfasoarea „X” activitate ce aduce prejudicii mediului şi comunităţii în care activează. Un exemplu la acest caz sunt firmele producătoare de bunuri nocive, şi aici pot spune despre Philip Morris producător de tutun, Coca Cola despre care se ştie că produce băuturi răcoritoare deloc sănătoase, Mc Donald’s al cărui profil lasă foarte mult de dorit. Dovedesc aceste companii etică profesională şi care este valoarea lor morală , în condiţiile în care, prin însăşi activitatea pe care o prestează aduc pe piaţă produse care prejudiciază grav sănătatea consumatorilor?


Dacă ar fi să privim problema în mod optuz aş spune că nu, nu dovedesc etică profesională în măsura în care promovează de atât timp produse ce clar fac rău organismului, dar totodată aş putea afirma că în cazul în care nu ar fi cerere nu ar fi nici oferta şi , da, se cere şi tutunul, Coca Cola este cea mai consumată băutură răcoritoare iar macarea de tip juck food este din ce în ce mai apreciată. Văzându-se în această situaţie, companiile creează, promovează şi vând toate aceste produse nocive, iar etica profesională constă în implicarea lor pe cât posibil în diferite proiecte legate de răspunderea socială, şi aici sunt e admirat.


Philip Moris a încercat să oprească copiii să devină dependenţi de fumat, iar pe adulţii care fumează să-i informeze privind riscurile fumatului , Coca Cola s-a implicat intens în ultimii ani în proiecte ce îi învăţau pe studenţi depre principiile eticii în afaceri iar Mc Donald’s sprijină acţiunile de natură caritabila.


http://www.tmctv.ro/articol_40624/coca_cola_conduce_in_continuare_in_topul_celor_mai_puternice_branduri_din_lume.html


http://209.85.129.132/search?q=cache:FLPHqEQaTSIJ:icehot.wordpress.com/2006/12/14/efecte-coca-cola/+coca+cola+bautura+nesanatoasa&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=ro&client=firefox-a


http://209.85.129.132/search?q=cache:X3fvcJXU7b8J:www.philipmorrisinternational.com/RO/pages/ron/smoking/Secondhand_smoke.asp+fumatori+rapoarte&hl=ro&ct=clnk&cd=8&gl=ro&client=firefox-a


Monica Banica