Marketingul de tarabă

7 01 2009

Unul dintre puţinele lucruri bune pe care le aduce sfârşitul sărbătorilor de iarnă este decimarea rândurilor de tarabe răsărite precum ciupercile după ploaie la gurile de metrou. Acest fenomen al tarabelor reapare cu orice prilej de „sărbătoare”: Mărţişor, Paşte, Crăciun şi alte pseudosărbători care implică un schimb de cadouri. Cum se manifestă? Gălăgios şi kitschios. Aliniate pe două rânduri, tarabele se apropie parcă în fiecare zi mai mult una de alta, iar prin culoarul strâmt dintre ele oamenii se înghesuie, de voie, dar mai ales de nevoie, grăbiţi spre metrou. Oferta de marfă e aproape aceeaşi pe fiecare tarabă, cu rare urme de inovaţie în aranjarea pe tarabă. Cum alegi atunci taraba? Simplu: avantajul locaţiei – mai aproape de metrou, pentru cei mai comozi, sau în zona cea mai puţin aglomerată, pentru cei care nu îşi doresc să se transforme în obstacole suplimentare pe culoarele spre metrou. Cine cumpără? Nu le plângeţi de milă vânzătorilor, căci întotdeauna se găsesc doritori: oameni care nu au timp şi nici prea mulţi bani pentru o „mică atenţie” de sărbători, oameni care îşi aduc aminte în ultimul moment să ia un cadou, oameni care nu rezistă tentaţiei „ofertelor de tarabă” şi alte categorii pe care poate nu am avut răbdarea să le descopăr încă. Cine vinde? Oameni rezistenţi la intemperiile naturii, poate aceiaşi care au învăţat marketingul de tarabă în Europa (şi nu fac referire la continent, ci la „eterna şi fascinanta” zonă de la poalele Colentinei). Şi iată cum, în plină glorie a hipermarketurilor, tot de tarabe te împiedici în drum spre casă. Aceşti mici paraziţi din specia marketingum tarabus trăiesc în zone aglomerate, în spaţii mici, răsărind în prag de sărbători şi dispărând odată cu ele. Daca nu îi puteţi ignora, sfatul specialistului este să îi evitaţi.

no-photo

Până de Mărţişor „tarabele” sunt în hibernare (sper)…

Diana Simion (Dumitriu)

Advertisements

Actions

Information




%d bloggers like this: