În căutarea unui brand al centrelor comerciale

9 01 2009

Efectuând un mic studiu al numelor centrelor comerciale, am descoperit că unele dintre ele ar putea fi considerate branduri. Acest lucru se datorează în primul rând existenţei unui lanţ de centre comerciale româneşti sau internaţionale.

1. Compania britanică EC Harris va construi patru centre comerciale ce vor opera sub brandul Atrium Centers în Arad, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Satu Mare.

2. Companiile internaţionale de construcţii şi dezvoltări imobiliare din Irlanda Mivan şi Moritz Group vor construi 10 mall-uri sub denumirea de Tiago Mall în oraşele Oradea, Târgu Mureş, Ploieşti, Bacău, Braşov, Sibiu, Galaţi, Craiova, Baia Mare şi Arad. Tiago Mall: The place to buy. The place to be.

3. Euromall este tot un brand al unui lanţ de centre comerciale realizate de o companie cu capital francez, Union Investiţii. Acestă firmă a construit două Euromall-uri la Piteşti şi la Galaţi.

4. Firma Globe Trade Center va promova centrele comerciale Galleria, aceste vor fi construite în Piatra Neamţ, Buzău, Suceava, Arad, Bistriţa, Galaţi, Bucureşti.

5. Iullius Group, una dintre cele mai importante companii de dezvoltări imobiliare din România, deţine patru Mall-uri Iulius în oraşele Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava. Iulius Mall: Născut pentru cumpărături!

6. Krammer & Wagner, dezvoltator imobiliar din Austria şi Croaţia, va construi trei centre comerciale: Militari Shopping în Bucureşti, Westgate Shopping în Arad şi Seaside Shopping în Constanţa.

Pe de altă parte, pentru alte centre comerciale nu putem vorbi de existenţa unui brand. În această categorie ar putea intra : Bucureşti Mall şi Plaza Romania (compania Anchor Grup), Dâmboviţa Center (compania Plaza Centers), Outlet Mall Bucureşti Fashion House (compania Liebrecht&Wood), City Park Mall din Constanţa (compania Neocity Group), Băneasa Shopping City (compania Băneasa Developments) etc.

Există sau nu un brand al centrelor comerciale? Una din probleme ar fi că aceste branduri care au început să se prefigureze în peisajul românesc sunt încă la început şi depind doar de constructorii lor care încă nu le-au oferit prea multe atribute de identitate. E nevoie de un nume, de un slogan, de un anumit tip de construcţie, de un anumit mesaj global şi ar putea merge chiar mai departe de atât. Deci am putea avea branduri adevărate şi în domeniul centrelor comerciale, primii paşi au fost deja făcuţi. Şi până la urmă, de ce nu? În ziua de astăzi avem un brand personal, purtăm branduri, mâncăm branduri, trăim într-o lume a brandurilor.

Ina Draganoaia

Surse:

http://www.atriumcenters.com/

http://www.tiago.ro

http://www.euromallgalati.com.ro

http://www.euromallpitesti.com.ro

http://www.business-adviser.ro/evenimente_centre_galleria.html

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/44487/Krammer-Wagner-aloca-370-mil-euro-pentru-construirea-a-trei-centre-comerciale-in-Romania.html

http://www.anchorplaza.ro/despre-anchor.php

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/39937/Plaza-Centers-investeste-300-mil-euro-in-7-noi-proiecte-din-Romania.html

http://www.standard.ro/articol_3738/dezvoltatorul_belgian_liebrecht_wood_investeste_120_mil_euro_intr_un_parc_comercial_langa_bucuresti.html

http://www.neocity.ro/ro/projects/city_park.php

http://www.baneasa.ro/baneasa-comercial-spatii-comerciale.html

Advertisements




Afacerile online

9 01 2009

Din ce în ce mai des şi românii optează pentru cumpărături online, ori din comoditate, ori din necesitate. Observându-se din ce în ce mai des acest fapt, multe firme încep să-şi facă şi să dezvolte mai bine un magazin online.

Internetul este canalul care aduce multe oportunităţi de vânzare şi promovare la costuri mult mai reduse şi va fi o parte importantă a strategiei companiilor pentru perioada următoare.

S-a observat o dezvoltare pe verticală a comerţului electronic, apărând magazine online localizate, în special în sectorul turismului şi în cel al florăriilor online.

Acest tip de afacere a fost facilitată şi mai mult de BRD, care împreună cu Gecad ePayment a dezvoltat un card co-brand dedicat clienţilor magazinelor online. Cardul are ataşat şi un program de fidelitate şi înglobează tehnologia CIP, care oferă o securitate superioară.

Românii au făcut, în primele nouă luni ale anului 2008, cumpărături de aproape 40 milioane de euro prin intermediul magazinelor online româneşti, cu plata prin card bancar, depaşind nivelul din întregul an 2007, când piaţa a crescut cu 236%, la 34,8 milioane euro, conform statisticilor RomCard.

În ceea ce priveşte produsele comercializate, topul vânzărilor a rămas relativ neschimbat în 2008, faţă de 2007, produsele telecom ocupând primul loc, cu o pondere de 35%, categorie urmată de turism şi transporturi cu 26% şi e-tail cu 18%. În acelaşi timp însă, în 2008 s-a accentuat procesul de diversificare a pieţei, iar cumpărătorii au putut gasi pe internet o gamă tot mai largă de produse şi servicii.

Pentru începătorii din domeniul comerţului online, există şi firme care oferă consultanţă pentru crearea unui magazin performant. De la ei poţi afla cum poţi avea o afacere de succes pe internet şi, de asemenea, beneficiezi de o analiză sumară gratuită personalizată a site-ului tău, în urma careia aceştia îţi vor sugera cele mai potrivite soluţii de marketing online pentru îmbunătăţirea afacerii tale online.

http://cferseta.wordpress.com/tag/marketing/





Blogul corporate – O necesitate printre companii

9 01 2009

Care este cea mai uşoară metodă ca o firmă să atragă noi clienti? Blogul! Firmele pot pune acolo diverse informaţii, anunţuri despre cursuri, diversele oferte din firmă, păreri ale clienţilor, reşind astfel să atragă noi clienţi.

Cu timpul s-a constatat ca televiziunea, radioul, presa şi mediile outdoor nu permit unui brand să interacţioneze cu adevărat cu consumatorul, aşa ca blogul începe să ocupe un rol din ce în ce mai important în strategia de comunicare a firmelor, iar internetul a devenit unul dintre cele mai folosite mijloace de informare. Prin intermediul acestui mediu de discuţii, firma îşi propune să se apropie şi mai mult de comunitatea online şi să păstreze constant legatura cu membrii acesteia.

Caracteristica ce distinge internetul de celelalte mijloace de comunicare este masurabilitatea, faptul ca unei comunicări transmise prin internet i se poate masura eficienţa şi că de această eficienţă depinde imaginea companiei, şi numărul de contacte fidele ale acesteia. Amploarea dezvoltării internetului în ultimii ani face ca acest mediu virtual să devină carte de vizită pentru tot mai multe companii, care îşi prezintă serviciile, produsele în cadrul site-urilor. Astfel, marketingul pe internet nu mai are limite, graniţe sau cale de întoarcere la ceva firesc. Există trei tipuri de bloguri corporate: blogul (personal) al unui manager (care transmite mai departe imaginea companiei), de obicei fiind o comunicare informală, mai legată de interesele personale ale managerului decât de industrie/companie; blogul oficial al companiei – cu informaţii şi noutăţi despre companie, într-un stil informal şi direct – opusul comunicatelor de presă “seci” şi “reci”; şi blogul de produs – comentarii informale legate de produs şi locul/modul de consum.

Principalele obiective ale unei firme care apelează la marketingul online sunt următoarele: atragerea unui număr cât mai mare de potenţiali cumpărători în reţeaua de magazine, loializarea actualilor sau viitorilor clienţi, asigurarea coerenţei brandului în ambele medii: online şi offline.

http://www.wall-street.ro





Campaniile ecologice

9 01 2009

Anul 2008 a fost foarte bogat în campanii ecologice, care mai de care mai atrăgătoare, pentru a atrage atenţia publicului român cu privire la dezastrele pe care le pot produce în natură. O mişcare inspirată, care a reuşit să atragă atenţia publicului român.

Printre cele mai vizibile campanii numărăm: „Mersul pe bicicleta – protejezi mediul şi arăţi bine”, „Harta verde a Bucureştiului”, „Moşul Verde”, „Să ajutăm planeta să respire” etc. Cea mai răsunătoare campanie ecologică a fost însă „Marea Debarasare”, acţiune care a reuşit să strângă peste 68 de tone de deşeuri electronice şi electrocasnice numai din Bucureşti. La nivel naţional, campania s-a desfăşurat în 110 localităţi, fiind colectate în total 600 tone de electrocasnice vechi.

O altă campanie răsunătoare care se continuă şi în 2009 este cea care explică importanţa renunţării la pungile de plastic. Măsura este una necesară, dat fiind că pungile de plastic generează o poluare semnificativă. Potrivit Ministerului Mediului, cinci miliarde de pungi de plastic se consumă anual în România – adică un român foloseşte aproape o pungă pe zi, dar nu mai mult de 20 de minute. De la începutul acestui an, pungile de plastic se plătesc cu 0,20 lei. Ca urmare a publicării acestor statistici, se lansează campania „Nu fi pungaş”, invitându-i pe oameni să vină cu un material de acasă, urmând apoi să îşi confecţioneze propriile sacoşi pentru cumpărături. Campania îşi propune să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului real pentru mediu, pe care îl constituie larg-utilizatele pungi din plastic, oferite gratuit în supermarketuri. Durata medie de descompunere a unei pungi din plastic este de 400 de ani, ceea ce generează o cantitate enormă de deşeuri.

www.ecomagazin.ro

Oana Dragulin





Să credem sau nu în cercetarea de marketing?

9 01 2009

Răspunsul este şi da, şi nu.

Foarte mulţi marketeri privesc cu suspiciune rapoartele de informaţii pe care le primesc de la organizaţiile de cercetare la care apelează. O parte dintre informaţiile obţinute din prelucrarea datelor sunt contradictorii, false sau de natură îndoielnică. Însă procesul de strângere de date îşi lărgeşte sfera de acţiune, oricât de multe ar fi frustrările intrinsece. Şi cum comportamentul uman este caracterizat de un paradox fundamental, acela de a lega managementul de magie, de previziuni, cu cât lumea devine mai imprevizibilă, cu atât mai mult suntem în căutarea previziunilor pe care să ne bazăm în luarea hotărârilor noastre.

Jack Trout, în cartea sa intitulată “Noua poziţionare – Cele mai noi informaţii despre strategia de business numărul unu din lume”, le oferă marketerilor câteva sugestii referitoare la modul în care pot folosi cel mai bine informaţiile de care dispun pentru a lua deciziile strategice potrivite, şi anume:

* Studiază-ţi rivalul şi trage concluzii în ceea ce priveşte planurile lui, pornind de la stilul şi tacticile preferate ale acestuia.

* Nu te lăsa hipnotizat de date, filtrează-le şi pune accentul doar pe cele semnificative, adică vreo 5% din întregul inventar.

* Nu te lăsa hipnotizat de focus grupuri, acestea nefiind barometre relevante ale comportamentului.

* Nu te lăsa hipnotizat de pieţele de testare, ci ia în considerare şi factorul curiozităţii.

* Nu crede tot ce spun specialiştii în cercetarea de piaţă, care promit să prezică comportamente, fiindcă, de cele mai multe ori, oamenii vorbesc într-un fel, dar reacţionează altfel.

* Urmăreşte punctele tari şi pe cele slabe perceptuale ale tale şi ale rivalilor tăi, aşa cum există în minţile consumatorilor din publicul-ţintă.

* Fii curajos şi vezi în ce direcţie se îndreaptă „războiul”!

Dorina Șerban





Napolact, o poveste plină de tradiţie

9 01 2009

Napolact ne surprinde din nou, dar în acelaşi stil Ca odinioară…

”Suflet în bucate” este cel mai recent proiect Napolact realizat împreună cu agenţia de publicitate Propaganda. Odată cu noua gamă de produse, Napolact pune suflet în bucate pentru a crea ideea gustului unic de odinioară. Noile produse se adresează celor care au deprins meşteşugul gătitului ca acasă, căci ei sunt cei care ştiu, cel mai bine, că în bucătărie orice detaliu contează: oala cu smalţul sărit şi un pic arsă, lingura de lemn şi dragostea mamei. Acesta este mesajul pe care ni-l transmite ”Suflet în bucate”.
napolact

O poveste care prinde foarte bine, pentru că implică direct consumatorul în experienţa trăită de eroii acesteia şi pentru că ne oferă ocazia de a ne reîntoarce în fascinanta lume a copilăriei. Spotul realizat pentru promovarea acestei campanii este deja difuzat la TV. Îl puteţi (re)vedea aici.

Totodată, consider că succesul poveştilor Napolact se datorează şi vizibilităţii permanente a brandului. Consumatorul are încredere în produsele Napolact, pentru că acestea inspiră prospeţime şi tradiţie, iar Napolact alimentează constant această încredere prin eroii şi poveştile pe care ni le oferă, în care ne regăsim şi care ne merg direct la suflet.

Napolact a început colaborarea cu Propaganda în anul 2005. La baza acestei colaborări a stat un proces de rebranding, care a asigurat o bună diferenţiere a produselor pe piaţă şi a determinat o creştere substanţială a notorietăţii brandului. Au fost schimbate atât logo-ul, cât şi ambalajul produselor, iar sloganul „Ca odinioară” a definit, cum nu se putea mai bine, noua poziţionare Napolact, adevărat continuator al tradiţiilor româneşti în arta prelucrării lactatelor.

Sursa: PrWave

Nadia Nazarchevici





Cum se implică în comunitate companiile responsabile social în Statele Unite ale Americii?

9 01 2009

Un număr considerabil de manageri de corporaţii din Statele Unite ale Americii visează, la vârsta pensionării, la o a doua carieră în sectorul social, care să le ofere mai multe satisfacţii sufleteşti. Însă, fiindcă nu cunosc mijloacele prin care pot să-şi împlinească acest vis, marile firme încep să le întindă o mână de ajutor. Programele care îi ajută pe oameni să-şi construiască o carieră în sfera socială sau educativă aduc beneficii directe atât indivizilor, pentru că îi pot face pe angajaţii activi mult mai productivi în perioada de dinaintea pensionării, dar şi firmelor, întrucât constituie un obiectiv fezabil al programului de CSR prin implicarea companiei în comunitate şi aduc un plus de vizibilitate firmei.

9,5% dintre angajaţii americani cu vârste cuprinse între 44 şi 70 de ani au optat deja pentru o carieră în sectorul social (organizaţii nonprofit, şcoli, instituţii din sfera civică), iar jumătate dintre cei care se pregătesc de pensionare au mărturisit că îşi doresc să se îndrepte către acelaşi sector, conform unui studiu realizat de MetLife Foundation and Civic Ventures. Prin urmare, marile companii din Statele Unite ale Americii au început să implementeze astfel de programe de responsabilitate socială. Printre acestea se numără: Hewlett-Packard, Agilent, IBM.

Popularitatea unui asemenea tip de program de CSR nu este încă foarte mare în România. Acest fapt se poate datora fie lipsei spiritului civic, fie dorinţei pensionarilor de a-şi petrece mai mult timp cu familia şi nepoţii.

Sursa: aici

Iuliana Mânză