Messengerul, instrument de marketing în secolul XXI?

12 01 2009


Faptul că Yahoo Messenger a devenit cel mai popular instrument de comunicare nu este o noutate pentru noi. Şi dacă ar fi să luăm în considerare cuvânt cu cuvânt descrierea acestui instrument pe care o găsim pe Wikipedia: “A messenger is a person employed in business to convey messages, official dispatches, telegrams, letters, or parcels…” (Messengerul este o persoană angajată în afaceri pentru transmiterea mesajelor, corespondenţei oficiale, telegramelor, scrisorilor, coletelor…), ajugem la concluzia că messengerul a devenit şi se dezvoltă ca un instrument de marketing extrem de popular şi la îndemâna oricui.


O funcţie destul de nouă şi care îşi câştigă admiratorii din domeniul afacerilor este Status eXchange. La ce se referă acest instrument? Companiile pot folosi acest instrument pentru a dirija interesul oamenilor către compania sau produsul pe care îl promovează. Cu alte cuvinte, este un alt mod de a face reclamă. Reuşita în cazul acestui instrument este că
1. traficul pe yahoo messenger este extrem de mare
2. este o informare online mai sănătoasă şi mai corectă decât spam-ul
3. yahoo messenger este folosit atât de clientul intermediar, cât şi de către clientul final.


Ce înseamnă client intermediar şi client final? De ce este atât de important cui te adresezi? Messengerul a devenit în ultimii ani un instrument de comunicare foarte rapidă, folosit pe întreg globul. Cine se află în faţa monitorului şi discuţiile purtate sunt extrem de variate. Şi tocmai pentru că este atât de rapid şi de confortabil, a devenit o cale de comunicare în afaceri. În momentul de faţă, messengerul este folosit de o mare parte a oamenilor de afaceri. Atunci când folosim messengerul ca şi instrument de promovare, ne adresăm atât afaceriştilor din diferite domenii, care pot deveni clienţi intermediari, cât şi clienţilor finali, persoanele care se bucură de produsul cumpărat.


O privire în josul paginii de messenger şi un simplu click este de ajuns pentru a fi purtat către pagina de web a unei companii:
http://www.knfilters.com/
Cât de interesant şi de atrăgător este bannerul folosit depinde numai de mesajul transmis.
Knfilters foloseste ca mesaj în bannerul prezentat pe messenger: ADD PERFORMANCE, alături de imaginea unei maşini. În puţine cuvinte, am înţeles că îmi pot îmbunătăţi maşina cu un produs sau serviciu.
În România, această fucţie este valabilă din 2008. Primul anunţ regăsit în josul paginii pe messenger aparţinea televiziunii Antena 1, legat de un program special organizat de acest post de televiziune.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Yahoo!_Messenger
http://www.knfilters.com/
http://www.ymessengerblog.com/
http://www.ghidwww.ro/news-ghidwww/n752


Musat Iulia

Advertisements




BUZZ!!!

12 01 2009


Steve Hurveston a inventat termenul de “viral marketing” într-un newsletter Netscape din 1997 care descria succesul fenomenal al serviciului de e-mail gratuit Hotmail. Cu un buget de 50,000 dolari pe an, site-ul a atras 10 de milioane de membri într-un an. Fenomenul Hotmail şi, mai recent, Napster a demonstrat cum companiile pot atrage noi utilizatori în mod exponenţial datorită înfloririi generaţiei Internet.


Termenul se referă la orice strategie care încurajează persoanele fizice pentru a transmite un mesaj de introducere pe piaţă altora, creând astfel posibilitatea de a influenţa masiv timpul de expunere şi a mesajului. În conformitate cu predicţiile Jupiter Communications, un procent de 69% din persoanele care primesc o recomandare de la un prieten vor da click pe acel link, împreună cu cel puţin 2-6 prieteni.


Un purtător de cuvânt pentru Chartered Institute of Marketing (CIM), declara: “Pe Internet, virale de marketing se pot face prin intermediul camerelor de chat – dar ca orice de introducere pe piaţă, trebuie să se adreseze publicului potrivit, aşa că asiguraţi-vă că acea camera de chat sau Forum este adecvată.


E-mail-ul poate fi, de asemenea, folosit pentru a promova campanii de succes. Cel mai eficient mod este acela de a urmări anumiţi lideri de opinie, deoarece influenţa lor va face pe oameni să vrea produsul.


Pe internet, marketingul viral a fost menţionată ca: “word-of-mouth”, “creating a buzz” sau “networking.” . Dacă clienţii au avut un rezultat pozitiv sau negativ, chiar şi numai de experienţă a unui anumit produs, vestea se va extinde rapid. Frumuseţea internetului este viteza cu care mesajul călătoreşte.


Cu toate acestea, există şi alte modalităţi de a crea interes offline. “Este vorba de cei care au ceva de spus, sau de oferit, sau anumite exemple aferente unei anumite industrii, exemple care generalizeaza anumite concepte sau reguli”.


Acordarea de produse adiţionale sau servicii, ca parte integrantă a produsului, la lansarea imediată, va atrage atenţia, şi ar trebui să fie privită ca pe o investiţie pe termen lung. În cazul în care un suflu de interes este generat, acolo vor fi şi profiturile care urmează să fie făcuta în viitor. Companiile trebuie, de asemenea, să profite de reţele de comunicaţii existente, deoarece se pot transmite mesaje si prin alte canale, cum ar fi de exemplu SMS-ul.


Bibliografie:
Association of Corporate Counsel, “Accountancy in business and managing people”, ediţia 2008.


Musat Iulia





Pa! Ne vedem mâine pe blog!

12 01 2009


Marketingul pe internet a evoluat, fără îndoială. Gata cu broşura online pe care o “trânteai” şi te rugai pentru un procent mic de vizitatori. Acum, oamenii de marketing au ajuns la concluzia că este nevoie să ia în considerare nevoile oamenilor şi că oamenii se poartă pe internet aşa cum se poartă şi în viaţa reală. Indiferent că este vorba despre adolescenţi care comentează formaţii de muzică pe MySpace, indiferent că sunt oameni de marketing care se sfătuiesc pe site-urile de consultanţă sau pe sutele de forumuri despre cine ştie ce subiect, oamenii se reunesc pe baza pasiunilor şi intereselor comune.


Companiile realizează faptul că pentru a reuşi în afacerea lor, trebuie sa-şi “umanizeze” campaniile şi să-şi transforme site-urile statice în prezentări web, cu bloguri, prezentări video, media etc pentru a dezvolta un sentiment de angajament şi de loialitate tribală faţă de brandul lor.


În prezent, modalitatea cea mai eficientă de a reuni un grup cu interese comune pe internet este acela de a crea un blog. Oamenii au acces la informaţii şi de asemenea pot deveni ei înşişi cei care să-şi spună părerea despre un anumit subiect. Interacţionăm, deci existăm!


www.bookblog.ro
În urmă cu vreo 3 ani, o prietenă mă anunţa că scrie pe un blog creat pentru cititorii de cărţi din România: bookblog. Cei înscrişi pe acest blog pur şi simplu postau recenzii la cărţile pe care le citeau: nimic mai simplu, îşi spuneau părerea despre o carte. Apoi aşteptau comentariile altora care au citit cartea. La prima impresie, m-am gândit că nu au ce face cu timpul lor şi că în România nimeni nu mai citeşte. Însă, mare mi-a fost mirarea când am văzut cât de vizionat era blogul lor şi cât de complexe erau comentariile făcute de aceşti pasionaţi. La rândul lor, comentariile primite au reuşit să mă impresioneze prin capacitatea de înţelegere şi capacitatea de a aduce argumente înţelepte.


Următorul pas a fost acela de a trece de la întâlnirile pe blog la întâlnirile în realitate. Astfel, s-a creat “Schimb de cărţi”, întrunirea pasionaţilor de cărţi care veneau să schimbe cărţi între ei. Succesul acestor întruniri a devenit iarăşi uimitor, încât, au început să participe şi invitaţi cunoscuţi în lumea literaturii şi criticii.


În prezent, blogul a devenit spaţiu de marketing tribal, editurile considerându-l un mijloc bun de a intra în contact cu pasionaţii de lectură. Însă chiar şi în contextul colaborării cu editurile, recenziile apărute pe bookblog continuă să fie unele sincere, lucru apreciat de cititorii fideli. Cum influenţează acest lucru pe cititor? “De multe ori ni se întamplă să primim comentarii în care cititorii ne spun că i-am convins să citească o carte pe care am recomandat-o. Însă se întamplă la fel şi în multe din cazurile în care spunem că nu ne-a placut o carte- lumea citeşte tocmai pentru a vedea daca am avut dreptate. În ambele situaţii se creează discuţii care îi ajută pe nou-veniţi să îşi formeze o părere cât mai corectă.”(Raluca Alexe, autor pe bookblog).


Musat Iulia





Mă numesc…trib de frumuseţe!

12 01 2009


Mă bucur că am ales acest subiect, mai ales după ce am observat că colegii mei au reuşit să ofere explicaţii foarte bune în ceea ce priveşte acest fenomen…marketing-ul tribal. Eu voi trece peste partea teoretică şi pur explicativă direct la partea practică şi exemplificativă.


Eu mă numesc…trib de frumuseţe! Şi de când mi-am dat seama că societatea noastră…de oameni…nu poate exista decât în societate, le-am oferit o … “gaşcă” clienţilor mei, un loc unde se pot regăsi. Lucrez în domeniul frumuseţii pentru două branduri foarte cunoscute în lumea saloanelor de frumuseţe: O.P.I. şi Joico. Dacă nu ai auzit de ele nu este nicio problemă, fie nu întrebi la salon ce foloseşte, fie nu ai fost la salonul care trebuie, fie nu mergi la salon. În lumea saloanelor de frumuseţe există o strânsă legătură, în special pentru că piaţa este împărţită pe două tabere: fie eşti cu noi, fie eşti cu ei. Crearea unui club de frumuseţe a fost cheia menţinerii legăturii cu clienţii noştri, dar şi o eliberare pentru aceştia…pentru că făceau parte dintr-o comunitate! Apropierea dintre patronii saloanelor nu s-a manifestat deloc ca o confruntare competitivă, ci mai mult, au învăţat cum să conducă o afacere din experienţele celorlalţi. Au reuşit să-şi creeze o identitate pe piaţă şi, împreună, îşi menţin un nivel de performanţă în domeniul serviciilor şi de educare a clienţilor.


Care sunt avantajele acestor cluburi? Pentru echipa mea, ca şi companie şi ca brand:
1. menţinem o legătură sănătoasă cu clienţii noştri
2. clienţii noştri au un target anual fixat de consum pe care trebuie sa-i aibă pentru a exista în acest club…deci, profit
3. prin intermediul succesului clienţilor noştri ne creăm o identitate pe piaţă şi un exemplu de urmat
4. ne satisfacem nevoia de „gaşcă”, pentru că la urma urmei suntem şi noi oameni
5. ne implicăm în afacerea lor care creşte


Care sunt avantejele acestor cluburi pentru client nostru?
1. integrarea într-un grup le asigură un suport social, o “gaşcă”
2. le aduce beneficii materiale: reduceri, promoţii, obiecte promoţionale.
3. le aduce suportul în dezvoltarea afacerii prin seminarii de pregătire, intervenţii în salon, servicii personalizate
4. în fiecare an, clubul îşi petrece vacanţa în “gaşcă”, cu o destinaţie înafara ţării suportată bineînţeles de companie
5. premii anuale pentru cel mai bun salon
6. foarte important, clientul îşi cunoaşte concurenţa


Care sunt avantajele acestor cluburi pentru clientul final?
1. profită de preţuri mai bune pentru produsele de înfrumuseţare pentru acasă
2. profită de zile speciale cu reduceri, servicii oferite de stylişti cunoscuţi, sfaturi de la specialişti etc.


Anul trecut, succesul acestor cluburi a fost incredibil: targetul nostru de vanzare a fost atins, chiar şi în perioada de criză economică. Afacerea clienţilor noştri s-a dezvoltat şi perioada începutului de criză economică a fost mai uşor de suportat pentru ei decât pentru alte saloane.


http://www.topline.ro


Musat Iulia





Neuromarketingul sau războiul sinapselor

12 01 2009


Cred că în disputele amicale, cu toţii aţi auzit întrebarea: da tu ce ai în cap? Surprinzător sau nu, dar se pare că şi oamenii de marketing şi-au pus acceaşi întrebare: ce au consumatorii în cap? La ce se gândesc când văd un produs? Se gândesc la ceva? Cum funcţionează creierul uman în momentul în care vede un brand plasat într-un anumit context. Cine va avea câştig de cauză?


Aflaţi că există neuromarketingul, o combinaţie dintre două ştiinţe, neurologia şi marketingul, prin care instrumentele folosite de prima, iniţial doar în interes medical, sunt acum utilizate în scopuri publicitare. Neuromarketingul apelează la tehnologia transmiterii de imagini prin rezonanţă magnetică – MRI, tehnologie folosită pentru detectarea tumorilor cerebrale, dar care permite citirea modului în care creierul receptează, prelucrează şi interpretează diverse imagini ce ii sunt prezentate. În acest fel, se poate afla cum răspunde creierul uman la mesajul publicitar, iar oamenii de marketing îşi pot perfecţiona opţiunile de popularizare a unui brand. Neuromarketingul îţi dă răspuns la ce miros, culoare, ambalaj, sunet să foloseşti ca produsul tău să fie ales în final de consumator.


În numărul din decembrie al revistei The Marketer a apărut un studiu legat de neuromarketing. Studiul de caz intitulat De ce “Idol” funcţionează pentru Coke – dar nu şi pentru Ford , realizat de Martin Lindstrom a demonstrat pe baza neuromarketingului cum producătorul de maşini, Ford a făcut o greşeală de 26 milioane dolari.
Una dintre cele mai de succes emisiuni din America unde orice brand ar fi vrut să apară este American Idol. Doar trei au avut marea şansă: Coca Cola, Ford şi At&T. Sponsorizările pe fiecare ediţie se ridică la 26 milioane de dolari. Cănile Coca Cola din emisiune, canapeaua roşie, comentariile permanente ale celor din juriu referitoare la diferite aspecte ale celor trei branduri prezente în emsiune, au demonstrat că oamenii percep mai multe despre aceste btanduri, devin mai conştienţi de ele şi de ceea ce fac pe piaţă, dar oare îi determină într-adevăr să adopte şi un comportament de consum?


Răspunsul la această întrebare a fost aflat prin intermediul unui studiu de neuromarketing cu 65 de respondenţi (considerat cel mai amplu de acest gen). Prin metoda EEG ce măsoară undele cerebrale care indică relaţia noastră emoţională cu mediul, prin această metodă putându-se analiza cât de interesaţi sunt consumatorii de ceea ce privesc. Cei care au participat la studiu au fost puşi să se uite la un număr de logo-uri împărţite în două categorii: branded logo (Coca Cola, Ford, AT&T) şi unbranded logo (alte logo-uri). Apoi aceştia au fost puşi să urmărească o ediţie specială de 20 de minute a emisiunii, precum şi o altă emisiune, utilizată ca referinţă. După vizualizarea acestora li s.-a proiectat iar o secvenţă de logouri, scopul fiind acela de a vedea câte vor fi recunoscute ca apărând şi în emisiune. Coca Cola a câştigat pariul, parţial şi AT&T. În schimb Ford a pierdut pariul cu mintea consumatorului şi nu doar că a scăzut ca equity, dar a ajuns la sfârşitul emisiunii să aibă un scor negativ, fiind practic şters din mintea consumatorului.


Ford nu a reuşit să se integreze în poveste. Celelalte branduri şi-au justificat prezenţa prin intermediul a numeroase elemente vizuale care au atras atenţia. Concluzia studiului a fost că atât timp cât un brand are un rol bine determinat într-o anumită poveste iar creierul nostru va accepta rolul pe care aceesta îl joacă în povestea respectivă, atunci ne vom aminti de prezenţa lui.


Conform lui Martin Lindstrom acesta este motivul pentru care nu ajungem să ne pierdem minţile, având în vedere numărul mare de mesaje publicitare la care suntem expuşi pe zi. Doar brandurile care au poveşti şi se plasează CORECT în anumite poveşti vor câştiga bătălia cu creierul nostru.
După ce am citit acest studiu am încercat să văd care sunt primele trei branduri care îmi vin în minte fără să stau să mă gândesc prea mult (exerciţiul nu e neapărat relevant pentru un studiu de neuromatketing, dar am fost curiosă de rezultat). And the winners are: Coca Cola, Milka şi Garnier. Încercaţi şi veţi vedea că nu e chiar atât de uşor. Neuronii voştri la cine visează?????


Sursa: The Marketer, nr. 33, Decembrie 2008, pp.22-24
http://www.iqads.ro/revistapresei_2310/neuromarketing__stiinta_sau_voodoo_.html
http://mihaistipanov.com/2008/12/16/neuromarketing-si-citeva-adevaruri-despre-consumatori/


Anca Ştefăniţă





Fotbalul – ciocnirea dintre corporaţii

12 01 2009


Fotbalul, dincolo de a fi o competiţie sportivă, este un fenomen social ce doboară an de an recordurile de audienţă. Marketerii nu pot rămâne indiferenţi faţă de miliardele de telespectatori. Pentru companiile producătoare de echipamente sportive este o oportunitate de promovare. Dincolo de lupta pe teren, se duce şi o luptă a mărcilor – luptă condusă de legile marketingului. Giganţii acestei industrii sunt Nike şi Adidas.


Nike este compania care are cele mai mari vânzări în domeniul echipamentului sportiv la nivel mondial, Adidas fiind pe locul al doilea. Pe „nişa” fotbalului, Adidas este lider.
Marile evenimente sportive sunt ocazia perfectă pentru a obţine o mai mare expunere. Finala Ligii Campionilor care a pus faţă în faţă Manchester United (MU) şi Chelsea Londra, a însemnat dincolo de 90 de minute de fotbal şi o „ciocnire” între cele două corporaţii. A fost finala giganţilor Nike şi Adidas. Manchester United a avut ca sponsor tehnic pe producătorul american Nike, iar Chelsea a fost echipată de germanii de la Adidas. Ambele companii au beneficiat de afişarea logoului pe tricourile fotbaliştilor, într-un eveniment urmărit de sute de milioane de telespectatori de pe cinci continente. Nike şi Adidas câstigă prin fixarea logoului în mintea consumatorului, prin asocierea brandului cu succesul sau cu performanţa.


Pentru marketeri, fotbalul este o bună ocazie de a-şi etala produsele, a-şi face reclamă şi de a creşte astfel vânzările. Vizibilitatea brandurilor în teren contribuie din plin la popularizarea lor.
Mâna marketerilor se vede în sponsorizări, în contractele pe care companiile le semnează cu anumiţi jucători pentru ca aceştia să poarte echipamentul lor. Jucătorii devin garanţi iar succesele lor devin succesele companiei.


Intorcându-ne la Finala Ligii Campionilor, trebuie spus că meciul a fost câştigat de Manchester United. Dar cine a câştigat mai mult? Clubul englezesc de fotbal sau Nike?


Gabriela Pavel





Marketingul în era Internetului

12 01 2009


Noua Economie se centrează pe informaţie. Internetul permite consumatorilor şi companiilor să acceseze şi să împărtăşească cantităţi de informaţie fără precedent, cu numai câteva click-uri ale mouse-ului.


Internetul este important pentru construirea relaţiei cu clienţii. Datorită dimensiunii sale interactive, internetul reprezintă un instrument de marketing extrem de puternic. Companiile pot interacţiona online cu clienţii pentru a afla mai multe despre nevoile şi dorinţele lor specifice. La rândul lor, clienţii online pot pune întrebări şi oferi informaţii. In acest fel, companiile pot creşte valoarea şi satisfacţia oferită clienţilor prin îmbunătăţirea produselor şi serviciilor.
Această dimensiune interactivă nu este singurul avantaj al marketingului online. La aceasta se mai adaugă şi reducerea costurilor (prin eliminarea cheltuielilor de menţinere a unui magazin, a chiriei, a asigurării, a facturilor lunare), sporirea vitezei (Internetul poate trimite informaţia cu viteze incredibile de la o locaţie la alta) şi a eficienţei.
Marketingul electronic este partea de vânzare electronică. El constă în eforturile de a vorbi despre, a promova şi a vinde produse şi servicii prin internet.


Cumpărarea pe internet a câştigat teren în ultimii ani, este încununată cu succes pentru că este mai comodă, pentru că permite o mai uşoară comparaţie („răsfoind” cataloage sau navigând prin diferite site-uri), pentru că posibilitatea de selecţie este mai extinsă, pentru că se poate comanda 24 de ore din 24, pentru că avem de-a face cu un mediu global ce permite tercerea de la o ţară la alta în doar câteva secunde.


In concluzie, marketingul online se dovedeşte a fi un instrument puternic de stabilire a unor relaţii strânse cu clienţii, de îmbunătăţire a vânzărilor şi de comunicare a informaţiilor despre companie şi produsele ei.


Gabriela Pavel