Marketingul cultural, tactică importantă de branding de ţară

12 01 2009

Până acum, în România marketingul cultural a însemnat proiecte efemere,care nu au fost impresariate bine, neţinându-se seama de calitatea şi dezvoltarea evenimentului în sine, de valoarea adusă publicului sau comunităţii, ci apreciindu-se mai mult câte zerouri se adaugă la profit (susţine Aneta Bogdan,specialist în marketing şi Managing Partner al firmei Brandient). De asemenea, Aneta Bogdan mai spune că există cauze multiple pentru care proiectele de marketing cultural mor repede. Cea mai importantă cauză este lipsa oamenilor specializaţi şi devotaţi. În România, crede Aneta Bogdan, există o penurie de specialişti în marketing cultural pentru că acesta reprezintă o specializare de nişă,aflată la graniţa dintre marketing şi cultură. “Omul care face aşa ceva trebuie să aibă,pe de o parte, o educaţie artistică şi conexiuni în lumea culturii, care este un grup închis iar, pe de altă parte, trebuie să aibă cunoştinţe de marketing.” a declarat Aneta Bogdan. Marketingul cultural poate reprezenta un pion important în brandingul de ţară. Dacă am avea specialişti în marketing cultural,aceştia ne-ar ajuta foarte mult să ne promovăm ca stat şi ca popor prin obiceiurile,tradiţiile şi produsele româneşti. Haideţi să ne imaginăm cum ar fi să transformăm parada mascaţilor de dinainte de Anul Nou în Festivalul de la Rio al României? Câţi turişti am putea atrage din afara ţării? Sau cum ar fi să facem cunoscute sarmalele specific româneşti cum este cunoscută manacarea japoneză Su Shi pe întreg mapamondul? Sau cozonacul precum e plăcinta cu mere la americani (apple-pie). Deschizând porţile unui festival tradiţional specific românesc, desfăşurat în fiecare an, am putea promova atât tradiţiile cât şi mâncarea românească, dar mai ales produsele fabricate la noi în ţară precum: vinul Jidvei, laptele Dorna, apa minerală Borsec, covrigii Boromir, caşcavalul Rucăr şi multe altele. Astfel am încuraja turismul,dar şi industria ţării. Foarte multe companii româneşti ar putea alege să îşi promoveze produsele şi serviciile prin asocierea cu evenimente de acest gen din lumea culturii. “În acest moment,orice om de marketing care se pricepe, caută,de fapt alte proiecte decât cele clasice care se bat literalmente pe o zonă foarte aglomerată şi,atunci, se orientează spre proiecte cum ar fi cele culturale, de nişă”, a mai declarat Aneta Bogdan. Aşadar,un eveniment de genul unui festival tradiţional ar prinde foarte bine publicului larg şi ar contribui substanţial la schimbarea atitudinii străinilor faţă de noi, românii. Cred că astfel,ajutându-ne de aspectele culturale, de tradiţiile şi obiceiurile întâlnite numai la noi,ne-am salva imaginea ca popor în întreaga lume, dar piedicile care apar, sunt sursele de profit cât mai greu de găsit în marketingul cultural, întrucât produsele promovate sunt deosebite şi destinate unei categorii de clienţi aparte,iar specialiştii acestui tip de marketing sunt foarte puţini ca număr (fie sunt oameni de cultură, fie strict oameni de marketing) şi foarte puţini aceia care îmbină corect strategiile de marketing cu ideile culturale.

Roxana Mihaela Pintilie

Sursa:

http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/marketingul_cultural.html

http://www.evenimentul.ro/articol/marketingul-cultural-arta-de0.html

Advertisements

Actions

Information




%d bloggers like this: