Nike, pur şi simplu!

14 01 2009

Aşa acţionează cei de la Nike, după propriul slogan (Just do it), de altfel, şi bine fac! Dintre cele mai creative şi neaşteptate campanii de marketing sunt cele lansate de această companie în mod constant, apelând la toate canalele de comunicare posibile.

Acest fapt explică prezenţa a trei videoclipuri virale Nike în topul 10 al celor mai vizionate virale în 2008 pe site-urile Youtube, Dailymotion, Metacafe, Break and Vimeo. Clasamentul aparţine celor de la GoViral (http://www.goviral.com/ ) şi este realizat pe baza numărului de view-uri înregistrate pe aceste site-uri, ţinându-se cont în acelaşi timp de comentariile şi aprecierile calitative ale publicului cu privire la videoclipurile în cauză.

Topul a fost publicat la începutul acestui an pe site-ul http://www.guardian.co.uk şi proclamă statul de lider al viralului ultracunoscut Wassup, realizat pentru Budweisser, dar nu minimalizează « superioritatea numerică » a viralelor Nike, care se poziţionează pe locurile trei, cinci şi nouă.

În totalitatea sa, clasamentul se prezintă în felul următor:

1. Wassup anno 2008

Budweisser, pornind de la conceptual unei campanii mai vechi.

2. SFW XXX Party Invitation

Cei de la Diesel au realizat cu ocazia celebării a 30 de ani de existenţă un montaj amuzant cu scene preluate din filmele porno ale anilor 1980. O reiterare a faptului că sexul vinde.

3. Kobe Bryant jumps over an Aston Martin

Şi dacă vorbim de sex, nu putem lăsă la o parte o altă sursă generatoare de bani – sportul. Cei de la Nike stârnesc vâlvă cu acest video al lui Kobe Bryant.

4. Extreme Street Football

Următorul viral, al celor de la Electronic Arts, este realizat extraordinar de bine la nivel vizual, prezentând câţiva tineri foarte talentaţi la fotbal executând scheme extreme.

5. Take it to the next level

Guy Ritchie regizează un spot ingenios pentru Nike, ilustrând diverse aspecte din viaţa unui tânăr fotbalist pasionat, aspecte filmate la “persoana întâi”

6. Tiger Woods 09 – Walk on Water

Compania EA a oferit un răspuns cel puţin pe măsura provocării ridicate de un fan al golfului referitoare la lovitura de pe apă a lui Tiger Woods.

7. Bean Counter

Unul dintre celebrele spoturi despre Mac vs PC.

8. Samsung Omnia i900 Unboxing

Prima dată este mereu unic şi excitant, cum ne arată şi cei de la Samsung.

9. Fate – Leave Nothing

După părerea mea, unul dintre cele mai frumoase spoturi realizat pentru Nike

10. Adam and Eve

Central Beheer, o firmă de asigurări, oferă o viziune interesantă asupra lui Adam şi Evei.

Dacă nu le ştiaţi, cu siguranţă vă vor delecta, iar dacă vă erau cunoscute, merită revăzute. Veţi rămâne cu impresia că Nike are o echipă de marketing care ştie să-şi facă treaba, să fie pentru că they just do it?!

Sursa: www.guardian.co.uk

Ana Trif

Advertisements




Branduri care se disting – Brand Apart, Joe Duffy

14 01 2009

Având structură de album de artă, Brand Apart, se prezintă în mod firesc, foarte bine la nivel vizual, dar şi în privinţa conţinutului, deoarece este o lucrare care cuprinde 11 studii de caz de campanii de succes.

Noutatea nu constă într-atât în alegerea campaniilor, întrucât acestea au devenit exemple de excelenţă în domeniu, ci în modalitatea de prezentare a acestora. Se respectă schema clasică – Context/Problemă, Soluţie, Rezultate – dar alături de includerea datelor oficiale, găsim în Brand Apart materialele de promovare utilizate, precum şi perspectiva întregii echipe responsabile, de la brand manager la art director-ii implicaţi.

Personal, abordarea autorului mi s-a părut inspirată prin reunirea reprezentanţilor companiei-client şi ai agenţiei de publicitate într-o discuţie deschisă despre branding, vizual, concept, procesul creativ şi aşteptările referitoare la campanie. Mai mult, m-au impresionat coeziunea părţilor, implicarea profundă a echipei pentru identificarea soluţiei potrivite, încrederea clientului în propunerile îndrăzneţe ale creativilor şi spiritul de colaborare care au reieşit din răspunsurile acordate autorului.

După cum spuneam, cartea conţine 11 capitole în care sunt prezentate campaniile din SUA ale următoarelor companii: Insulele Bahamas, Tazo, Harley-Davidson, BMW, Citi Bank, Nike, Mini, Campanie guvernamentală Antidrog, Starbucks, Winter X Games, Paul Smith. De departe, trebuie menţionată originalitatea campaniei BMW care a introdus filmul ca modalitate de promovare, bazându-se pe interesul exclusiv publicului de a accesa site-ul şi a viziona filmele BMW.

Concluzia cărţii: comunicarea de marketing poate genera excelenţă atât în creativitate, cât şi în rezultatele de la nivelul pieţei, pentru că o muncă extraordinară nu poate decât să conducă la rezultate extraordinare. La baza excelenţei stă respectul – faţă de client, faţă de echipă, pentru design şi mai ales pentru proiect şi munca, în general. Aş adăuga şi respectul pentru cititor, aspect la care Joe Duffy stă foarte bine.

Ana Trif





Marketingul social pune sângele în mişcare

14 01 2009

Dacă marketingul reprezintă cel mai adesea instrumentul folosit pentru a diferenţia produsele şi seriviciile unei companii de cele ale concurenţei, de a le spori atractivitatea în faţa potenţialilor clienţi şi implicit a creşte vânzările şi profitul, marketingul social urmăreşte obţinerea unui efect benefic la nivelul societăţii, prin încurajarea unor atitudini şi comportamente adecvate¹. Adesea programele de marketing social sunt iniţiate de organizaţiile non-profit sau de agenţii guvernamentale, însă nu exclud şi implicarea voluntară a organizaţiilor cu scop lucrativ în măsura în care prin aceasta nu se urmăreşte în mod direct obţinerea unui profit, în acest caz putând exista totuşi o serie de controverse, mai ales în ceea ce priveşte credibilitatea gestului². Poate cel mai important rol al marketingului social este de a realiza o informare corectă a publicului asupra unei disfuncţii sociale, pentru a fi receptiv şi a se implica în soluţionarea acesteia. În acest scop se operează cu valori morale şi se face apel la solidaritate şi simţ civic.

În ultimii ani au fost demarate o serie de campanii în România pentru a încuraja populaţia să doneze sânge în scopuri umanitare, răspunzând la solicitările Ministerului Sănătăţii, în instituţiile sale fiind necesară o cantitate aproape dublă de sânge decât cea obţinută în prezent, pentru a deservi pacienţii. Campania „O şansă pentru viaţă“, începută din 2008, organizată de către Asociaţia REACT şi Uniunea Naţionala a Studenţilor din România, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Fundaţia Donatorilor Benevoli de Sânge şi având ca sponsori companiile Vodafone şi Coca-Cola, a urmărit tocmai încurajarea acestui comportament civic şi poate fi considerată un exemplu de marketing social. Campania s-a bucurat de popularizare prin afişe expuse în cadrul centrelor universitare şi a spitalelor, comunicate de presă, apariţii în diverse publicaţii, realizarea unui site dedicat, iar mai recent prin difuzarea unui spot TV, toate menite să sensibilizeze publicul larg. Pe site sunt prezentate informaţii complete asupra necesităţii acestei acţiuni, dar şi menite să corecteze imaginea preconcepută asupra riscurilor la care pot fi supuşi donatorii. Persoanele care doresc să se implice în această campanie pot opta pentru a dona sânge, pentru a participa ca voluntar în acţiunile specifice sau pentru a promova mesajul campaniei. În plus este indicată şi reţeaua naţională a centrelor de transfuzii, iar pentru orice informaţie suplimentară, utilizatorii pot contacta organizatorii.³ Astfel se urmăreşte cooperarea cu părţile interesate, sunt utilizate toate canalele disponibile pentru a ajunge la publicul-ţintă, iar efectele campaniei pot fi măsurate cu acurateţe.

Surse:
¹http://www.social-marketing.com
²http://www.responsabilitatesociala.ro/marketingul-social.html
³http://www.pentruviata.com
http://www.doneazasange.ro

Alexandru David





De ce sunt triburile ocolite de cărţi

14 01 2009

Marketingul tribal se bazează pe faptul că orice persoană face parte dintr-un grup mai mic sau mai mare, între individ şi grup existând un proces permanent de schimb de idei. De ce nu am putea aplica marketingul tribal pentru comercializarea de carte? Cărţile reprezintă o categorie specială de produse deoarece decizia de cumpărare este adesea influenţată de persoanele din anturaj, care conferă un plus de credibilitate. Trebuie ţinut cont şi de faptul că aceste produse nu satisfac o necesitate vitală (fiziologică) pentru individ, prin urmare, fără o strategie de marketing adecvată, iniţiativa din partea potenţialilor clienţi pentru achiziţionarea noilor publicaţii se menţine la un nivel redus. Aici sunt necesare surse de informare formale, cât mai ales informale.

Din aceste considerente, marketingul tribal ar trebui să reprezinte un instrument preţios pentru a stimula vânzarea de carte, deoarece face apel tocmai la influenţarea preferinţelor individului prin raportarea la un grup cu care acesta se identifică. Mai ales în ultimii ani, librăriile şi-au făcut apariţia şi în mediul virtual, care a adus cu sine o serie de avantaje precum posibilitatea de abordare a unui public mai larg, o ofertă extinsă de titluri, reduceri de costuri (şi de multe ori a preţurilor ataşate produselor), accesibilitate. Cu toate acestea accentul pus pe vânzarea produsului şi nu pe prezentarea calităţilor acestuia reprezintă un factor descurajant, care în orice caz nu conferă credibilitate. Ni se afişează insistent coperta, preţul (cu instrucţiunile pentru efectuarea plăţii), iar în cel mai bun caz este inclusă şi o prezentare expeditivă a conţinutului.

Pentru a îmbunătăţi performanţele unui site dedicat vânzării de carte, aplicând conceptul de marketing tribal, am putea facilita formarea unor grupuri interesate de produsele noastre prin înfiinţarea unui forum de discuţii pe subiecte culturale, a unor bloguri specializate, eventual în care să poată fi expuse recenzii pentru cărţile lecturate, recomandări sau care pur şi simplu să genereze dezbateri şi implicit să stimuleze curiozitatea utilizatorilor pentru anumite publicaţii. De asemenea pot fi oferite în mod gratuit anumite publicaţii în format digital sau capitole ale acestora pentru a menţine interesul publicului. În plus putem obţine datele necesare pentru a adapta oferta de carte la preferinţele cititorilor.

Surse:
http://www.news.pharma-mkting.com
http://www.marcomprofessional.com
http://www.marcomprofessional.com

Alexandru David





Sursa de venit a companiei = clientul

14 01 2009

„Te vreau!” Simplu spus, însă o expresie complexă dacă stai să te gândeşti la piaţă şi la rapotul client-companie, indiferent de tipul de activitate pe care îl desfăşoară aceasta din urmă: producător sau furnizor de bunuri şi/sau servicii. Implicaţiile merg în ambele direcţii: pe de o parte compania îşi doreşte clienţi care să-i cumpere produsele – „te vreau să fii clientul meu”, iar acest schimb să fie generator de profit, pe de cealaltă parte clientul îşi doreşte o companie care să răspundă nevoilor sale prin produsele şi serviciile oferite, care să corespundă cu standardele impuse de acesta – „te vreau o firmă de încredere”.

„Cel mai important lucru pentru o companie este clientul. Nu există altă sursă de venit şi de profit decât clientul”. Pentru că nu există nicio garanţie că vei rămâne în piaţă dacă ajungi să nu mai ai clienţi, trebuie să te asiguri în primul rând că le oferi un produs de valoare care să fie tratat ca atare şi de către clienţi, iar în al doilea rând să-i determini să ramână fideli companiei tale. Altfel spus, dacă singura sursă de venit a unei companii este clientul, atunci aceasta nu ar trebui sa aibe o altă prioritate. În ultimele decenii firmele au trebuit sa facă faţă unei concurenţe mai acerbe ca oricând, iar în prezent această tendinţă este şi mai accentuată. De aceea, modul în care firmele îşi pot forma o clientelă şi îşi pot depăşi concurenţii este perfect realizabil printr-o mai bună cunoaştere şi satisfacere a nevoilor clienţilor săi. Numai companiile orientate spre client sunt adepte ale creării unei baze de clienţi, şi nu doar ale unei oferte de produse şi/sau servicii.

Acum mai bine de jumătate de secol, Peter Druker remarca faptul că primul obiectiv al unei firme este acela de a-şi „crea o clienteală”. Consumatorii de azi au de ales între mult mai multe produse, mărci, preţuri, furnizori. În opinia lui Philip Kotler, clienţii estimează mai întâi care dintre oferte le asigură cea mai mare valoare. Ei caută valoarea maximă în raport cu costurile pe care le reclamă căutarea unui produs şi cu mobilitatea, cunoştinţele şi veniturile de care dispun. Astfel îşi crează un nivel propriu al valorii aşteptate şi acţionează pe baza acestuia. Faptul că oferta atinge sau nu nivelul valorii aşteptate, va influenţa satisfacţia şi probabilitatea de a mai cumpăra şi pe viitor.


Mihai Matieş, General Manager Service Excellence Solutions, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Bloombiz / http://www.bloombiz.ro/cariere/companiile-nu-vand-produse-sau-servicii-ci-experiente

KOTLER, Philip, Managementul marketingului, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Teora, 2000, pg.59

Cristina Dan





Administraţia publică şi marketingul

14 01 2009

De multe ori m-am întrebat, citind diverse aticole, dacă într-adevăr se poate asocia administraţia publică şi marketingul. Sincer, în contextul actual, pentru a avea efect orice activitate de marketing şi în mod deosebit pentru a putea convinge oamenii ar trebui, probabil, să înceapă cu schimbarea personalului (sau a atitudinii personalului) instituţiilor publice şi în mod deosebit cu cel al Administraţiilor Financiare.

Pentru a înţelege de ce aceată schimbare drastică ar fi necesară, desi sunt sigură că majoritatea lumii s-a confruntat la un moment dat cu o situaţie pentru care a fost nevoit să facă le facă o vizită, trebuie să spun că întotdeauna ne vom „lovi” de doamne nu foarte prietenoase, care niciodată nu au nici timp şi nici răbdare de a ne explica situaţia. Să nu mai vorbin de situaţiile în care nu ne sunt date toate informaţiile şi suntem nevoiţi să revenim de cel puţin 2-3 ori pentru aceeaşi problemă deoarece bine-nţeles că mai sunt necesare şi alte documente faţă de cele cerute prima şi a doua oară.

Astfel, orice campanie de marketing pe care ar avea iniţiativa să o înceapă, ar trebui precedată de o cercetare de marketing pentru a putea înţelege în întregime situaţia şi a alege cea mai bună variantă de acţiune.
Administraţiile financiare au nevoie de o îmbunătăţire a imaginii pe care si-au „câştigat-o” şi de o regândire a atitudinii faţă de „clienţi”, adică faţă de noi, contribuabilii, deoarece suntem nevoiţi să lucrăm împreună şi de ce n-am face acest lucru într-un mediu mai plăcut şi într-o manieră mai prietenoasă?

Până vor înţelege acest lucru va trece ceva timp şi probabil noi ne vom confrunta în continuare cu aceleaşi probleme.

Sper doar ca acest articol şi celelalte care mai sunt pe această temă să dea de gândit şi persoanelor care au posibilitatea să schimbe ceva în sistemul public şi să nu ne mai întrebăm dacă există legătură între administraţia publică şi marketing.

Rozalia Zidaru