Crocs sau Idee simpla=Succes urias

16 01 2009


Botinele Crocs au revolutionat de-a dreptul ideea de marketing. De fapt, as putea chiar sa numesc strategia lor, una de marketing involuntar. Imagini cu fostul presendinte al SUA, George W. Bush pregatit sa iasa la o plimbare cu bicicleta, imbracat lejer si incaltat cu…o pereche de saboti Crocs Cayman au facut turul mapamondului si ziarelor.


De fapt ce sunt si cine a creat papucii de 29,99 dolari pe care i-a incaltat liderul lumii libere? Crocs reprezinta pentru industria incaltamintei ceea ce Broscuta produsa de Volkswagen a reprezentat pentru industria auto, triumful functionalului asupra esteticului: cea mai mare parte a relatarilor legate de pantofii Crocs insista atat asupra urateniei acestora cat si asupra succesului de care s-au bucurat. Si au fost cu atat mai revolutionari si nonconformisti cu cat s-au folosit de un simbol de odinioara al luxului, crocodilul. Ei bine, aceasta noua si tanara familie de crocodili sunt pe piata din 2003 si a insemnat pentru initiatorii ideii o afacere de 400 de milioane de dolari.


Fostii papuci pentru marinari (fiind practici si comozi) au fost transformati de trei prieteni inventivi, canadieni, in noul must have in materie de incaltaminte. Chiar daca nu au avut parte de o promovare intensa prin mijloace clasice de marketing; recomandarile medicilor, asistentelor medicale, gradinarilor, postasilor, bucatarilor sau comis-voiajorilor, in general ale persoanelor obligate sa stea mult timp in picioare, au sporit numarul doritorilor de saboti confortabili si usori (cantaresc sub 170 de grame). Astfel, notorietatea sabotilor a crescut simtitor. Vedete precum Al Pacino, Val Kilmer, Alicia Silverstone, Teri Hatcher, Halle Berry sau Jack Nicholson au aparut la un moment dat purtand Crocs.


In iunie 2004, Crocs Inc. a cumparat Foam Creations, pentru a-si asigura exclusivitatea asupra materialului din care sunt fabricati sabotii, o rasina sintetica numita croslite. Crocs ajunge o companie cu 3.500 de angajati, 17.500 de puncte de vanzare in 80 de tari si sase unitati de productie. De promovare se ocupa si colaborarea cu Disney, Nickelodeon, Warner Bros iar Crocs Inc. produce incaltari pentru Google, Tyco, Flexotronics sau LA Lakers.


Designul lor s-a inbunatatit simtitor odata cu lansarea accesoriilor pentru Crocsi, numite Jibbitz, aceasta fiind ideea unei familii din statul american Colorado. Se pare ca si acestora Crocsii le-au purtat noroc, pentru ca cifra lor de afaceri lor se apropie vertiginos de 3 milioane de dolari. Intrebarea care ma macina: A fost strategie pura sau noroc chior?!


Razvan Sebastian Pascu

Advertisements




Portabilitatea – acelasi număr, indiferent de operator

16 01 2009

De câte ori până acum marea majoritate dintre noi n-a fost tentată să-şi schimbe operatorul de telefonie mobilă din diverse motive? Sunt sigură că dacă ar fi să facem un poll acum, răspunsul cel mai des întâlnit ar fi: „cine mai ţine minte socoteala…?”. De cele mai multe ori impedimentul principal reprezenta obligativitatea de a renunţa la numărul de telefon, pe care îl cunosteau toţi prietenii, toate cunoştinţele, toţi furnizorii sau clienţii. O simplă înşiruire de 10 cifre ar fi reprezentat pentru o companie trimiterea la reciclat a tuturor elementelor de birotică ce conţineau antetul firmei şi implicit cel puţin un număr de telefon de contact, schimbarea tuturor cărţilor de vizită, update-ul informaţiilor de pe site-urile deţinute şi o un inbox plin de „spam-uri” către contactele care trebuiau înştiinţate de aceste modificări. Altfel spus, bătaie de cap şi costuri conexe. De cele mai multe ori ce câştigai pe o parte pierdeai pe alta.

caricatura

Nu de puţine ori operatorii de telefonie mobilă au ştiut să profite de aceasta aşa-zisă „slăbiciune” a marilor companii, bătalia ducându-se de ani de zile între Vodafone şi Orange pe segmentul Corporate şi în special pentru companiile majore. Reglementarea europeană ce a intrat în vigoare şi în România începând cu sfârşitul anului (21 octombrie 2008 ) trecut a făcut ca acest argument să nu mai conteze într-un proces de negociere cu un astfel de furnizor de servicii.

Cifrele de până acum ne arată că în primele 2 luni de când în România e disponibil serviciul de portabilitate, 14000 de utilizatori ai telefoniei mobile şi 1694 de posesori de abonamente de telefonie fixă au trecut la alt operator fără a-şi schimba numărul de telefon. Surprinzător sau nu, marele câştigător pe segmentul de telefonie mobilă e Cosmote. Dar oare acesta să fie adevărul?! Nicuna dintre firme n-a anunţat până acum care este valoare clienţilor pierduţi sau câştigaţi din celelalte reţele. Bătălia cea mare aici se dă şi n-ar trebui să fim deloc surpinşi dacă topul este de fapt cu totul altul. Aici ar trebui să fim de cu toţii atenţi şi să evităm să fim induşi în eroare de nişte simple cifre. În momentul de faţă, pe lângă cantitate, trebuie avută în vederea şi calitatea, mai exact „valoare clientului”.

Surse:
http://cotidianul.ro/cosmote_castigatorul_portabilitatii_mobilului-69214.html
www.portabilitate.ro

Cristina Dan





The Body Shop şi Greenpeace

16 01 2009


În declaratia de misiune a companiei Body Shop fondatoarea Anita Roddick metionează că unul dintre motivele pentru care a fost înfiinţată compania este acela de a susţine realizarea schimbărilor sociale şi ale mediului înconjurător.


Valorile fondatorilor au fost transpuse şi în afacerea care şi-a propus să producă şi să vândă produse care să fie naturale. Dar The Body Shop nu şi-a propus să vandă numai produse de infrumuseţare sau intreţinere, ci să vândă o cauză socială pe care fiecare cumpărător şi-o putea însusi. Această cauză putea să reprezinte protecţia animalelor care sunt folosite în procesul de testare al produselor, protejarea mediului şi a drepturilor omului dar nu în ultimul rând sprijinirea acelor ţări care furnizează ingredientele industriei cosmetice.


Valorile asumate au autodefinit şi au diferentiat The Body Shop de alţi producători de cosmetice şi au revolutionat industria cosmetică prin adăugarea componentei ecologice încă din ani 70.


Valorile asumate au autodefinit şi au diferentiat The Body Shop de alţi producători de cosmetice şi au revolutionat industria cosmetică prin adăugarea componentei ecologice încă din ani 70. Tot aceste valori au făcut compania un partener pentru un ONG renumit precum Greenpeace. Colaborarea a început mai demult cu proiectul de salvare a balenelor iar unul dintre proiectele recente este legat de promovarea energiei regenerabile. În septembrie 2001, împreună şi cu alte organizaţii şi cetăţeni s-au unit într-o campanie internaţionala pentru a atrage atenţia asupra legăturii dintre folosirea combustibililor fosili şi încălzirea globală, precum şi asupra alternativelor disponibile ce includ folosirea energiei eoTot aceste valori au făcut compania un partener pentru un ONG renumit precum Greenpeace. Colaborarea a început mai demult cu proiectul de salvare a balenelor iar unul dintre proiectele recente este legat de promovarea energiei regenerabile. În septembrie 2001, împreună şi cu alte organizaţii şi cetăţeni s-au unit într-o campanie internaţionala pentru a atrage atenţia asupra legăturii dintre folosirea combustibililor fosili şi încălzirea globală, precum şi asupra alternativelor disponibile ce includ folosirea energiei eoliene şi solare.


Această colaborarea a inspirat multi activişti şi oameni de business. The Body Shop a fost un pionier şi a deschis drumul pentru alte companii să-i urmeze exemplul deşi puţine au reusit să atingă succesul reportat de The Body Shop.


Compania de-a lungul activităţii sale a trebuit să depăsească obstacole precum încercarea de imitare din partea competitorilor dar şi efectele globalizarii care obligă companiile să reducă cât mai mult costurile, în cele mai multe cazuri în detrimentul politicilor sociale şi de mediu.


Toate aceste elemente au necesitat găsirea unei balanţe între dezvoltarea unei afaceri profitabile şi în acelaşi timp responsabile din punct de vedere social şi etic. Această balanţă a înclinat spre crearea unei clientele fidele şi castigarea loialităţii angajaţiilor în detrimentul profitului pe termen scurt.


http://valuesreport.thebodyshop.net/index.asp?pg=109

Andreea Elefteriadis





Apelul la sexualitate – este sau nu o metodă de marketing direct?!

16 01 2009

Femei frumoase şi maşini de lux… În marketing, “sexul vinde” a devenit clişeu. Da! Vinde, şi încă vinde bine în industrii cum ar fi mass-media, showbiz sau muzică. Ce este comun industriilor de mai sus? Simplu: toate lucrează cu oamenii (mase de oameni) şi se adresează lor. Cum? În mod direct, prin apel la sentimente, senzaţii, aşteptări.

hostess-detroit

Care ar fi legătura totuşi cu markenting-ul direct? Una dintre definiţiile de referinţă în domeniu, ce aparţine Asociaţiei Americane de Marketing Direct enunţă urmatoarele: „Marketingul direct este un sistem interactiv de marketing care utilizează unul sau mai multe mijloace de comunicare pentru a obţine un răspuns măsurabil, care poate duce, în anumite cazuri, până la achiziţie”. Nu este locul aici de a discuta despre complexitatea definiţiei şi cât de bine acoperă sau nu acest domeniu. Este suficient să luăm în calcul unul dintre aspectele esenţiale pe care le aduce în discuţie aceasta: obiectivul unei campanii de direct marketing nu este, în exclusivitate, de a vinde produsul, ci de a îniţia şi menţine o legătura cu clientul. Este suficient ca privirea galeşă sau dimensiunea rochei unei hostess să-ţi atragă atenţia (iniţierea legăturii) asupra unui model de autoturism căruia să-i acorzi mai mult interes decât dacă te-ai fi raportat iniţial strict la producător. Mai simplu de atât nici că se putea, mai ales că vorbim de câţiva ani buni de trecerea de la un pudism exagerat la un exhibitionism, devenit printre altele ieftin şi de prost gust.

Explozia pe care „sex”-ul a provocat-o în industriile de mai sus a afectat şi alte industrii cum ar fi cea a carţilor, lucru care într-o măsură mai mică sau mai mare deja este folosit de edituri. În condiţiile în care astăzi suntem sufocaţi de filme, seriale şi emisiuni de televiziune care mustesc de sexualitate alături de noua literatură, agresivă, pornografic-intimistă, n-ar trebui să ne mire dacă găsim pe rafturi volumul: „Exersaţi 7 minute pe zi sex de calitate”; şi n-ar fi pe rafturi dacă nu s-ar vinde.

In loc de concluzie este ştirea potrivit căreia patronii unei pizzerii din oraşul canadian Winnipeg au decis să atragă mai mulţi clienţi, oferind la fiecare bucată de pizza câte o poză erotică (ce cupoane de reduceri?!, ce e-mail-uri?!, ce flyere?!).

Surse:
http://www.lucman.ro/produs/exersati-7-minute-pe-zi-sex-de-calitate–i43351
http://www.marketingdirect.ro/
http://www.promotor.ro
http://www.realitatea.net/sexul-vinde-pizza-in-canada_73307.html

Cristina Dan





Marketing tribal pe internet

16 01 2009


Indentificarea principiilor şi valorilor unui grup dar şi impartăşirea ideiilor şi opiniilor ajută la crearea unei conexiuni între consumatori, clienţi, parteneri, furnizori şi alte grupuri cointeresate.
Aceasta este realitatea pe care oamenii de marketing încearca să o capitalizeze. Marketingul tribal presupune o coorperare mai intensă cu alte domenii şi implica procese psihologice complexe pentru a întelege mai bine comportamentul uman.


Deşi internetul este un mediul mai impersonal, oameni au aceleaşi nevoi de socializare şi se comportă la fel ca şi în lumea reală. Lumea pe internet începe să se grupeze în funcţie de pasiuni şi interese commune. Un exemplu sunt forumurile şi blogurile pe diferite teme.
Oamenii de marketing încearcă se creeze aceaşi conexiune între consumatori şi produsele lor, prin dezvoltarea sentimentul de asemănare şi identificare cu produsele şi serviciile oferite, pentru a căstiga loialitatea şi de a beneficia de impulsul uman de a promova această relaţie în randul prietenilor şi în cadrul familiei.


În schimbul unor situri statice, oamenii de marketing încearcă crearea de prezente web prin utilizarea blogurilor, care să dezvolte un sentiment de implicare şi să dezvolte o loialitate tribală faţă de brand.
Una dintre companiile pioniere în acest sector este Procter & Gamble care încearcă implicarea consumatorilor prin modalităţi alternative publicităţii convenţionale. Situl Pampers nu pare unul commercial, prin lipsa unui slogan de vânzari, dar în schimb oferă informaţii pentru viitoarele sau proaspetele mămici, oferind mai degrabă sprijin şi ajutor.
Vizitatori sunt invitati să se încrie de la newsletter-ul care este personalizat în funcţie de vârsta copilului. Alte opţiuni adiţionale includ liste cu restaurante pentru întreaga familie dar şi posibilitatea înfinţării propriului blog.


Aceasta apropiere şi relationare cu mamele va avea rezultate pozitive precum loialitatea faţă de tribul Pampers şi se va transpune şi în cresterea vanzarilor.
Acestă tendinţă se poate observa şi la alte branduri puternice care conduc ofensiva de marketing tribal pe internet urmărind crearea unei afinitaţi pentru produsul lor prin oferirea unui conţinut util pentru vizitatori care se pot transforma în consumatori.


http://www.pampers.co.uk/en_GB/home
http://www.marcomprofessional.com/posts/david.knowles/going-tribal—two-uk-websites-thriving-from-tribal-marketing
Andreea Elefteriadis





,,La cumpărături cu Freud”- de Rachel Bowlby

16 01 2009


Citind această carte acum câtiva ani am descoperit o abordare mai specială a societăţii de consum de astăzi, o abordare a argumentelor şi presupunerilor privind valorile acestei socităţi.
Autoarea încearca prin această lucrare sa găsescă un răspuns la întrebarea ce reprezintă consumatorul şi ce influenţează decizia de cumpărare. În carte se face referire la lucrări literare precum Portretul Lui Dorian Gray şi Iubitul Doamnei Chatterley care oferă o perspectivă asupra manifestarile conceptului de consumator în diferite situaţi şi oferă argumente în favoarea complexităţii subiectului abordat. Complexitatea porneşte din a dezvolta percepţia iniţială care afirmă că decizia de cumpărare este diferită decât alte decizi care ne afectează viaţa, ca exemplu decizia de a întemeia o familie şi prin urmare este una mai trivială. Dacă această decizie ar fi una simpla nu ar mai fi existat cercetări privind psihologia consumatorilor.


,,O tigare este un tip perfect de plăcere perfectă, este minunată şi te lasă nesatisfăcut’’-
Oscar Wilde. Citatul nu este unul întâmplător pentru că evidenţiază complexitatea psihologie consumatorului şi contrazice concepţia economică conservatoare privind satisfacerea nevoilor.
Cartea priveste aspecte de luare a decizie în general şi cel al deciziei de cumparare în special din mai multe persective care se intersecteaza în cadrul psihologiei consumatorului şi psihoanalizei. Înţelesurile şi aparenţele privind consumatori sunt discutate şi disecate asa cum apar ele în lucrari de literatură, de marketing şi de psihologie.
Aveastă carte este una care atinge publicuri multiple, de la sociologi, psihologi, la cei interesaţi de studii culturale şi studii economice.


http://www.amazon.co.uk/Shopping-Freud-Rachel-Bowlby/dp/0415060079
Andreea Elefteriadis





Recenzie: Al Ries & Laura Ries – Căderea Advertisingului şi Ascensiunea PR-ului

16 01 2009

Accesibil, interesant şi amuzant pe alocuri, Al Ries este un scriitor popular al marketingului. Experienţa în consultanţa din domeniul marketingului, a sa şi a fiicei sale, Laura Ries, stă la baza bestsellerului “Căderea Advertisingului şi Ascensiunea PR-ului”.

cadere_advert_ascensiunea_pr1

Previzibilă încă din titlu, cartea revendică schimbări majore în lumea marketerilor, susţinând rocada celor două instrumente de comunicare. Este sprijinită ideea trecerii de la un marketing orientat spre advertising la un marketing orientat spre PR, prin prisma unor situaţii reale. Publicitatea (termen ce desemnează traducerea în română a termenului de “advertising”; deşi această traducere nu este recunoscută în unanumitate, este acceptată în industria comunicării) nu mai reprezintă un instrument de comunicare eficient în orice împrejurare, iar relaţiile publice ar trebui să câştige din ce în ce mai mulţi adepţi.

În viziunea celor doi, “căderea” inerentă a publicităţii se datorează mai multor factori, cum ar fi: cheltuielile colosale, eşecul unor astfel de campanii, lipsa de credibilitate şi interesul tot mai scăzut al publicului faţă de acest fenomen. La polul opus, relaţiile publice, ce antrenează eforturi financiare mai reduse, se realizează treptat şi au nivel mai ridicat de credibilitate, ocupă un loc fruntaş în cazul instrumentelor de comunicare. “Antiteza” advertising vs. PR nu este menită să desfiinţeze în totalitate industria publicităţii, ci să stabilească şi să clarifice care este rolul fiecăreia în programul de marketing. În cazul brandingului sau al lansării de produs, relaţiile publice au prioritate. Prin intermediul cărţii nu se doreşte doar evidenţierea faptului că PR-ul creează un brand, ci se merge mai departe prin a susţine că PR-ul este un brand de sine stătător, şi pentru a putea fi folosit eficient trebuie studiat. În acest context, publicitatea devine actor secundar, însărcinat cu întreţinerea procesului de comunicare.

Structura cărţii este simetrică în ceea ce priveşte analiza celor două instrumente. Ideile sunt susţinute cu numeroase studii de caz, majoritatea ilustrând situaţii în care publicitatea, şi mai rar relaţiile publice, au fost aplicate cu precădere în detrimentul marilor companii. Atât timp cât aceste idei depăşesc situaţia actuală din ţara noastră, unde consumul de publicitate nu a atins încă nivelul de saturaţie, mesajul transmis rămâne la etapa de ipoteză.

Irina Mastacaneanu