Heineken- armă cu două tăişuri.

16 01 2009


Partea bună a marketingului viral îl reprezintă ca fiind un fenomen care înlesneşte şi încurajează oamenii să transmită mai departe un mesaj de marketing.A fost denumit viral datorită numărului mare de persoane expuse unui mesaj făcându-se o comparaţie cu procesul transmiterii unui virus de la o persoană la alta. Marketingul viral se bazează pe o rată cât mai ridicată a celor care trimit mesajul mai departe, fie că este vorba de marketingul tradiţional, de internet marketing sau chiar mai recent de viral mobile marketing.


Dacă însă, campania nu respectă anumite reguli, dacă informaţiile aduse nu sunt de calitate, conţinutul mesajului nu este unul atractiv pentru client, marketingul viral acţionează în sens opus, nu numai prin transformarea campaniei într-un eşec, dar dăunează imaginii companiei, şi acest lucru cu greu poate fi cu greu şters din mintea consumatorului.


Un exemplu foarte bun pentru acest caz este campania Heineken. Heineken a început anul 2009 printr-un spot, Walk în Fridge, care foloseşte o serie de clişee: barbati=bere+fotbal, femei=fashion+romance. Această campanie se spune că ar încerca să facă uitată campania de buzz marketing” Fuck it, campanie despre care s-a zvonit că ar fi creată de nişte studenţi olandezi. Cele două viraluri realizate de studenţi” Blow job” şi “Suicide” au apărut pe youtube şi au generat numeroase reacţii din partea utilizatorilor. Deşi, spoof-urile realizate într-un mod profesionist, nu aveau nici o legătură cu brand-ul promovat, acestea au influenţat într-un mod negativ imaginea brand-ului Heineken. Compania nu a stat pe gânduri şi a avut o reacţie oficială prin care nega orice fel de implicare în realizarea respectivelor spoof-uri, însă impactul a fost deja creat, ba chiar mai mult, mulţi useri spun că acestea au fost mai bine realizate decât ultimul spot, Walk în Fridge.


Monica Banica

Advertisements

Actions

Information




%d bloggers like this: