Se respectă morala publică în campaniile de promovare?

17 01 2009

De multe ori li se aduc învinuiri celor care organizează campanii promoţionale, în special de sponsorizare, cum că sunt lipsiţi de sinceritate. Deşi ei susţin că obiectivul acestor campanii este educarea publicului şi determinarea lui să adopte anumite idei şi comportamente, o parte a publicului susţine că se urmăresc exclusiv avantaje materiale şi de imagine. În anumite cazuri, chiar aşa este, organizatorilor nu le pasă de aspectele sociale sau culturale ale persoanelor şi campaniilor sponsorizate. Mulţi îşi amintesc cât de nemulţumiţi s-au arătat părinţii elevilor în timpul activităţilor educative extraşcolare sponsorizate de McDonald’s, în 2007-2008, de unde şi interzicerea produselor tip fast-food în şcoli.

Şi, în general, problema cea mai frecventă de etică întâmpinată de o organizaţie este crearea mesajului promoţional. De câte ori nu am văzut sau nu am auzit mesaje de promovare absolut fascinante, care puneau organizaţia într-o lumină extrem de favorabilă şi omiteau cu desăvârşire anumite aspecte ce ar fi putut ţine publicul la distanţă şi, de fapt, realitatea era cu totul alta? Măcar în anumite cazuri s-au impus nişte restricţii (de exemplu la ţigări, băuturi alcoolice, medicamente).

Dorina Şerban

Advertisements




Ce ne facem cu criza?

17 01 2009

După multe ştiri în care se anunţa marea criză care a invadat România şi despre consecinţele ei, m-am decis să ajut economia ţării prin tot ceea ce pot, economii în lei, să cumpăr doar produse româneşti, vacanţe în România şi nu în străinătate. Partea grea a fost aplicarea acestei decizii, eu am înţeles mesajul transmis : suntem în criză şi trebuie să reacţionăm ca atare, dar avem cum? Aşadar, am încercat să îmi umplu coşul de cumpărături numai cu produse româneşti. Mare mi-a fost uimirea când am descoperit că a trebuit să stau de două ori mai mult în magazin pentru a găsi produsele româneşti în supermarket. Aceste produse deşi sunt într-un procent foarte mic sunt şi rătăcite undeva prin spatele raftului ori se află pe un raft prea înalt sau în spatele mărcilor din import. Poate o soluţie pentru depăşirea crizei şi nu numai, ar fi să se pună accentul pe produsele româneşti prin departajarea produselor din import faţă de cele româneşti prin sectoare specializate pentru acestea şi precizarea tipului de raion( cu produse româneşti sau cu produse de import). Procentul fructelor şi legumelor de import este de 78%, procentul fiind mai mic în cazul alimentelor de bază (ex: cantitatea de carne proaspătă-10% din import) . Lipsa accesului şi promovării pe rafturile supermarketurilor a produselor tradiţionale face ca aceste produse să fie aproape inexistente. Producătorii agricoli se lovesc atât de taxele foarte mari cât şi de atitudinea marilor supermarketuri. Iar acest lucru se întâmplă într-o ţara în care pământul este roditor, dar în care produsele româneşti nu sunt promovate consumatorilor sau în cazul în care sunt promovate aceştia nu au de unde să le procure.

Sursa: www.zf.ro

Crina Scotocea





“Viteza distruge vieţi”

17 01 2009

De trei ani, Politia Română încearcă să atragă atenţia populaţiei asupra accidentelor rutiere prin intermediul campaniilor educaţionale pentru sporirea responsabilităţii în trafic a tuturor conducătorilor auto. Anual, peste 2.700 de oameni mor în urma evenimentelor de acest gen şi alţi peste 7.000 sunt răniţi grav – după cum reiese din statisticile Poliţiei Române şi majoritatea accidentelor au loc datorită vitezei excesive. Ultima campanie publicitară are două clipuri care surprind două categorii: familiştii şi tinerii. Mesajul “Viteza. Ţi se mai pare cool?” încheie spotul al cărui scop e acela de a-i îndemna pe tineri să apese mai puţin pe acceleraţie. Pentru familişti, s-a mers pe ideea: “Poate trăieşti, dar poţi trăi cu faptul că i-ai ucis pe cei dragi?”. Şoferul, respectiv tatăl, îşi închide membrii familiei în saci.

Ambele mesaje sunt cutremurătoare şi fac apel la responsabilizarea şoferilor în trafic. O altă campanie a fost lansată de Serviciul Poliţiei Rutiere Sibiu prin care vrea să-i conştientizeze pe şoferi că viteza poate produce doar tragedii. Spoturile au fost acompaniate şi de un logo extreme de sugestiv: o cutie de sos de tomate desfăcută şi cu bulionul care curge pe lângă, sugerând că maşină poate deveni pentru oameni o cutie din care riscă să iasă cu ajutorul celor de la descarcerare, în condiţiile în care nu conduc prudent.

Surse:www.responsabilitatesociala.ro

www.expressibian.com

Crina Scotocea





“Casa de Copii nu e acasă”

17 01 2009

Campania pentru Prevenirea Abandonului şi a Instituţionalizării Copiilor “Casa de Copii nu e Acasă” şi-a propus să sensibilizeze publicul larg în ce priveşte problema abandonului şi instituţionalizării copiilor şi să-l informeze asupra posibilelor efecte negative ale instituţionalizării. A doua etapă a avut ca obiective informarea şi educarea diferitelor tipuri de segmente ţintă în legătură cu existenţa unor soluţii alternative la abandon şi şi instituţionalizare. Pe scurt, campania şi-a dorit să schimbe atitudinea şi comportamentul părinţilor/familiilor în ceea ce priveşte responsabilitatea de asumat în creşterea copiilor şi să-i facă să conştientizeze cât de important este ca un copil să fie crescut în familie prezentând soltutiile alternative ce fac posibil acest lucru, soluţii ce pun în prim plan interesul copilului.Principalul finanţator a fost Programul Phare al Uniunii Europene, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţiei.

Conform unei cercetări efectuate de IMAS, numărul celor care au declarat că vor să ia un copil în plasament familial a crescut de la 3,8% la 6,3%. Notorietatea campaniei a crescut cu 11%, ajungând la 69%. Aproape jumătate din cei intervievati au declarat adopţia naţională drept cea mai bună soluţie pentru un copil instituţionalizat. Numărul de telefon ce însoţea reclamele a fost observat de 68,4% dintre cei care au văzut spoturile. Numărul de apeluri la linia gratuită de telefon în perioada campaniei a fost de 10.100.

Mesajul general şi conceptul umbrelă al campaniei au fost: Copiii au nevoie de dragostea unei familii!Copiii crescuţi în familii, chiar în condiţii extrem de sărace se simt mult mai bine decât aceia din instituţii, unde nevoi fiziologice de bază, precum hrană, adăpost, îmbrăcăminte sunt îndeplinite. Problema sărăciei poate fi rezolvată pe termen lung. Dar privarea de sentimente poate avea efecte negative permanente – întârzieri în dezvoltarea fizică şi psihică, lipsă sentimentului de apartenenţă la o societate. De aceea fiecare copil are o nevoie imensă de dragostea şi protecţia unei familii. Are nevoie de modele în viaţă. Nevoia de dragoste este cu mult mai importantă decât nevoile materiale.

Surse: www.galapsc.ro

www.markmedia.ro

Crina Scotocea





Tendința pe piața iaurturilor

17 01 2009

Piaţa iaurturilor a avut un trend ascendent în ultimii ani, iar acest lucru se datorează puterii de cumpărare mai ridicate şi a diversificării produselor lactate. Piaţa iaurturilor a urcat în primele şase luni din 2008 la peste 227 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de primele şase luni din 2007 şi cu 11% ca volume vândute. Ca subcategorie, iaurtul de băut deţine peste jumătate din piaţa iaurturilor, atât ca volum de vânzări, cât şi ca valoare. Iaurtul de băut deţine o valoare importantă în totalul vânzărilor deoarece este perceput de consumatori ca fiind foarte sănătos şi îl pot procura din locuri accesibile, dar şi datorită ambalajului. Ofertă s-a diversificat şi în ceea ce priveşte iaurtul de băut, astfel au apărut iaurturi de băut cu diverse arome, ceea ce a atras atenţia producătorilor asupra modului în care îşi atrag clienţii, apelându-se la publicitate pentru a se face cunoscute aceste oferte şi a cuceri cât mai mult din cota de piaţă. Cel mai important client de publicitate din categoria iaurturilor rămâne compania Danone, cu 71% din cheltuielile pentru publicitatea la iaurturi în primul semestru din 2008. Producătorul francez este urmat de compania Tnuva, cu mărcile Tnuva şi Yoplait (16%), Albalact, cu Zuzu şi Zuzu de băut (5%), Friesland, cu Milli (5%) şi Napolact (1%), Raiffrom – Grivco, cu Sanlacta (3%) şi Delaco, cu iaurturile Zott şi Zott Jogobella (0.01%). La nivelul comunicării, Danone, mizează pe efectele produselor asupra sănătăţii, în timp ce Tnuva se pune în relaţie mai mult cu valorile familiale, iar Napolact cu cele locale, tradiţionale. Chiar daca piaţa de lactate proaspete este în creştere, românii rămân în urmă europenilor din punctul de vedere al consumului acestor produse. În România, consumul mediu de lactate proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, în timp ce în Germania este de 33,6 kilograme, în Franţa, de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria, de 16,2 kilograme.

Surse: www.revista-piata.ro

www.capital.ro

Crina Scotocea