“Rendez-vous en France” – Marketing turistic în Franţa

19 01 2009

În plină criză Franţa este în proces de rebranding! N-are a face capra cu varza. Proiectul este de mult în discuţie, modernizarea economiei turistice în Franţa fiind prioritară încă din prima jumătate a anului 2008.

În anul 2007, Franţa a fost fruntaşa topului de destinaţii turistice din lume, nu în funcţie de venitul obţinut din această ramură, ci în funcţie de numărul de 82 de milioane de vizitatori, în creştere cu 3 milioane faţă de 2006. Pe locul 2 s-a situat Spania, iar pe 3 SUA, cu 58 de milioane de vizitatori.

logofranta

O nouă campanie însoţită de un nou logo, menită să revitalizeze veniturile obţinute din turism, este adusă de guvernul francez şi promovată de Oficiul naţional francez al turismului, Maison de la France. Noua identitate a Franţei este dată de personajul legendar al revoluţiei franceze, Marianne, care este vestită pentru pictura ce o reprezintă, cu sânii dezgoliţi, ţinând triumfătoare steagul Franţei în mână. Marianne va apăra poziţia de lider a Franţei în destinaţii turistice, şi va avea ca scop golirea buzunarelor străinilor pe timp de criză.

Cum a ajuns Marianne norocoasa emblemă a Franţei şi ce puncte a atins masterpanul francez? La 19 iunie 2008, la discursul cu privire la aspectele legate de turism susţinut de Christine Lagarde, ministrul de finanţe al ţării, s-au făcut publice anumite puncte ale campaniei. Atât timp cât turismul aduce mai mult din 6% din PIB-ul ţării şi asigură locuri de muncă pentru 1,8 milioane de cetăţeni, s-a subliniat prioritatea reformarii acestuia.

Campania îşi are originea în planul de turism “Destination France 2020”, care are ca scop adaptarea Franţei la transformările mondiale.

Care sunt elementele de noutate?

1. Urgenţa unui turism “low-cost”, care să nu se bazeze doar pe cele mai bune preţuri, cât şi pe o noua manieră de a călători.

2. Exigenţa unei autencitati, a cărei redresare este binevenită în cazul Franţei, şi care presupune valorificarea patrimoniului ţării, istoric, geografic şi cultural.

3. Crearea unei responsabilităţi ecologice, ce presupune reamenajarea anumitor zone.

Pentru acestea s-au propus 4 strategii:

1. Cucerirea unor segmente prin crossmarketing, în ţări precum China, India sau Brazilia.

2. Creşterea bugetului alocat turismului, determinat de apariţia ofertelor complete şi pentru aducerea în prin plan a turismului din clasa business.

3. Dezvoltarea durabilă a turismului, respectând atât mediul înconjurător cât şi omul.

4. Amplificarea instrumentelor de comunicare.

Marianne cea modernă, uitându-se încrezătoare spre viitor, va fi alături de sloganul campaniei “Rendez-vous en France”, care va fi uşor înţeles de toţi străinii. Franţa este asociată astfel cu rafinamentul, eleganţa şi arta de a trăi.

Vive la France!

Sursa: www.budget.gouv.fr

Irina Mastacaneanu

Advertisements




Produsele tradiţionale româneşti stau în banca lor

19 01 2009

Cu siguranţă cunoaştem mai multe mărci străine din industria alimentară decât din cea românească, iar produsele tradiţionale româneşti stau în umbra acestora. Poate ca românii ar prefera produsele tradiţionale româneşti, însă ei nu le cunosc, ori pentru că nu au acces la ele, ori pentru că acestea nu au destule fonduri pentru a se promova. Produsele lactate şi cele din carne au posibilitatea de a deveni mult mai uşor mărci, însă nu ştiu câţi dintre voi vor recunoaşte vreunul din următoarele produse, iar pentru a demonstra acest lucru am ales doar fabricanţii care au o gamă mai largă de produse lactate sau din carne.

Produse lactate: IEZER (SC MOCA SRL), TÎRNAVELE (SC SIMOLACT SRL), PONOR (SC MONTANA CAD SRL), Trascău (SC BINAL MOB SRL ), BĂGĂU (SC AGROPROD IMPEX SRL), COŞEŞTI (SC AGROLACT SRL), DORLACT (SC DORLACT SRL), POIANA (SC VILACTIL PRODCOM S.R.L.), CICOS (SC CICOS SRL), Poalele Ciucaşului (SC ELBOCIS SRL), Ieduţ (SC EUROFERMA SRL), Pleşcoi (SC TRI 94 PROD COM SRL), VERMEŞ (SC MIRASEB SRL), Bobâlna (SC AQUASALA SRL), MARK (SC MARK SRL), MURGO (SC PP GRIG SRL), Guido (SC GOLF SRL), SIMERIA (SC MILK PROD SRL), MESEŞ (SC GÎRBOU PRODLACT SRL), Someş (SC CALION PROD SRL), POIANA MǍRULUI (SC STRUGURELU POIANA SRL) etc.
Produse din carne: IANOŞI (SC IANOŞI CARN SRL), Nădlac (PF NEAMŢ MIRCE), DISTINCT (SC DISTINCT COMIMPEX SRL), TRAI – COV (SC CARMANGERIA TRAI – COV SRL), Tudor (SC OLAS PROD SRL), Santec (SC ‘’SANTEC’’ SRL), Burdujeni (SC PANCORMA SRL), UDEŞTI (SC UDEŞTEANA SRL) etc.

Poate că în oraşele lor de provenienţă aceste produse alimentare sunt foarte cunoscute de către consumatori, nu negăm acest lucru. Întrebarea este: ce ar trebui făcut ca aceste produse să devină mărci naţionale? Cu siguranţă am beneficia cu toţii din acest lucru. În primul rând ar trebui să-şi aleagă fiecare un nume pentru toate produsele din gamă, astfel ar putea fi recunoscute mai uşor. Cele pe care le-am menţionat au îndeplinit acest prim pas. Urmatorul lucru ar fi realizarea unui site, dezvoltarea tehnologiei pentru producerea unor cantităţi mai mari de produse, ca apoi să urmeze distribuţia în cât mai multe locaţii. Să nu uităm cel mai important aspect: promovarea lor, ele trebuie să devină vizibile şi recunoscute de către consumatori. Din lipsa unor fonduri substanţiale, nu cred că vom vedea prea curând aceste produse în magazinele de larg consum din România. Dacă totuşi veţi zări pe piaţă aceste produse, cred ca ar fi indicat să le cumpăraţi şi să le încercaţi, să vedeţi dacă tradiţionalul merge mână-în-mână cu calitatea.

http://www.maap.ro/pages/page.php?sub=0103&self=01

Ina Draganoaia





Întotdeauna se poate mai bine, chiar şi în industria cosmeticelor!

19 01 2009

Cosmeticele au devenit o necesitate şi ca atare s-au înmulţit producătorii şi distribuitorii acestora. Se pare că oamenii înţeleg din ce în ce mai mult că planeta pe care trăiesc trebuie protejată de noi pentru noi. În aceste condiţii, mulţi producători au început să realizeze cosmetice din ce în ce mai naturale şi mai puţin toxice pentru corpul nostru, dar şi pentru mediu. Noile cosmetice se împart în trei categorii: Cosmetice organice, care au 95% ingrediente vegetale ecologice, cosmetice naturale cu ingrediente organice ce conţin 70% ingrediente vegetale şi cosmetice naturale pentru care nu este prevăzută o concentraţie minimă a ingredientelor bio. Când achiziţionaţi un produs nu ar trebui să uitaţi de această clasificare, asta pentru a vă asigura că aţi cumpărat exact ceea ce doreaţi. Aceste cosmetice au apărut şi în România, însă cele mai multe pot fi achiziţionate online, de exemplu de pe site-urile naturafarm, natural100, organikshop, ecomagazin, pnaturiste, bio-sănătate, biocosmetice, cosmeticaverde, mamanatură, enatural, naturashop, produsebio etc. Chiar dacă poate aceste produse sunt de calitate, probabil unii oamenii sunt mai reticenţi atunci când ele nu se regăsesc şi în magazine sau nu sunt recomandate de prieteni, câteodată li se pare suspect ori un preţ prea mic, ori un preţ prea mare, acest lucru se datorează faptului că românii nu au o cultură eco în general. Firma Life Care este prima firma din România care distribuie numai produse bio din Germania: Krauter, Logona, Almawin, Dynamic Health, Fitne Health Care. Cosmetice naturale mai găsim la Hamel, Herbagen, Lush, The Body Shop, L’Occitane en Provance, Elmiplant, iar Italchile şi Rangali sunt două producătoare de cosmetice organice. Dacă vă place să faceţi cumpărăturile personal, să testaţi produsele înainte de a le cumpăra, la magazinele Natural Paris şi Beautik găsiţi numai cosmetice bio. Natural Paris ne tentează cu gamele franţuzeşti Florame şi Naturetis şi gama Couleur Caramel pentru make-up. Magazinele Beautik se găsesc atât în Bucureşti, cât şi în Iaşi şi Cluj, aici puteţi să descoperiţi cosmeticele bio Gamarde şi cosmeticele organice Erbaviva. Un alt aspect important pe care-l găsiţi la produsele bio sunt ambalajele, chiar dacă nu toate sunt biodegradabile, unele dintre ele au început să folosească sticle 100% PCR (post consumer recyclate). În condiţiile în care oferta de produse bio de pe piaţa românească începe să se diversifice înseamnă că există cerere şi că româncele au început să aprecieze nu numai efectele pe termen scurt, ci şi pe cele pe termen lung.

http://www.elmiplant.ro

http://life-care.tripod.com

http://www.informatiacluj.ro/Cosmeticele-ecologice-la-mare-cautare~11932

www.genmar.ro

www.cosmeticehemel.com

www.lush.ro

http://www.envy.ro/brands/The-Body-Shop

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/international-razboiul-de-100-de-ani-faza-pe-cosmetice-naturale.html?5531;1006697

www.rangali.ro

Ina Draganoaia





Add your name now! În 2008 încă mor 50.000 de oameni pe zi din cauza sărăciei

19 01 2009

Marketingul social este schimbarea comportamentului unui grup de persoane cu privire la o problemă gravă a societăţii. Câte probleme grave are societatea? Poate prea multe, iar de aceea ar trebui să acţionăm de câte ori putem prin toate canalele convenţionale şi neconvenţionale. Youtube s-a implicat pentru prima dată ca entitate în susţinerea unei cauze sociale. Tocmai de aceea campania socială antisărăcie s-a desfăşurat online, atât pe canalul creat special www.youtube.com/inmyname, cât şi pe site-ul www.whitebandaction.org. Spre deosebire de multe alte campanii de marketing social, aceasta este una la nivel global. Campania s-a numit “In my name”, ca şi melodia dedicată acestui scop. Cum a reuşit să atragă atâţia susţinători această campanie? În primul rând…a fost online (azi toată lumea e online într-un fel sau altul), în al doilea rând au fost implicate vedete care să transmită mesajul campaniei, precum şi internauţii din toată lumea. Această implicare s-a materializat în faptul că utilizatori de pe tot globul au putut încărca până la data de 1 noiembrie 2008 propriile videoclipuri de susţinere a mesajului campaniei. Printre vedetele care au participat la această campanie s-au numărat Will.i.am, John Legend, Scarlett Johansson, Fergie, Annie Lennox, Mischa Barton, Angelique Kidjo, Kristin Davis, Elle Macpherson şi Jordan’s Queen Rania, dar nici asociaţiile umanitare nu au stat deoparte, Oxfam, GCAP (Global Call to Action against Poverty), Save the Children, Comic Relief, Engender Health, March of Dimes, 1Sky, CARE, Elizabeth Glaser Pediatric Aids Foundation, Global Campaign for Education, Concern, ONE Campaign. Un alt aspect interesant al acestei campanii a fost faptul că s-a adresat în primul rând şefilor de stat. La sfârşitul campaniei, pe 1 noiembrie, cele mai puternice mesaje transmise de utilizatorii din întreaga lume au fost transmise în direct liderilor mondiali reuniţi în cadrul Adunării Generale a ONU. În consecinţă, Youtube a reuşit să atragă atenţia asupra unei probleme globale prin ceea ce face acest canal mai bine: transmiterea de mesaje video. Prin această campanie, youtube şi-a arătat potenţialul, importanţa şi chiar necesitatea. Pentru doritori site-ul http://www.whitebandaction.org este încă activpentru înscrieri.

http://www.youtube.com/watch?v=OePyhF-Sdf4

http://www.youtube.com/watch?v=5bbMknWVibo

http://www.whitebandaction.org/

http://www.youtube.com/watch?v=pRyMxSS-KI0&feature=related

http://www.youtube.com/inmyname

http://www.iqads.ro/reclama_6996

http://www.iqads.ro/stire_9284/youtube_promoveaza_o_cauza_sociala_alaturi_de_celebritati.html

Ina Draganoaia





CSR din toată inima

19 01 2009


Responsabilitatea socială pentru a deveni într-adevăr politică de corporaţie trebuie să aibă oameni specializaţi şi dedicaţi ei în cadrul companiei. Simpla declaraţie de susţinere a valorilor sociale şi de mediu din partea conducerii unei firme de succes nu echivalează cu o politică clară şi diferenţiatoare de CSR, în cadrul căreia se regăsesc de altfel credinţele şi obiectivele generale ale companiei.


Până de curând, observau cercetătorii britanici de la WWF, majoritatea oamenilor de marketing se încadrau în două mari tendinţe – fie ignorau în politica lor de comunicare problemele de sustenabilitate, fie îşi construiau întreaga personalitate a brandului în jurul conceptelor sociale. Ambele poziţii sunt problematice, întrucât consumatorii au aşteptări din ce în ce mari în această privinţă din partea tuturor brandurilor de pe piaţă, ceea ce îi va determina cel mai probabil să renunţe la alegerea unor companii care nu sunt responsabile din punct de vedere social. Dar o consecinţă interesantă a acestui fapt este că brandurile care se diferenţiau până acum pe piaţă prin orientarea lor socială nu vor mai putea conta pe acest avantaj.


Pentru produsele şi serviciile de masă, profesioniştii din marketing trebuie să identifice şi să comunice beneficiile consumatorilor în privinţa calităţii, valorilor, inclusiv a celor legate de sustenabilitate. Depinde acum de marketeri ce platformă de comunicare şi mesaje-cheie vor alege pentru poziţionarea brandului pe care îl reprezintă.


Unii directori de companii consideră existenţa departamentului de marketing legată strict de creşterea veniturilor, în timp ce responsabilii CSR se află pentru a minimiza riscurile la nivelul reputaţiei şi pentru a întări politicele companiei, fapt care creează o tensiune între cele două părţi, managerii de CSR fiind priviţi cu suspiciune de oamenii de marketing şi excluşi din procesul de planificare. De aceea, este nevoie ca toate chestiunile sociale să fie integrate la modul real în discuţiile şi politicile strategice ale companiilor.


Este în puterea specialiştilor în marketing, care sunt capabili să recunoască semnalele pieţei şi să ofere la rândul lor astfel de indici, să alinieze valorile corporaţiei la valorile consumatorului şi viceversa pentru a crea relevanţă brandului. Marketingul este capabil să schimbe percepţii şi să determine consumatorii să facă alegeri care sunt apropiate de cele mai profunde valori personale şi ar putea utiliza capacităţile sale pentru a susţine cauzele sociale, astfel constituind un motor de schimbare socială. Un verde branduit va fi întotdeauna mai atractiv decât un verde oarecare aşa că sper că principalele companii vor înţelege acest fapt şi vor face CSR din toată inima.


Sursa: Anthony, Kleanthous, Jules, Peck, Let them eat cake Satysfying the new consumer appetite for responsible brands, Panda House, London, 2006


Ana Trif





Lupul cel rău a devenit vegetarian. în weekend

19 01 2009


Problema eticii apare întotdeauna în domeniul comunicării de brand, dar mai ales când este vorba de responsabilitate socială sau politicile interne de responsabilitate ale marilor companii. Interesul pentru acest aspect este şi mai mare atunci când luăm contact cu campanii de CSR ale unor companii cu reputaţie îndoielnică. De cele mai multe ori, am reacţii confuze şi contradictorii, fiind incapabilă de a accepta sau a refuza să cred într-o campanie anume, organizată sau finanţată de o corporaţie „rea”. Aşa că pornesc uşor şi încerc să raţionalizez relaţia dintre succesul companiilor şi activitatea pe care acestea o întreprind, împreună cu efectele secundare asupra celor direct implicaţi şi mediului înconjurător.


La o analiză superficială am putea crede că o atitudine responsabilă bună şi o imagine de cetăţean prieten a corporaţiei din comunitatea ta este strict corelată cu performanţe financiare ridicate. La fel, se poate considera că societatea blamează şi respinge companiile care cauzează probleme – de la poluare la afectarea anumitor categorii sociale. Însă, aceste presupuneri sunt lipsite de susţinere empirică. Mari companii internaţionale – cum este cazul Nike, Shell sau Exxon, responsabile de dezastre majore ce au avut efecte grave asupra mediului înconjurător sau de generarea unor probleme la nivel social în ţările din Lumea a Treia, nu au fost atât de afectate în privinţa reputaţiei. În loc să piardă licenţa de a opera, aceste corporaţii au devenit chiar mai puternice prin fuziuni, restructurări şi neîncetate campanii de PR. Sigur, au avut loc demonstraţii, proteste publice care au forţat aceste corporaţii să-şi schimbe unele practici şi să dezvolte coduri de purtare, dar s-a trecut destul de uşor peste faptele negative.


La fel, societatea identifică corporaţiile care prin însăşi obiectul muncii sunt considerate a face rău într-un fel comunităţii: companiile producătoare de ţigări, de arme, fabricile care poluează, dar nu ia atitudine la iniţiativele responsabile ale acestora, acceptându-le ca fiind fireşti.


Ori, campaniile de CSR ar trebuie să fie o reflexie a valorilor şi politicilor generale ale firmei, nu instrumente de îmbunătăţire a imaginii corporaţiei în societate. În acelaşi timp, dacă luăm în considerare efectele pozitive ale campaniilor lor, mai este de interes natura corporaţiilor care le-au iniţiat? Poate prea puţin, dar problema apare acum în tabară companiilor, întrucât reputaţia lor nu are la fel de mult de câştigat ca în cazul firmelor ale căror valori sunt într-adevăr determinate de dorinţa de implicare socială veritabilă.


Cu alte cuvinte, lupul cel rău poate să devină vegetarian în weekend şi poate să poarte şi fundiţă roz, dar colţii vor rămâne tot acolo şi eu voi şti asta atunci când admir efortul său de la sfârşitul săptămânii.


Ana Trif





Aşa NU!

19 01 2009

Deşi suntem în secolul internetului şi toată lumea începe să abordeze din ce în ce mai mult acest mediu şi să se folosească de el, există companii care deşi au avut posibilitatea să o facă şi au în continuare posibilitatea să o facă – nu o fac. Şi asta cu bună ştiinţă – voit.

Nu mă refer aici la companiile care nu au un site web, deşi greşeala acestora este şi mai mare, ci mă refer la companiile care au un site, dar când se hotărăsc că acesta trebuie îmbunătăţit decid ca în loc să lase în funcţiune site-ul actual, astfel încât să beneficieze de aceleaşi avantaje (fie că sunt mai mici până la îmbunătăţire) – să afişeze o pagină unde scrie “ÎN CONSTRUCŢIE”… sau afişează o imagine statică generală deasupra căreia (sau dedesubtul căreia – după caz) menţionează acelaşi lucru, ce-i drept, eventual în mai multe cuvinte.

Ca şi client; şi în acest caz, din două variante rele, o alegi pe cea mai puţin rea. Adică în momentul în care cauţi informaţii despre un produs sau despre o companie, preferi un conţinut care eventual să nu fie 100% actualizat / la zi şi să fie specificat undeva în pagină că urmează să fie îmbunătăţit, decât să nu poţi obţine nicio informaţie, cu excepţia faptului că site-ul este în construcţie.

Ca şi deţinător al site-ului situaţia stă cam la fel, cu excepţia faptului că în cazul în care ai decis să nu se mai folosească vechiul site, ci să se menţioneze faptul că site-ul este în construcţie, riscurile pe care ţi le asumi sunt mult mai mari.

Spun asta în cazul în care necesitatea informaţiilor şi eventual consumul produselor pentru client nu suportă amânare şi atunci se poate trece foarte repede la planul doi – CONCURENŢA. Altfel spus: ne împingem clienţii către concurenţă.

Magdalena Stăicuţ