Televiziunea – aliniere la standarde euro

24 01 2009

Era vitezei şi a transcendenţei. Nu putem trăi fără internet de mare viteză, fie că vorbim de calculatorul de la birou sau de acasă sau de cele portabile. De asemenea, vrem şi avem mai mult telefoane 3G şi Internet pe mobil. Mai nou, răsfoind revista presei din fiecare dimineaţă, aflu că, până în 2012, trebuie să ajungem la standarde europene si in ceea ce priveşte televiziunea. Nu vorbesc aici de televiziunea portabilă, cea de pe mobil. Nu. Pănă acolo trebuie să trecem mai întâi la televiziunea digitală. Atunci am înţeles de ce in magazine nu mai găseşti – sau găseşti prea multe – TV-uri cu opţiunea FULL HDMI.

Care vor fi cateva din datele impactului:
-posibilitatea de a avea acces gratuit, cu o simpla antena omnidirectionala, la 40-50 de programe in retea nationala,
-posibilitatea de receptie a programelor Tv in automobil, inclusiv la viteze mari,
-receptia de informatii suplimentare prin EPG (electronic program guide),
-necesitatea de a schimba televizorul analogic cu unul digital, in contextul imposibilitatii de a mai receptiona programe tv cu un televizor analogic (fara racordare la cablu).

Toate acestea au fost posibile prin prisma OUG care modifică legea audio-vizualului, şi care îşi propune să revoluţioneze nu numai tehnologia, dar şi buzunarele românului.

Principala tentaţie pentru români, care au dovedit că sunt avizi de orice fel de noutate din domeniul comunicării, alături de faptul că, în televiziunea HD, formatul 16:9, mai conform cu vederea umană, nu are deformarea pe lăţime din emisia analogică sau digitală standard şi preia toată informaţia din imaginea cinematografică, va fi calitatea excepţională a imaginii HD, ce poate fi deja experimentată în programul HD al PRO TV.

După părerea mea, consider ca mai repede vom regăsi televiziunea pe telefon, decât vor incepe să emită cele 7 benzi de TDT acordate de Comisia Europeană.

Sursa: Cotidianul, Ziarul financiar

Mihaela Bisceanu

Advertisements




BUZZ Marketing – între mit şi realitate 2

24 01 2009

Am descoperit pe Internet (unde oare în altă parte?) subiectul BUZZ Marketing dezbătut pentru America anului 2000. Cercetarea făcută de profesori de la Harvard Business School arată că principalele produse care sunt conduse de acest fenomen de buzz – word of mouth – sunt cele folosite în interes personal, în special în scop de relaxare.

13% din economia Americii anului 2000 a fost influenţată pe scară largă prin acestă tehnică. O simplă previziune ne dă însă de gândit cât valorează ea în ziua de azi. Lucrurile par să marşeze pozitiv, deşi consumatorul este unul dinamic şi are aştepări din ce în ce mai mai de la producător. O dovadă in plus că acest comportament de consum este foarte bine conturat pe grupuri de decizie şi influenţă.

Deşi s-a încercat demitizarea acestui concept, pentru toţi cei care cunosc domeniul marketingului şi comunicării, merită să amintim care au fost polemicile în contextul buzzului in marketing:

1. Numai produsele “ieşite din comun” pot provoca campanii de buzz.

Trebuie menţionat că nu toate produsele sunt explozive şi pot determina o reacţie în lanţ în rândul consumatorilor. Asta doar dacă marketerul nu îşi cunoşte produsul indeajuns. Studiul profesorilor de la Harvard a conchis asupra a două criterii care conferă acest merit:
• diferenţierea produsului-crearea caracterului de unicitate
• crearea unei vizibilităţi asupra produsului prin comunicarea online pe bloguri, camere de chat, reţele sociale

2. Buzz-ul se declanşează singur.

Nu, acest fenomen se produce prin prisma unui plan de marketing gândit, care are la bază un arsenal de tactici de promovare. În special, acest lucru se declanşează odată cu apariţia unor persoane publice care să mediatizeze şi mai mult campania.

3. Primele persoane prin care se declanşează buzz-ul sunt clienţii fideli.

Studiile au arătat că, de cele mai multe ori, segmentul mai îndepărtat de potenţiali consumatori pot declanşa reacţiile de cumpărare. Un exemplu concludent in acest sens este cel al companiei Dove, care a realizat şi un mini-site special pentru campania din vară.

4. Pentru a profita de efectul Buzz-ului, trebuie să acţionezi rapid şi imediat ce concurenţa a pus pe piaţă o astfel de campanie.

Important este să ştii când, şi mai ales, cum să acţionezi când s-a creat un precedent.Nu de mult, circula un banc a cărui morală este strict legată de combinaţia “copy-paste”: nu lua cu ‘copy’ şi da ‚paste’ dacă nu ţii minte şi pe viitor.

5. Media şi publicitatea sunt necesare pentru crearea buzz-ului.

Folosite prea devreme sau prea mult, aceste două forme de marketing pot obtura crearea reacţiilor independente ale consumatorilor. Trebuie deci, creat un cadru favorabil declanşării buzz-ului, prin echilibrarea canalelor de comunicare de care firma dispune pentru promovarea produsului.

Parcă pentru a confirma odată în plus faptul ca regulile sun făcute să fie încălcate, lansarea Cosmote România, deşi a mizat destul de mult pe comunicarea tradiţională, a fost susţinută masiv de viralul creat in spatele campaniei de informare, beneficiind din plin de conceptul „Fă lumea să vorbească.”

Sursa: “The Buzz on Buzz” in the Harvard Business Review, November-December 2000

Mihaela Bisceanu





Buzz marketing – sau cum să faci lumea să vorbească

24 01 2009

Buzz Marketingul este o tehnică a marketingului viral, care abordează fiecare întâlnire cu clientul intr-un mod unic, spontan. Iniţial, această tehnică s-a folosit pentru a crea un cadru teatral-natural, iar oratorul dezvăluia informaţiile doar câtorva clienti din target. Audienţa este la rândul ei folosită ca motor pentru grupurile de consumatori ce nu participă la discuţie, purtând mai departe informaţiile aflate.

Odată cu dezvoltarea resurselor internautice, campaniile de marketing BUZZ au devenit publice şi accesibile automat si imediat unui număr mare de utilizatori-consumatori. Marketerii devin in acest fel bloggeri şi îşi asumă o identitate apropiată cu a targetului, promovâdu-şi asftel produsul. Reţelele online, paginile personale de opinii, chatul instant sunt folosite pentru a facilita răspândirea unui anume mesaj semnificativ al produsului, pe grupuri de referinţă şi influenţă. Un consumator care are o experienţă plăcută va spune altor 12 persoane, la fel cum un alte 12 persoane vor afla de experienţa neplăcută a unui alte persoane.

Marketingul tradiţional este înlocuit în ultima vreme cu noi forme de marketing interactiv şi publicitate online care transformă foarte rapid concepţiile consumatorilor. Forumurile, blogurile, recenziile online reprezintă noi provocări pentru marketeri deoarece trebuie să facă faţă acestei explozii de informaţii care vine din partea consumatorilor. Prin intermediul acestor instrumente interactive, consumatorii îşi exprimă concepţia despre anumite produse, despre mărcile preferate sau nu, iar acestea pot avea implicaţii foarte mari asupra managementului organizaţional al unei organizaţii.

Cu toate acestea, puţini oameni cunosc cu adevărat ce inseamnă şi ce efecte poate avea Buzz Marketingul. După părerea lui Mark Hughes, există incă anumite mituri pe care marketerii nu reuşesc să le demonteze in faţa managerilor pentru ca această formă de promovare să fie utilizată mai intens.

Mihaela Bisceanu





Interviu cu Raluca Alexe, recenzent şi account manager pe www.bookblog.ro, cel mai bun blog de cultură din Romania şi PR specialist pentru un holding românesc.

24 01 2009


1. Ce inseamnă pentru tine account manager la bookblog?
Înseamnă să întreţin relaţia de colaborare pe care o avem cu editurile. Iar asta include să am o imagine destul de bună a pieţei de carte de la noi. Înseamnă că fac ceva ce imi place: interacţionez cu oamenii şi lucrez într-un domeniu care mă pasionează- cel al cărţilor.


2.Cum a fost creat acest blog?
Andrei Roşca (www.andreirosca.bookblog.ro) a venit cu această idee, acum câţiva ani. Şi el este pasionat de lectură şi s-a gândit că un loc în care poţi citi păreri sincere, ale unor persoane care nu apără niciun interes, ar fi mai mult decât binevenit. Nu în ultimul rând, bookblog vrea să schimbe ceva 🙂 .


3. Cum vezi marketingul din România?
Depinde de la industrie la industrie, normal. Nu aş putea să imi dau cu părerea decât în ceea ce priveşte marketingul pe zona de cultură, în special cel practicat de edituri.. Şi din câte am observat eu, o să mai treacă ceva timp până când editurile vor învăţa cu adevărat să îşi asculte cititorii şi nu cifrele de afaceri. Unele sunt pe drumul cel bun, altele nici nu au aflat încă de existenţa altui drum.


4. Ce se scrie despre marketing în România (aici mă refer la cărţi)?
Nu cred că ducem lipsă de cărţi de marketing şi în general de cărţi care sunt încadrate la categoria “business”. Despre marketing se găsesc multe (dacă nu chiar toate) cărţi ale lui Kotler, de exemplu. “Clasicii” marketingului vor fi căutaţi întotdeauna, chiar dacă încep să fie depaşiţi. Pe de altă parte cred că ne confruntăm cu o invazie de cărţi de business ale unor autori moderni, ca şi de dezvoltare personală, de altfel. În situaţia asta cresc şansele ca o carte să fie una proastă sau care doar reia idei deja publicate.


5. Cum te-a influenţat experienţa blogului în viaţa şi jobul pe care îl ai?
În viaţă m-a ajutat să îmi pun gândurile în ordine mai repede şi mai bine. La job, fie că este cel de la bookblog, fie că este cel de specialist PR, m-a ajutat să îmi dau seama ce instrument puternic este şi cum poate fi el folosit pentru a crea o imagine.


6. Dupa părerea ta, care sunt tendinţele marketingului online?
Cred că sunt tot mai multe persoane care atrag atenţia că este un domeniu care nu trebuie neglijat, deci este în curs de dezvoltare. Ba mai mult, din ce am citit, văd că mulţi preconizează un avânt destul de mare al marketingului online în contextul crizei economice care a lovit lumea.


7. Cum ţi se pare blogul Stundents on marketing?
Mi se pare o idee bună, atât pentru industria asta, cât şi pentru viitorii studenţi- in felul ăsta îşi pot face o idee clară legată de ce se întâmplă la Masterul de comunicare în afaceri.


Iulia Musat





Ce trebuie sa aibe în vedere o poveste de marketing reuşită…

24 01 2009


1.Show me the money
Atunci când se alege acest tip de campanie de promovare,prima întrebare care se pune în mod evident este “În ce măsura acest tip de campanie îmi va creşte vânzările?” Apoi, înainte de a se demara ceva,trebuie indentificat ceea ce se numeşte “return of investment”.


2.Branding-ul
Cel mai mare impact al campaniei va fi dat de modul în care se declină brandul pe parcurs. De exemplu,Calvin Klein se promova folosind poveşti care nu aveau o legătură directă cu produsele,astfel încat cleinţii o recunoşteau ca fiind “Povestea Calvin Klein”.


3.Plasarea produselor (distribuţia)
De exemplu Sony a ales o singură poveste care să promoveze o gama foarte largă de branduri în timp ce de exemplu Land Rover a construit poveşti în jurul fiecărui brand.


4.Construirea unei baze de date
Acest tip de promovare poate duce la crearea unei baze de date de clienţi,deci a unei relaţii cu aceştia.În felul acesta se obţin informaţii,despre comportamentul consumatorului,preferinţe (bineînţels ca acest tip de promovare nu are scop substituirea focus-grupurilor).


5.Market research
Marketingul narativ poate fi o sursa foarte bună pentru un market research relevant.


6.Veridicitatea poveştii
Poate cea mai directă şi mai atractivă metodă de a avea un “return of investment” imediat este dat de veridicitatea poveştii,poveste care sa implice în mod real clientul,penru ca acesta să ia parte live la acţiune.


7.Nivelele de interactivitate cu clientul:
a. Naraţiune pasivă – de exemplu,un mail trimis săptămânal trimis clientului şi în care să primească o parte a poveştii


b. Naraţiune colectivă
Putem sa vorbim aici de exemplu de neimplicarea directă a clientului, de o un număr larg de clienţi care care pot influenţa conţinutul poveştii.Putem sa vorbim aici de exemplu de “Big Brother”.


c.Naraţiune individuală
În acest caz, clientul este implicat şi responsabil în acelaşi timp de continuarea efectuvă a poveştii.


d.Realitate multiplă
Aceasta forma de naraţiune este cea mai complexă pentru ca se doreşte crearea unei realităţi multiple,în care participă toţi consumatorii iar fiecare dintre ei îşi joacă rolul separat.


Bibliografie:
http://www.marketingprofs.com
http://www.techtransform.com


Daniela Dodan





Povestim putin despre…marketingul narativ

24 01 2009


Cu toţii am observat că povestirea este un talent innăscut al oamenilor.
Ne place să povestim pentru a distra,a invăţa sau pentru a ne aminti pur şi simplu.
Nu e de mirare atunci că cele mai atractive activităţi de publicitate iau forma unei naraţiuni: o poveste de 30 de secunde sau una care se derulează pe mai mulţi ani,povestită pe secvenţe.
Publicitatea narativă încearcă implicarea consumatorului într-o poveste care este în curs de desfăşurare,interactivă urmărind prin acest lucru crearea unei experienţe puternice de brand.
Serialele Tv (în vest mai mult) sau show-urile televizate (care sunt şi la noi acum,ca „Dansez pentru tine” şi altele) sunt realizate in jurul marilor companii de publicitate.Se doreşte astfel crearea de conţinut de divertisment in jurul brandurilor,prin canale online si offline cu scopul de a oferi consumatorilor şansa de a deveni parte activă la aceasta experienţă.


Rezultate bune se pot obţine folosind şi alte abordări: de exemplu prin email,având în vedere flexilitatea foarte mare si capacitatea de a-ţi promova “povestea”.


Având în vedere aceste avantaje (flexibilitate,interacţiune cu clientul, divertisment, feedback,etc,etc), ale canalelor care pot susţine foarte bine acest tip de promovare, de ce totuşi nu am văzut până acum o erupţie de naraţiuni de marketing?


Sunt doua principale obstacole prin care putem răspunde la această întrebare:


1.Primul ar fi ca acest tip de abordare nu este cel mai potrivit pentru toate brandurile.Clientul=audienţa trebuie sa fie dispusă să participe la acest tip de experienţă.Gradul de disponibilitate al clienţilor de a fi parte a poveştii este măsura cea mai buna a nivelul de interactivitate. De exemplu brandurile tradiţionale aleg de cele mai multe ori sa ai aiba o poveste simpla,plictisitoare chiar,în timp ce brandurile care de exemplu targeteaza tinerii merg pe ideea provocării şi a aventurii.


2.Al doilea obstacol il reprezintă dificultatea găsirii unui grup doritor sa se implice într-o astfel de acţiune de markerting.Ca brand manager este foare dificil în acest caz să găseşti agenţiile care să îţi poată livra acest gen de campanie.


În ciuda acestor provocări, vor fi momente cand vom asista la campanii de marketing narativ cu adevărat excelente prin felul în care îl implica pe client.Însă,pe măsură ce clientul devine mai plictisit,mai neinteresat,noi,ca oameni de marketing avem datoria de a ne crea povestile de brand mai interactiv,mai interesant şi cu mai mult entiziasm.


Daniela Dodan





Branduri tribale şi strategia de loializare

24 01 2009


Pentru a vă face o idee mai clară despre acest concept, situaţiile în care putem vorbi despre noţiunea de brand sau branduri tribale sunt festivalurile,sezoanele sportive,galele anuale de caritate,adică brandurile care încearcă să transmită un puternic sentiment de identitate şi de “descoperire” în rândul clienţilor lor; aceste branduri fie se poziţionează ca fiind de nişa,independente şi diferite.


Brandurile tribale se bazează pe o serie de factori-cheie:
• Anticiparea utilizării lor (agitaţia care să conducă la urmatoarea ocazie de a utiliza brandul respectiv)
• Atracţia socială pe care o transmit celor care folosesc produsul/serviciul
• Angajament
• Loialitate
• Încredere


Afinitatea faţă de un brand tribal influenţează major intenţiile de cumpărare de produse şi servicii de calitate;această afinitate este cea mai puternică în construirea loialităţii faţă de brandul respectiv.Asta înseamnă că atitudinea faţă de produs ,serviciu sau satisfacţia sunt mai puţin importante comparând cu sentimentul de afinitate, de fapt de apartenenţă pe care îl oferă un brand tribal.
În acest sens, al loializarii,strategia unui brand tribal trebuie să meargă în direcţia dezvoltării de legături puternice între brand şi individ şi între brand şi grup.Pe masură ce clientul ramâne fidel acelui brand,nivelul de afinitate şi viitorul acestei relaţii devine din ce ţn ce mai stabil.


Relaţia de brand este ăn faza ei cea mai “profitabilă” atunci când vorbim de un client de 2 sau 3 ani.Pe masură ce această relatie înaintează în timp urmeaza faza de negare şi stres,când clientul este deschis competiţiei,ceea ce inseamnă diminuarea angajamentului,loialitîţii şi al optimismului faţă de brandul căruia îi era fidel până atunci.


Iar la finalul acestui proces nu putem vorbi decât despre 2 variante posibile: break-up sau regenerare.
Multe programe de marketing nu fac diferenţa între clienţii noi, clienţii intermediari sau clienţii vechi,cu alte cuvinte acestea duc lipsă de strategii specializate de introducere pe piaţă,strategii care au ca scop construirea de relaţii cu clienţii.
În mod specific pentru brandurile tribale,strategia trebuie să meargă pe slăbirea relaţiei de angajament pe care o au clienţii cu alte branduri concurente.Acest lucru este foarte dificil când vorbim de clienţii de FMCG, al caror obicei de a achiziţiona este inerţia. Prin urmare managerii trebuie să işi orienteze acţiunile către revitalizarea relatţei cu clientţii lor.


Ca şi concluzie trebuie reţinut că loialitatea trebuie să fie crescută şi apoi întreţinută în funcţie de poziţia ocupată de client în această relaţie “tribală”.


Bibliografie:
www.marketing-interactive.com
www.tribal-im.com


Daniela Dodan