Interviu cu Raluca Alexe, recenzent şi account manager pe www.bookblog.ro, cel mai bun blog de cultură din Romania şi PR specialist pentru un holding românesc.

24 01 2009


1. Ce inseamnă pentru tine account manager la bookblog?
Înseamnă să întreţin relaţia de colaborare pe care o avem cu editurile. Iar asta include să am o imagine destul de bună a pieţei de carte de la noi. Înseamnă că fac ceva ce imi place: interacţionez cu oamenii şi lucrez într-un domeniu care mă pasionează- cel al cărţilor.


2.Cum a fost creat acest blog?
Andrei Roşca (www.andreirosca.bookblog.ro) a venit cu această idee, acum câţiva ani. Şi el este pasionat de lectură şi s-a gândit că un loc în care poţi citi păreri sincere, ale unor persoane care nu apără niciun interes, ar fi mai mult decât binevenit. Nu în ultimul rând, bookblog vrea să schimbe ceva 🙂 .


3. Cum vezi marketingul din România?
Depinde de la industrie la industrie, normal. Nu aş putea să imi dau cu părerea decât în ceea ce priveşte marketingul pe zona de cultură, în special cel practicat de edituri.. Şi din câte am observat eu, o să mai treacă ceva timp până când editurile vor învăţa cu adevărat să îşi asculte cititorii şi nu cifrele de afaceri. Unele sunt pe drumul cel bun, altele nici nu au aflat încă de existenţa altui drum.


4. Ce se scrie despre marketing în România (aici mă refer la cărţi)?
Nu cred că ducem lipsă de cărţi de marketing şi în general de cărţi care sunt încadrate la categoria “business”. Despre marketing se găsesc multe (dacă nu chiar toate) cărţi ale lui Kotler, de exemplu. “Clasicii” marketingului vor fi căutaţi întotdeauna, chiar dacă încep să fie depaşiţi. Pe de altă parte cred că ne confruntăm cu o invazie de cărţi de business ale unor autori moderni, ca şi de dezvoltare personală, de altfel. În situaţia asta cresc şansele ca o carte să fie una proastă sau care doar reia idei deja publicate.


5. Cum te-a influenţat experienţa blogului în viaţa şi jobul pe care îl ai?
În viaţă m-a ajutat să îmi pun gândurile în ordine mai repede şi mai bine. La job, fie că este cel de la bookblog, fie că este cel de specialist PR, m-a ajutat să îmi dau seama ce instrument puternic este şi cum poate fi el folosit pentru a crea o imagine.


6. Dupa părerea ta, care sunt tendinţele marketingului online?
Cred că sunt tot mai multe persoane care atrag atenţia că este un domeniu care nu trebuie neglijat, deci este în curs de dezvoltare. Ba mai mult, din ce am citit, văd că mulţi preconizează un avânt destul de mare al marketingului online în contextul crizei economice care a lovit lumea.


7. Cum ţi se pare blogul Stundents on marketing?
Mi se pare o idee bună, atât pentru industria asta, cât şi pentru viitorii studenţi- in felul ăsta îşi pot face o idee clară legată de ce se întâmplă la Masterul de comunicare în afaceri.


Iulia Musat





Interviu cu un Tânăr Marketer, Alina Bădulescu

24 01 2009


Alina Bădulescu este o tânără absolventă a Academiei de Studii Economice. Ceea ce este interesant de văzut este şi punctul de vedere al unui tânăr marketer, şi nu numai al specialiştilor.


C.G. Cum se prezintă Alina Bădulescu?
A.B. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Marketing în 2007. Actualul post este primul în domeniul marketingului, la SC MEDIA NET SRL.


C.G. Ai putea face o scurtă prezentare a companiei în cadrul căreia lucrezi?
A.B. Medianet S.R.L. este o firmă care activează pe piaţă din 2001, în Craiova, judeţul Dolj lansându-se şi dezvoltându-se ca o firmă producătoare de software. Dinamica activităţii a fost una rapidă şi într-un an au reuşit să se integreze pe orizontala dezvoltând o paletă largă de servicii.
De-a lungul timpului au încercat să aducă un plus de valoare produselor şi serviciilor lor prin inovaţie. Astfel, au dezvoltat o echipă tânără, dinamică şi creativă. preţuind şi punând accentul pe calitate şi pe adaptare rapidă la nevoile clienţilor şi cerinţelor pieţei. Activitatea companiei este pe de o parte aceea de administrare a portalului ClubAfaceri.ro, ulterior adaugand la portofoliul sau siteuri din cele mai variate domenii precum financiar-Ghiseulbancar.ro, moda-Flu.ro, magazin online de bricolaj-Bricoshop, divertisment-Cere.ro, iar pe de altă parte aceea de web developer, prin departamentul de web design. (Portofoliul se poate accesa la adresa: http://www.medianetdesign.ro).


C.G. Cât de important este departamentul de marketing pentru această firmă?
A.B. Departamentul de marketing este important deoarece coordonează activităţtiile actuale şi face previziuni pentru viitor ale toturor siteu-rilor deţinute.


C.G. Care ar fi principalele dificultăţi întâlnire în cadrul acestui departament?
A.B. Cea mai semnificativă dificultate ar fi faptul că unerori suntem nevoiti să ne axam mai mult pe online deoarece axarea pe offline nu dă întodeauna rezultatele scantate.


C.G. Care este principala strategie de marketing folosită?
A.B. Parteneriatele media încheiate cu firmele organizatoare de evenimente şi organizarea de concursuri cu premii


C.G. Cât de repede se văd rezultatele folosirii acestei strategii?
A.B. Destul de repede fiind pe online, iar de obicei pe paginile site-urilor există bannere care anunţă acest eveniment la fel şi pe site-ul partener.
În cazul concursurilor putem monitoriza uşor numărul de înscrişi la concurs.


C.G. În ce mod afectează criza financiară departamentul de marketing?
A.B. Este afectată partea de promovare offline, flyere, obiecte promoţionale( când se realizează în cantităţi considerabile ). Se reduc costurile pentru acţiuni offline.


C.G. În cazul în care consideri că este afectat, care crezi că ar fi soluţiile alternative ce ar putea fi folosite?
A.B. Atragerea de noi vizitatori pe site prin articole de interes, organizare de concursuri cu premii.


Gherghe Cristina





Interviu cu dl. Radu Pârlog, director general al Klass Prodexport

22 01 2009

Acţionând prin intermediul tuturor canalelor de comunicare, firmele se bat şi pentru spaţiul public, pentru a-şi cocoţa logoul pe clădirile Bucureştiului. Dau un ban, dar stau în faţă, şi, de ce nu, la înălţime. Coca Cola “se toarnă” în pahar la Romană, Borsec face bule la Unirii, şi lista este lungă. Pentru a ne clarifica pe scurt câteva aspecte din industria outdoor-ului, l-am poftit pe dl. Pârlog Radu, director general al Klass Prodexport, să ne răspundă la câteva întrebări.

Care este portofoliul de produse al Klass Prodexport?

– Suntem o companie specializată în produse outdoor. Drept urmare, producem semnalistică de mari dimensiuni tip roof-top, toteme şi semnalistică stradală, firme şi semnalistică personalizată la magazine, sedii, etc.

– Care sunt preţurile pentru rooftop-uri (se speculează că variază între 25.000 şi 55.000 euro) ?

– Nu, este o “mică:” greşeală: preţurile variază între 500 şi 150.000 euro.

– Care sunt autorizaţiile pe care le necesită existenţa unei astfel de reclame?

– Dosarul pentru o semnalistică de 0.5m x 0.3m este echivalent cu dosarul pt o semnalistică de 25m x 6m şi în acelaşi timp este echivalent cu dosarul necesar construirii unei clădiri cu 18 etaje. Cu mici excepţii, nu sunt diferenţe.

– Cum se întreţin aceste reclame în timp?

– Calitatea execuţiei iniţiale te poate scuti de multe din problemele care cu siguranţă vor apărea în timpul vieţii reclamelor. În principiu, media de viaţă a unei reclame luminoase este de 5 ani, în care media intervenţiilor este cam de max 2 ori/an. După 5 ani, probabilitatea apariţiei defecţiunilor începe să crească dar asta nu însemna că reclama este terminată. Sunt cazuri în care o reclamă luminoasă a “trăit” 37 de ani şi ar mai fi trăit dacă nu am fi schimbat-o.

– Klass Prodexport este membru al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor din Industria de Publicitate (APIIP). Scopul asociaţiei este reglementarea pieţei de publicitate. Cum se manifestă aceste reglementări?

– Interesant scopul propus de dvs., dar, trăim în România, avem un spirit latin şi în atare condiţii…fiecare face ce vrea (democraţia românească). În “alte” democraţii reale fiecare face ce se stabileşte în forurile superioare.

Irina Mastacaneanu





Interviu cu Roxana Popescu

20 01 2009

image001

Interviu cu Roxana Popescu, manager de vânzări în cadrul unităţii hoteliere de cinci stele JW Marriott, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de profil.

Raluca B.: De ce credeţi ca v-au ales clienţii Dvs? Ce anume oferă în plus hotelul dumneavoastră?

Roxana P.: Cred că vizitatorii noştri sunt în primul rând atraşi de renumele şi standardele lanţului şi ale brandului. « Filosofia » lanţului hotelier Marriott Internaţional este ca toate hotelurile, indiferent de locaţie, să ofere acelaşi tip de servicii şi facilităţi, pentru ca un oaspete să nu simtă diferenţa între un hotel din Statele Unite şi unul din Asia, să nu se simtă străin, să nu ducă lipsa lucrurilor pe care le are la îndemână acasă. Este vorba de oamenii care călătoresc mult, în principal în scop de afaceri, şi a caror experienţă hotelieră trebuie să le permită să se focalizeze pe business-ul lor.

Raluca B.: Care este raportul între clienţii străini şi români? Care este procentul de turişti business?

Roxana P.: Vizitatorii străini reprezintă 98% din cei care locuiesc la noi. Iar procentajul de vizitatori de business este aproximativ acelaşi. Din păcate nu există un turism de “leisure” semnificativ în Bucuresti.

Raluca B.: Ce politică are hotelul Dvs. faţă de clienţii mai vechi? Există oferte speciale?

Roxana P.: Intâi, lanţul Marriott International, ca şi alte mari lanţuri hoteliere are o politică de fidelizare a oaspeţilor, prin acumulare de puncte (Marriott Rewards) şi prin existenţa ofertelor atractive, care pot fi răscumpărate pe baza punctelor. Strategia de vânzări ne permite să avem contracte “preferenţiale”, bazate pe volum şi pe un anume istoric. Pe de alta parte, clienţii vechi beneficiază de servicii personalizate – oricui îi face plăcere sa fie recunoscut atunci când intră intr-un hotel, să i se stie preferinţele, etc.

Raluca B.: Cum se prezintă piaţa hotelieră din Bucureşti şi cum va evolua aceasta în perioada următoare?

Roxana P.: Este evident ca în Bucureşti cererea de locuri de cazare de un anumit nivel depăşeşte oferta; acelaşi lucru se poate spune şi despre locaţiile organizatoare de evenimente. După cum se ştie sunt multe lanţuri internaţionale interesate să intre pe piaţă, astfel că în 5 – 6 ani şi Bucureştiul va urma “trendul” avut de Praga, Varşovia, Budapesta.

Raluca B.: În ce măsură a afectat criza afacerile companiei dumneavoastră?

Roxana P.: La inceputul lunii octombrie Marriott International se astepta la o scădere a profitului pentru sfârşitul anului 2008 şi prima jumătate a lui 2009 iar ultimele săptămâni ne-au confirmat tendinţa. Din păcate corporaţia nu poate oferi cifre.

Raluca B.: Care sunt măsurile de protecţie pe care intenţionaţi să le luaţi în aceasta perioadă?

Roxana P.: Prudenţa în cheltuieli, reducerea severă a costurilor fără a afecta însa calitatea serviciilor oferite clienţilor noştri şi menţinerea gradului de satisfacţie şi a motivării angajaţilor la un nivel ridicat.

Raluca Bivolaru





Interviu despre Bucureștiul Virtual, cu Aura Tatu, Business Developer, Chase Corp

6 01 2009

Aura Tatu, Business Developer, Chase Corp este cea care a adus second Life în România, prin proiectul pilot: Bucureștiul Virtual (Bucureștiul în 2nd life). VIRTUAL BUCHAREST, replica virtuală a centrului Bucureştiului real, s-a deschis pe 28 noiembrie 2008. Cu o investiţie anulă estimată la valoarea de 30.000 euro şi o echipă de profesioniști care au contribuit voluntar la acest proiect, Bucureştiul Virtual este o alternativă la marketingul clasic, dar şi premisa unui proiect îndrăzneţ de branding de ţară.

Alina Tabacu: Cum a pornit ideea Bucureștiului Virtual (abia) în 2008 având în vedere că acest concept de Second Life (creat de Philip RoSedale) s-a realizat în 2003?

Aura Tatu: Second Life s-a lansat într-adevăr în 2003, dar platforma a devenit cunoscută la nivel mondial în 2006, odată cu intrarea Ambasadei Suediei urmată de o serie de branduri care au început să testeze oportunitățile lumilor virtuale (IBM, Cisco, Microsoft, CNN, Reuters, Wired, Playboy, Peugeot, Mercedes, Vodafone, Orange, ABN, ING, Coca Cola, L’Oreal, Philips, Electrolux). Ideea Bucureștiului Virtual s-a născut urmărind trendul dezvoltatorilor din industrie de a crea așa numitele “mirror-worlds”, spații virtuale care reproduc locații din realitate. Există deja orașe reprezentate în Second Life – Amsterdam, Barcelona, Copenhaga, Dublin, New York, Cracovia, Milano, Moscova, Munchen, Torino, iar modelele după care ne-am inspirat sunt Vera Italia – cel mai mare proiect european ce se întinde pe 50 de sim-uri (terenuri virtuale) și are deja reprezentate cele mai importante orașe din nord și Visit Mexico – un proiect realizat în colaborare cu Ministerul Turismului Mexican. Bucureștiul Virtual a fost gândit ca locul de întâlnire al românilor în Second Life (indiferent că sunt în România sau în străinătate), dar și ca o oglindă digitală a mediului de afaceri local, un spațiu de promovare a celor mai bune branduri și companii locale într-un mod inovativ, tridimensional. Pentru companiile care deja fac marketing online, lumea virtuală este un canal inovativ, cu posibilități nelimitate de personalizare și interactivitate. În plus, are a treia dimensiune. În comparație cu un site 2D, lumea virtuală oferă consumatorului posibilitatea de a vizualiza un produs din orice unghi și chiar de a-l testa prin intermediul avatarului său. Marketingul interactiv presupune advergame-uri și capacitatea de a intra în jocul avatarurilor, iar Bucureștiul Virtual oferă în plus peisajul cu puternic accent local.

Alina T.:Ce presupune implementarea primei etape(a Bucureștiului Istoric) și care sunt următoarele etape?

A.T.: Virtual Bucharest reproduce în detaliu Piața Revoluției cu Ateneul, Palatul Regal, Biblioteca Central Universitară și străduțele din jur cu spații comerciale la parter. Spațiul creează cu adevărat senzația de “realitate virtuală”. Interioarele sunt adaptate lumii virtuale – de exemplu, în Biblioteca Central Universitară vom crea un spațiu de orientare pentru utilizatorii noi, care să-i ajute să stăpânească mai ușor interfața platformei, în interiorul Palatului Regal am amenajat o expoziție cu cele mai reprezentative lucrări realizate de pictori români, din colecția Muzeului. Va exista și o sală de conferințe echipată pentru transmisii live și evenimente cross-reality (care se întâmplă în realitate și în second life în același timp) și un spațiu de socializare și interacțiune pentru comunitate. Mizăm foarte mult pe evenimente și activități dinamice (de la concursuri și jocuri sponsorizate, până la prezențe ale personalităților reale care să interacționeze cu utilizatorii în Second Life) astfel încât Bucureștiul Virtual să devină un spațiu animat și frecventat de comunitatea din Second Life. Ca etape ulterioare vom promova Castelul Bran și Delta Dunării (valori importante din patrimoniul turistic al României) și apoi alte orașe cum ar fi Brașovul, Clujul, Timișoara, Conștanta.

Alina T: Consideri că lumea virtuală poate promova mai bine valorile locale?

A.T.: Absolut! În primul rând ai acces la o comunitate cu adevărat internațională, Second Life este cea mai populată lume virtuală, cu peste 16 milioane de conturi din toată lumea. Un proiect integrat, cum este Bucureștiul virtual, stârnește curiozitatea, aduce turiști virtuali și generează conținut și pe alte medii online (bloguri internaționale care scriu despre Second Life, filme pe youtube, imagini). Apoi este componenta 3D și gradul mare de personalizare. Creativitatea este cheia-transpunerea unui concept real în lumea virtuală trebuie să ia în calcul psihologia avatarului și mecanismele după care funcționează societatea online. Până la urma poveștile vând. Second Life este un spațiu în care fiecare își construiește poveștea lui, are un avatar cu care colindă spații fanteziste sau cât se poate de aproape de realitate. Lumea virtuală este vizuală, dimensiunea 3D o face imersivă, iar experiențele sunt foarte ușor de memorat. Pentru un brand care dorește să interacționeze cu publicul, lumea virtuală îi oferă interactivitate la cel mai înalt nivel – de la unelte de comunicare (text, voce, video) și research calitativ până la evenimente virtuale, testări de produse și chiar advergame-uri.

Alina T: Din experiența acumulată până în prezent, ce ne poți spune despre reacția companiilor locale cu privire la implementarea de proiecte folosindu-se de beneficiul tehnologiei virtuale tridimensionale (cu sau fără ajutorul unui service provider)?

A.T.: În general, companiile care folosesc deja mediul online sunt interesate de noi forme de promovare și interactivitate. Platforma Second Life este cunoscută, oamenii de afaceri citesc ce se întâmplă în străinătate unde lumile virtuale sunt tratate foarte serios. Oamenii care lucrează în companii – și mă refer în special la oamenii de marketing/PR – înțeleg foarte bine fenomenul, unii chiar au cont în Second Life. Vrem să îi ajutăm să testeze mediul dintr-o perspectivă de marketing, să le oferim soluții. Ceea ce facem este pionierat pentru România, dar în câțiva ani lumile virtuale vor deveni de masă, la fel cum sunt astăzi aplicațiile de tip messanger sau skype. Generațiile tinere adoptă foarte repede noua tehnologie. Companiile care experimentează astăzi mediul virtual vor avea de câștigat în viitor.

Alina T.: Care a fost motivația care a dus la apariția Bucureștiului Virtual?

A.T.:În primul rând am vrut să înscriem Bucureștiul pe harta orașelor reprezentate în Second Life. Cred că Romania are ce arăta lumii, iar schimbarea trebuie să vină din noi înșine, să începem să me mândrim cu faptul ca suntem români. Apoi să oferim românilor din Second Life un spațiu familiar, cu puternic accent local, în care să se simtă “acasă”; practic să consolidăm comunitatea. Utilizatorii sunt în general trend-setteri și early adopters, persoane cu influență în cercurile lor sociale. Majoritatea produc conținut online – scriu pe bloguri, au albume foto, uploadează filme pe youtube. Sunt un target interesant pentru brandurile orientate pe interacțiunea online. De asemenea, Bucureștiul Virtual va acționa ca un punct de legatură între comunitatea internațională și mediul de afaceri local. De exemplu, un antreprenor din New York poate vizita Bucureștiul Virtual și poate intra în contact cu firme din România, descoperind noi oportunități de afaceri.

Alina T.: Care ește timpul de incubație pentru un astfel de proiect (în mediu virtual) pentru a-i putea cere performanță?

A.T.: Depinde ce înțelegem prin performanță. Dacă vorbim de trafic, comunitate, număr de utilizatori, interacțiune, atunci vom ajunge destul de repede la performanță. Un spațiu virtual are succes dacă oamenii vin și petrec timp acolo. Avem trei ani de experiență în socializare online și evenimente virtuale, știm cum să distrăm și să implicăm oamenii. Ca promovare de țară, serviciu adus României – este o chestiune de timp. Dacă fiecare turist virtual pleacă cu o impresie plăcută din Bucureștiul Virtual, pentru noi este de ajuns. Este un potențial turist real câștigat. În ceea ce privește brandurile și companiile care doresc să se promoveze în spațiul virtual, depinde foarte mult de obiectivele pe care și le propun. Dacă intră pentru imagine – e nevoie de timp pentru a putea măsura performanța. Dacă intră pentru interacțiune, feedback sau research – răspunsul este imediat.

Alina T.: Este publicul român deschis unei astfel de promovări?

A.T.: Oamenii cu spirit tânăr, da. Lumile virtuale sunt platformele viitorului, iar românii au talent la tehnică. De altfel, conform ultimelor date oficiale (din aprilie) România se situa pe locul 23 în topul țărilor cu cei mai mulți utilizatori în Second Life. Vorbim la nivel mondial, după țări cu o populație semnificativ mai mare decât a noastră – SUA, UK, Germania, Italia, Franta. În Europa de Est suntem cu siguranță primii. Iar statistica se referă doar la IP-urile din România. Estimarea mea este undeva la 40.000 de conturi din România, unele care se conectează zilnic, altele mai rar.

Detalii: http://secondlife.chase.ro/romania/

Alina Tabacu





Interviu Cristiana Ciocanel

6 01 2009


Cea mai mare parte a interviurilor de specialitate sunt date de către oamnei care deja au o experienţă vastă într-un anumit domeniu. Ar fi totuşi interesant să privim lucrurile şi din punctul de vedere al unei tinere voci în lumea marketingului: Cristiana Ciocanel, direcor de marketing la AllConstruct Management System, Bucureşti


G.C.: O scurtă prezentare personală.


Ciocănel Cristiana: Mă numesc Ciocănel Cristiana, am terminat Liceul Teoretic în Mangalia, secţia matematică-informatică, Facultatea de Limbi Străine în Bucureşti, secţia japoneză-engleză, iar la ora actuală sunt studentă la masterul Management şi Comunicare în Afaceri în cadrul SNSPA şi lucrez ca director marketing la firma de construcţii a grupului AllConsulting în Bucureşti.


G. C.: Care a fost postul ocupat anterior?


C.C.: Postul ocupat anterior a fost de consultant în afaceri.


G.C.: Ce te-a determinat să accepţi postul actual?


C. C.: Am acceptat postul actual pentru că mi s-a părut o provocare. Firma este nou înfiinţată şi, desi am experienţă doar în marketingul direct, mi s-a părut o oportunitate să studiez marketing şi să imi amplific cunoştinţele o dată cu dezvoltarea firmei. Astfel, pot pune în practică noţiunile noi pe care le învăţ, ceea ce reprezintă un mare atu.


G.C.: Ce aşteptări ai de la postul de marketing manager în ceea ce priveşte responsabilităţile şi avantajele ?


C. C.: Nu m-am aşteptat să fie uşor, şi nici nu mă astept pe viitor. Pe măsură ce firma se dezvoltă, devine din ce în ce mai greu, dar şi mai interesant. M-am bucurat că am plecat aproape de la zero ca firmă, pentru că în felul acesta pot să „construiesc” departamentul de marketing aşa cum imi doresc. Echipa este tânără şi cred că, pe viitor, chiar dacă va fi de lucru, şi sper sa fie, satisfacţiile vor depăşi responsabilităţile.


G.C.: Cum este văzut acest job în ochii tăi, care este utilitatea lui în cadrul companiei?


C. C.: Cred că departamentul de marketing este esenţial pentru o firmă de construcţii şi antreprenoriat general. Ca dezvoltatori, trebuie să reuşim să ne impunem pe o piaţă destul de aglomerată şi aflată momentan la început de criză.


G.C.: Departamentele de marketing ale facultăţilor în ziua de azi sunt foarte populare? Din punctul tău de vedere, cât este de util un număr aşa mare de experţi în marketing?


C. C.: Marketingul este în trend acum, la fel ca şi managementul. Cred că este util să ai cunoştinţe de marketing, pentru că sunt aplicabile în orice domeniu, dar la fel cum nu toţi suntem făcuţi pentru a putea fi buni manageri, nu oricine poate fi un bun marketer. Desigur, orice se poate învăţa, dar cred că marketingul ar trebui făcut doar de cei cărora le face placere.


Cristina Gherghe





Interviu despre cercetarea in marketing cu Theodor Cucu, Head of Strategy, GMP Advertising

6 01 2009

Theo s-a alăturat departamentului de strategie al GMP la sfârşitul lui 2006, perioadă în care a realizat cercetarile şi strategia pentru campaniile Timişoreana, Unilever (Omo, Coccolino şi AXE), Millennium Bank şi altele. Se poate spune despre Theo că a încercat mai toate ramurile comunicării şi chiar mai mult: de la departamentul de vânzări al Ringier, trecând la departamentul similar ProFM, apoi producator la 13-14 cu Andrei Gheorghe şi PR Manager ProFm, după care a trecut în tabăra advertisingului ca Account Manager la Spotlight şi apoi în aceeaşi poziţie la GMP.

 

1.       În ce măsură este necesară cercetarea pentru un planner şi cât de mult pui preţ pe rezultatele care apar în urma unui proces de cercetare?

 

T.C: Cercetarea este foarte importantă pentru un planner, pentru că este unul din principalele instrumente prin care poate afla ce e în mintea oamenilor cărora li se adreseaza. Iar rezultatele sunt atât de utile pe cât ţi le faci.

 

2.       Când ai recomanda să se realizeze o cercetare de piaţă pentru un client?

(Inainte de lansarea unui produs, în timp de criză, post-criză sau constant)

 

T.C.: Aş recomanda folosirea cercetării în primul şi în primul rând în faza dezvoltării strategiei de comunciare. Sau a determinarii poziţionării unui brand. Şi aş mai recomanda folosirea unui brand tracking periodic pt a urmari „starea de sănătate” a brandului respectiv.

 

3.       Atunci când creezi un brief de cercetare te sfătuieşti şi cu persoanele care vor face efectiv research-ul?

 

T.C.: Cand fac brief-ul de cercetare am grijă sa le dau informaţii de background celor care vor face research-ul, dar mai ales să fiu foarte concis în ceea ce priveşte obiectivele studiului. Pentru că obiectivele influenţează metodologia şi o metodologie greşita îţi va da alte raspunsuri decât cele pe care le cauti. Ca atare momentul cel mai potrivit pentru sfătuit este cel în care se stabileşte metodologia. J

 

4.       Focus-grupurile reprezintă unul dintre cele mai populare şi în acelaşi timp greşit utilizate instrumente de cercetare. Unde crezi că apare problema – în designul cercetării sau în interpretarea rezultatelor?

 

T.C.: Problema poate să apară la ambele nivele. La designul cercetării pentru că oamenii sunt comozi şi de cele mai multe ori ţi se propun abordări „standard”, sau pentru că moderatorii nu sunt suficient de exprimentaţi încât să nu urmeze strict ghidul de discuţie. La interpretarea rezultatelor poate apărea o problemă pentru că de multe ori se iau de bune lucrurile spuse în focus grupuri şi uităm că oamenii au tendinţa să mintă sau să spună lucruri care să dea bine în astfel de discuţii. Cu toţii avem o imagine proiectată în societate, iar când vorbim de grupuri lucrul acesta se amplifica. Tocmai de aceea e bine să recurgi la diverse artificii pentru a te apropia de adevăr, să nu te limitezi doar la focus grupuri clasice.

 

Dă-mi câteva exemple de artificii pentru a afla ceea ce se doreşte a se afla.

 

T.C.: Jurnalul, privarea, house visits, assisted shopping etc. Prin jurnal se urmăresc pentru o perioadă anume de timp însemnările celor care participă în studiu pentru a afla diverse informaţii despre ce urmăreşti în studiu – obiceiuri de consum, asocieri între stări şi produs. Privarea e derivată din jurnal şi presupune renunţarea la un produs pentru o perioadă. Participanţii sunt rugaţi să scrie în jurnal de fiecare dată când au avut dorinţa să consume produsul interzis şi ce au simţit în acest caz. House visits constau în studii efectuate în casele consumatorilor, iar assisted shopping – însoţirea participanţilor la cumpărături şi observarea compartamentului lor în funcţie de criteriile urmărite.

 

5.       Ce părere ai despre pieţele de testare? Sunt de încredere?

 

T.C.: Piete de testare? Fiecare produs trebuie prestestat…

 

6.       Cum ai defini un insight?

 

T.C.: Dacă e să ne luăm după definitie, insight-ul este acel lucu care îţi oferă o perspectivă nouă şi clară asupra naturii ascunse a unor lucruri. Şi din acest motiv un insight este greu de găsit şi rar ai ocazia să poţi spune cp ai descoperit unul. Insă în limbajul de marketing de zi cu zi termenul a fost demonetizat şi se foloseşte adesea pentru a defini adevăruri ştiute dar nu neaparat speculate. Lucruri pe care le-aş numi mai degrabă „consumer facts” sau „consumer truths”.

 

7.       Care sunt cele mai bune metode de a găsi insight-urile potrivite?

 

T.C.: Nu există o reţetă sau cel mai bine zis eu nu cred în existenţa uneia. Dar de regulă e o combinaţie de research, observare, intuiţie şi noroc. Destul de mult noroc J

 

8.       Crezi că alături de testarea produsului este necesară testarea modalităţii de promovare, a conceptului creativ?

 

T.C.: Nu, nu cred. În ceea ce priveşte produsul sunt atâtea exemple de produse apărute în vremuri în care testarea de produs nu se inventase ca şi concept încât nu are sens să dăm exemple.

Legat de pre-testarea conceptului creativ, ea poate fi folositoare, însă de cele mai multe ori este folosită pe post de „disaster check” mai degrabă, iar asta are de cele mai multe ori ca efect o normalizare a conceptului testat. De altfel, în urma unui studiu statistic făcut asupra cazurilor câştigatoare la IPA Effectiveness Awards (IPA=international Planners Association, iar premiile sunt cele mai prestigioase premii de strategie şi eficienţă) s-a demonstrat ca aproximativ 2/3 dintre cazurile câştigatoare nu trecuseră şi prin faza de testare de concept. Aş spune că rezultatul vorbeşte de la sine.

 

Ana Trif