Bătaie pe cărţi

26 01 2009

Ce bine că mama plecă în fiecare joi devreme, adică pe la 06.00. Altfel, nu m-aş fi uitat acum la cele 11 cărţi frumoase, cu copertă din piele artificială, verde, cu scris auriu şi desen în relief, ce fac parte din colectia „Adevărul”. Prietenul meu are colecţia de DVD-uri şi cred că ştiu o grămadă de alte cunoştinţe ce cumpără un ziar pentru diferitele suplimente şi bonusuri primite. Nu este de mirare că „Jurnalul Naţional” şi „Adevărul” sunt primele două cotidiene de interes general (lăsând la o parte ‚Libertatea”) din punct de vedere al tirajului şi numărului de cititori.

Se pare că această strategie chiar funcţionează, iar cel mai bine o putem vedea la „Adevărul’ de joi, pentru care trebuie să te baţi în faţa chioşcurilor de ziare cu alţi o sută de oameni, plus alţi douăzeci de pe listă, care orcum vor învinge datorită şpăgii date chioşcarilor încă o lună înainte. Dorim să vindem? Punct ochit, punct lovit.

Problema care se pune acum este, însă, de o altă natură: oamenii pe care îi câştigăm prin aceaste bonusuri ne vor mai cumpăra după ce campania va fi încetat. Înclin să cred că nu. Eu, cel puţin, nici măcar nu mă obosesc să citesc ziarul pe care îl primesc împreună cu cartea şi chiar dacă aş face-o, nu m-ar determina să îl cumpăr şi în celelalte zile ale săptămânii. O dată pentru că, poate, m-am obişnuit să citesc alte ziare de interes naţional sau poate pentru că nu îmi place cum scriu cei de la Adevărul (valabil şi pentru Jurnalul Naţional sau Cotidianul)…. mai grav ar fi pentru că nu citesc presă. Oricum, indiferent de motive, cârligul folosit de aceste ziare pentru mărirea numărului de cititori este, în opinia mea, nefezabil on the long run dacă nu este susţinut şi de un conţinut editorial bun care să îţi determine cititorul să te cumpere şi mâine, când nu îi mai dai nimic.

Daniela Zăman

Advertisements




Creşte audienţa la TV în contextul crizei

26 01 2009

Dacă până înainte de vacanţa de iarnă toate televiziunile erau în goană după clienţi întrucât nu îşi completaseră veniturile conform obiectivelor propuse, din ianuarie 2009 ne confruntăm cu un alt fenomen.

Toate trusturile mari care anul trecut au ieşit în pierdere şi care în decembrie ofereau gratis chiar şi un solo spot dacă erau implicaţi minim 50.000 de euro în difuzare de spoturi, acum anunţă la unison garantarea unor audienţe incredibil de mari ceea ce le măreşte numărul de GRP-uri.

Vine criza, iar lumea va renunţa la alte distracţii costisitoare şi se va uita la TV. Aşadar, mari branduri, măriţi bugetele pe media întrucât conjunctura crizei, implicit a audienţelor mai mari, vă va aduce repede return-ul on investment aşteptat. Să fie oare adevărat sau este doar o strategie de marketing? Rămâne de văzut şi de analizat.

Anca Predus





Obama – un marketer adevărat pentru America

26 01 2009

Îl urmăresc cu mult înainte de fi în shortlist-ul către Preşedenţie. E vorba de Barack Obama despre care am auzit cred că acum mai bine de un an cum că ar fi un orator execelent. A dovedit-o până la capăt şi nu cred că mai are cineva dubii de acest lucru. Însă mă întreb: oare acum că a câştigat, va fi la fel?

Şi aici intervine exemplul Băsescu – s-a evidenţiat printr-un om popular cu băi de mulţime şi discursuri pe limba tuturor, asta până nu demult când a jignit o persoană şi de aici multe altele. Încă o impresie bună la început care o dată devenită realitate s-a spulberat.

Aşadar, revin prin a mă întreba dacă într-adevăr Obama este un om extrem de capabil şi cu un talent înnăscut în comunicarea cu oamenii sau este doar un bun învăţăcel, cu un PR deosebit şi care o dată ajuns la putere s-ar putea să «se lase» de oratorie?

Pledez pentru prima variantă – îl admir pentru puterea de a stăpâni masele şi nu prin discursuri pline de promisiuni cum se întâmplă la noi, ci prin alte tehnici care ţin de intuiţia lui şi mai puţin de PR: este coerent, ştie să expună strategia sa lunad în calcul premisele actuale şi analizând pe rând situaţia fiecărui pion principal cu care va avea de lucru (armată, guvern, biserică etc), îşi exprimă clar obiectivele amintind la fiecare până unde exact poate ajunge şi în cât timp (aici observam deci strategia obiectivelor SMART) şi încearcă şi o autoevaluare provizorie a ceea ce va trebui să se întâmple.

Aşadar vă invit să audiaţi cap-coadă oricare din discursurile sale şi veţi înţelege că America este pentru Obama compania în care el va implementa propria sa strategie de marketing enunţând clar palnning-ul ori de câte ori are ocazia. O face subtil şi recunoaşte deschis că în contextul actual, în care America a pierdut mult ca imagine, este necesar rebranding-ul Obama.

Anca Preduş





Televiziunea – aliniere la standarde euro

24 01 2009

Era vitezei şi a transcendenţei. Nu putem trăi fără internet de mare viteză, fie că vorbim de calculatorul de la birou sau de acasă sau de cele portabile. De asemenea, vrem şi avem mai mult telefoane 3G şi Internet pe mobil. Mai nou, răsfoind revista presei din fiecare dimineaţă, aflu că, până în 2012, trebuie să ajungem la standarde europene si in ceea ce priveşte televiziunea. Nu vorbesc aici de televiziunea portabilă, cea de pe mobil. Nu. Pănă acolo trebuie să trecem mai întâi la televiziunea digitală. Atunci am înţeles de ce in magazine nu mai găseşti – sau găseşti prea multe – TV-uri cu opţiunea FULL HDMI.

Care vor fi cateva din datele impactului:
-posibilitatea de a avea acces gratuit, cu o simpla antena omnidirectionala, la 40-50 de programe in retea nationala,
-posibilitatea de receptie a programelor Tv in automobil, inclusiv la viteze mari,
-receptia de informatii suplimentare prin EPG (electronic program guide),
-necesitatea de a schimba televizorul analogic cu unul digital, in contextul imposibilitatii de a mai receptiona programe tv cu un televizor analogic (fara racordare la cablu).

Toate acestea au fost posibile prin prisma OUG care modifică legea audio-vizualului, şi care îşi propune să revoluţioneze nu numai tehnologia, dar şi buzunarele românului.

Principala tentaţie pentru români, care au dovedit că sunt avizi de orice fel de noutate din domeniul comunicării, alături de faptul că, în televiziunea HD, formatul 16:9, mai conform cu vederea umană, nu are deformarea pe lăţime din emisia analogică sau digitală standard şi preia toată informaţia din imaginea cinematografică, va fi calitatea excepţională a imaginii HD, ce poate fi deja experimentată în programul HD al PRO TV.

După părerea mea, consider ca mai repede vom regăsi televiziunea pe telefon, decât vor incepe să emită cele 7 benzi de TDT acordate de Comisia Europeană.

Sursa: Cotidianul, Ziarul financiar

Mihaela Bisceanu





24 01 2009


Prin intermediul planului de marketing se stabilesc obiectivele unei companii. Bugetul de marketing însă ajută la parcurgerea etapelor intermediare atingerii acestor obiective.
Când trebuie să stabilim bugetul de marketing? Perioada ideală pentru stabilirea bugetului de marketing este sfârşitul sau începutul unui an economic. Bugetele pot fi reevaluate la jumătatea anului sau chiar mai devreme. Pentru afacerile start-up, acesta trebuie gândit odată cu planul de afaceri şi se recomandă acoperirea a minimum un an calendaristic. Cifrele alocate bugetului din perioada vizată trebuie corelate direct cu obiectivele pe care trebuie să le atingă. Un aspect important care trebuie luat în calcul este că uneori banii cheltuiţi astăzi pot produce rezultate peste câteva zile sau peste câteva luni sau ani, ceea ce înseamnă că obiectivele pe termen lung nu trebuie ignorate.


Cum stabilim bugetul de marketing? Bugetul trebuie planificat în amănunt în funcție de activitățile și de obiectivele pe care dorim să le atingem, însă durata de timp până când acestea vor fi atinse nu trebuie neapărat să fie aceeași cu cea pentru care se planifică bugetul.


În alocarea bugetului pe activități trebuie avută în vedere și folosită drept “cheie” de verificare eficiența activității respective, măsurată prin indicatori de tipul vânzări realizate versus buget alocat, vânzări suplimentare realizate versus buget, consumatori atinși etc.
Conform carţilor de marketing, o sumă de minimum 15% din cifra de afaceri a unei companii prospere ar trebui să se îndrepte către activităţile de marketing. Nu există însă reguli general valabile, iar autorii acestor cărţi au păreri împărţite.


Sursa:
http://www.iqads.ro/revistapresei_1541/costurile_marketingului__care_este_bugetul_optim_.html


Hlușcu Marilena





Un week-end de „vis” alături de…..

23 01 2009


Marketing-ul online nu funcţionează corespunzător în toate firmele…mai rău fac firmei decât să-şi îmbunătăţească imaginea.

Am făcut greşeala să comand 2 telefoane online de la o firmă prestigioasă de telefonie mobilă. După efectuarea comenzii am primit un mail în care mă anunţau ca marfa va fi livrată în maxim 2 zile lucrătoare. Am stat foarte liniştită 2 zile, şi în a treia zi am sunat la relaţii cu clienţii să văd ce se întâmplă. Atunci a început calvarul….Timpul mă presa îngrozitor, aveam nevoie de ele până sâmbătă. Am vorbit la telefon cu tot departamentul, mă pasau de la unul la altul, la un moment dat chiar mi-au dat un nr. greşit de telefon numai ca să scape de mine. Mi-au promis că se va rezolva…vineri, sâmbătă, duminică…am vorbit cred că cel puţin 10 ore cu ei…au fost parte integrată din week-end-ul meu de „vis”. Luni, ajung la serviciu, îi explic situaţia şefului meu care primise un mesaj conform căreia comanda fusese anulată… Sun la ei şi încep să-mi explice că telefoanele nu mai sunt în stoc, deşi le plătisem. Aşa că am anulat definitiv comanda…

Uff… şi de parcă n-ar fi fost de ajuns după această experienţă primesc mesaj în ziua următoare care mă anunţa ca de acum încolo mă vor taxa dacă efectuez mai mult de 3 apeluri pe lună la serviciul de relaţii cu clienţii. Cred că aceasta a fost cireaşa de pe tort…
Concluzia pe care am tras-o din această experienţă este că marktingul online poate aduce mari prejudicii dacă nu e făcut cum trebuie.

Cătălina Mitroi





Există site-uri care sperie vizitatorii…

23 01 2009


O promovare bună pe Internet poate aduce mulţi clienţi dacă este făcută într-o manieră în care să atragă clienţii, nu să-i sperie. Acum ceva timp, am intrat pe un site care era conceput foarte ciudat şi greu de folosit. Ideea de bază era ca arata ca bordul unei maşini, şi făcea nişte zgomote foarte enervante. Ciudat e că business-ul de care vorbesc nu promova nimic care să aibă legătură cu maşini, era vorba despre o firmă de consultanţă. Nu cred că am stat mai mult de 20 de secunde, culorile, ideea şi sunetul nu m-au convins să le fiu client, ba mai mult m-au convins să ies de pe site. După părerea mea un site trebuie să fie simplu, uşor de utilizat, să nu fie foarte zgomotos, şi să atragă atenţia nu prin culori stridente, ci prin ideile expuse. Putem să arătăm potenţialul firmei printr-o descriere a acţivităţii, prin prezentarea unui portofoliu de clienţi, prin oferirea unor informaţii concrete, nu prin fluturaşi şi floricele. Trebuie să dovedim inteligenţă şi creativitate, prin expunerea unor idei care să atragă clienţii. Ar putea să existe totuşi o problemă, ce site ar putea să conceapă un strat-up, ţinând cont că nu au nici portofoliu de clienţii, şi cu siguranţă nici o istorie în spate. Cred că un astfel de site ar trebui să se bazeze pe potenţialul membrilor din firmă, pe realizările lor, şi de ce nu pe exprimarea voinţei şi a ambiţiei de care dau dovadă. O echipă tânără, ambiţioasă, cu idei noi, cu potenţial poate avea succes dacă ştiu cum să pună în valoare pe site calităţile lor.
Sintetizând, un site simplu şi uşor de utilizat va fi întotdeauna mai apreciat decât un site complicat şi greu de înţeles.

Cătălina Mitroi