Australia: Un alt fel de marketing turistic (part 2)

29 01 2009

“Cel mai tare job din lume”

Printre altele, “cel mai tare job din lume” este un mod ingenios de publicitate mascată şi un cadru inovativ pentru activităţi de marketing online viitoare. Acesta constă în punerea la dispoziţie a poziţiei de “îngrijitor” al Marei Bariere de Coral.

În ce constă cea mai bună slujbă? Pe baza unui contract de 6 luni, şi la un salariu de 150 000 de dolari australieni pe întreaga perioadă, cazat într-un hotel de lux din insula Hamilton, unde poate veni însoţit, îngrijitorului i se pun la dispoziţie o serie de facilităţi dar şi responsabilităţi. Printre hrănitul peştilor şi curăţatul piscinei, acestei persoane i se va oferi posibilitatea de a lucra la oficiul poştal aerian, de a vizita diferite insule şi de a testa serviciile unui nou centru spa de lux. Pe baza acestor experienţe, acesta va trimite feedback Ministerului de turism din Queenssland, situat pe coasta de est a Australiei, va posta pe un blog despre ce poate oferi zona turiştilor, va crea galerii foto şi video, şi va trebui să fie apt să dea interviuri.

Programul este bine gândit, cuprinzând un proces de selecţie global, ce are în vedere candidaţi din întreaga lume. Datorită mediatizării, se realizează o promovare a zonei turistice, ce duce în primă fază la creştearea notorietăţii acesteia. Câştigătorul procesului de selecţie va avea o serie de apariţii în presă şi va contribui la realizarea activităţilor de marketing turistic online aferente zonei.

Marea Barieră de Coral include peste 2900 de recifuri în jurul a 950 de insule, acoperind 2300 de km de-a lungul coastei Queensland. “Cel mai tare job din lume” este parte integrantă din strategia turistică a guvernului Queensland-ului, ce vizează o perioadă de 10 ani şi deţine un buget de 48 de milioane de dolari. În prezent, turismul în această zonă generează mai mult de 8,3 bilioane de dolari şi asigură locuri de muncă pentru 103 000 locuitori.

Surse:
http://www.islandreefjob.com
http://www.tq.com.au/resource-centre/plans-&-strategies/queensland-tourism-strategy/queensland-tourism-strategy_home.cfm
http://www.great-barrier-reef.com/

Irina Mastacaneanu





Australia: Un altfel de marketing turistic (part 1)

29 01 2009

Marketing turistic adresat comunităţii “gay”

Se pare că orientarea sexuală este un criteriu de luat în seamă în stabilirea portofoliului de produse şi servicii. Şi asta nu neapărat din considerente morale (sau imorale, ar spune unii), ci datorită profitului aşteptat din turismul acestei nişe.

“Turismul gay” a căpătat amploare datorită veniturilor pe care acesta le aduce multor ţări. În prezent, “capitalele gay” sunt San Francisco şi Sidney, iar Londra se luptă pentru a le detrona, sperând că va genera un venit de 800 de milioane de lire din acest segment, în mare parte prin intermediul carnavalului Mardi Gras.

Cuplurile gay au mai mult timp liber pentru că nu au copii, şi astfel, dispun de sume mai mari pentru a călători. În plus, cu siguranţă că atunci când vor intenţiona să călătorească, vor alege un mediu sigur, divers, atractiv, unde produsele şi serviciile oferite îi servesc regeşte.

În Australia există Galta, o organizaţie non-profit intermediară între turiştii gay şi companiile ce se adresează acestora, având ca scop satisfacerea dorinţelor homosexualilor şi ale lesbienelor în materie de turism. Aceasta activează în mai multe oraşe importante din ţară, însă accentul cade pe zona de sud.

În Adelaine, Galta organizează în fiecare an festivalul Feast, cel mai important festival din Australia adresat acestui segment, care “recunoaşte diferenţele comunităţii gay şi pune la dispoziţie evenimente culturale ce reflectă nevoile acestor persoane”. Oraşul cosmopolit, de un milion de locuitori deţine un sistem turistic (restaurante, resorturi, hotele, baruri, etc.) adaptat la cerinţele comunităţii gay.

În planul pentru turismul internaţional, realizat de guvernul australian, există unele aspecte cu referire la exploatarea unor nişe de consumatori turistici, printre care şi consumatorii gay. Strategiile de marketing turistic adresate acestora vizează lesbienele şi homosexualii în calitate de consumatori de evenimente culturale şi destinaţii turistice. Sexualitatea se vinde, iar accentul pus pe relaţia consumator-identitate sexuală este generat de puterea “banilor roz”.

Surse:
http://www.dreadedned.com.au/source/venue/adelaide/index.htm
http://www.galta.com.au
www.adelaide.edu.au/apsa/docs_papers/Others/Grace%20F.pdf
http://www.tourism.australia.com

Irina Masatcaneanu





Legea liderului sau cum să fii primul pe piaţă

26 01 2009

De regulă, studiile de caz prezintă poveşti de succes, sau de declin, ale unor companii cu un grad ridicat de awareness la nivel internaţional. Am decis, însă, să vă vorbesc despre o companie mică, recent înfiinţată şi despre cum a reuşit să devină, prin poziţionarea pe piaţă, un BRAND. Exemplul este cu atât mai interesant cu cât arată foarte clar aplicabilitatea teoriei în domeniu. Al Ries şi Jack Trout au elaborat cele 22 de legi imuabile ale marketingului. Relevantă pentru analiza de faţă este prima din cele 22 de legi: legea liderului ce stipulează că “Este mai bine să fii primul decât să fii mai bun” . Autorii ne recomandă crearea unei categorii în care să fii primul. Aceasta este principala problemă în marketing. Este mult mai simplu să ocupi primul loc în mintea unui potenţial consumator, decât să convingi pe cineva că oferi un produs mai bun decât cel aflat pe primul loc în mintea consumatorului.

Event Plus este o companie românească de organizare de evenimente. Oferta de tipuri de evenimente organizate variază de la petreceri, evenimente private, conferinţe de presă, petreceri de crăciun şi teambuilding-uri până la evenimente publice şi concerte. La fel şi zeci de alte firme asemănătoare. Înfiinţată în iunie 2007, Event Plus a fost fondată de prfesionişti în organizarea de evenimente şi aveau toate motivele să afirme că sunt mai buni decât cei mai buni de pe piaţă. Oferind o gamă largă de servicii, concurenţa lor variază de la departamentele de BTL din agenţiile de comunicare full service şi companii de organizare de concerte până la firmele organizatoare de nunţi. Efortul de comunicare pentru a arăta că sunt mai buni decât toate aceste firme ar fi fost în zadar.
Soluţia a fost oferită de cea de-a doua lege a lui Al Ries şi Jack Trout: „dacă nu poţi fi primul într-o categorie, crează o nouă categorie în care poţi să fii pe primul loc”. Răspunsul vine în momentul în care lansezi un nou produs sau o companie şi nu te întrebi în ce măsură produsul cel nou este mai bun decât al concurenţei, ci în momentul în care îţi pui întrebarea prin ce este nou? Prin urmare în ce categorie este produsul tău primul?

Event Plus au fost primii din domeniul organizării de evenimente ce şi-au pus această întrebare. Răspunsul a fost simplu: suntem prima companie de event architecture din România. Event architecture este noul trend în materie de management al organizării de evenimente din Europa, însă acest concept a fost introdus în România pentru prima dată de către Event Plus. S-au creat o categorie aparte în care sunt primii şi în care sunt, evident, cei mai buni. În acest sens, primul an de activitate Event Plus s-a concentrat pe crearea de awareness asupra aceste categorii şi a ce reprezintă ea. În concordanţă, toate materialele de comunicare elaborate de Event Plus au conţinut referiri la faptul că Event Plus este singura companie de event architecture din România. Cu toate acestea, concurenţa Event Plus ramâne aceeaşi. În concordanţă cu strategia de poziţionare faţă de concurenţă firma a depăşit deja estimările cifrei de afaceri pentru anul 2008 şi se bucură de atenţie sporită din partea mass media datorită caracterului de noutate al acestei categorii.

Surse:

1: Al Ries, Jack Trout, Cele 22 de legi imuabile ale marketingului, Editura Curier Marketing, Bucureşti, 2004.

http://www.standard.ro/articol_58653/mai_mult_decat_lumini_si_artificii.html

Daniela Zăman





Pizza cu Sarmale – ăsta da buzz!

26 01 2009

Pentru că tot s-a vorbit pe acest blog de buzz marketing, am observat luna trecută un bun exemplu în acest sens: Pizza cu Sarmle de la Jerry’s Pizza. Lansată strategic în perioada sărbătorilor, acest produs nu are cum să nu stârnească senzaţii doar la auzul combinaţiei, să-i spunem, cel puţin trăsnite. Fie că sunt reacţii pozitive, negative sau este vorba doar de uluire, subiectul a umplut cel puţin 10 pagini de căutare pe google. Cel mai mult despre subiect au avut de zis bloggerii ce au primit din partea agentiei de PR câte o pizza chiar la ei acasa, însoţită de un comunicat de presă şi câteva alte informaţii despre companie. Un truc de comunicare simplu, dar eficient. Vestea s-a răspândit repede în blogosferă şi, chiar dacă nu au primit şi ei acest “inedit” produs, alţi bloggeri au început să acopere subiectul, iar reply-urile să curgă.

Şi pentru că nu era de ajuns doar combinaţia trăsnită, campania de publicitate a inclus şi prea mediatizatul cuplu Mihaela şi Dani. Reclama suna cam aşa: “Dani s-a combinat cu Andreea după de a lasat-o pe Mihaela. Nu ştim dacă e adevărat. Dar e adevărat că pizza s-a combinat cu sarmale. Prima Pizza cu sarmale din lume, de la Jerry’s Pizza”. Am vazut reclama pe plasmele de la metrou şi în bannere pe site-uri. Îndeajuns încât să creeze buzz. Un cotidian de scandal chiar i-a luat o declaraţie Mihaelei Rădulescu cu privire la folosirea sa şi a lui Dani în reclamă.

Nu cred că produsul a fost menit să se vândă, şi, la o analiză atentă, chiar sunt sigură de acest lucru. Până acum, piaţa de mâncare cu livrare la domiciliu nu a fost dominată la nivel de comunicare de niciun alt jucător, iar acţiunea celor de la Jerry’s a fost binevenită, mai ales în contextul în care au intrat pe piaţă cei de la PHD (ce au Pizza Hut în spate) şi se preconizează a intra şi Papa John’s sau chiar Domino’s Pizza.

http://www.bobbyvoicu.ro/pizza-cu-sarmale.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/112125/Prima-Pizza-cu-Sarmale-din-lume-.html

Daniela Zăman





Cadbury lasă gorilele pentru «dansul din sprancene«

26 01 2009

Cu toţii ştim faimosul spotul Cadbury Gorilla, un fenomen în industrie ce şi-a păstrat locul până acum o lună când cei de la Cadbury au surprins din nou cu «Dansul Sprâncenelor».

Asemenari şi deosebiri sau unitate în comunicarea de brand pe de o parte şi abordarea unui nou stil, pe de altă parte :

– Gorilla merge spre sfera de emoţional, se adresează targetului generic păstrând totodată curiozitatea până la capăt. Asocierea acestui animal cu ciocolata se conturează în abordarea spotului ca pe un teaser, revealul fiind scurt şi concis, apare la final prin sloganul deja celebru «A glass and a half full of joy« .

– « Dancing eyebrows » este deja mai specific, păstrând însă rolul deosebit la muzicii ca diferentiator în calupul publicitar, ceea ce regăsim şi la Gorilla. Interesant est efaptul că de data aceasta Cadbury abordează core targetul şi anume copiii într-un mod direct, propunându-le chiar şi un nou «dans«. Ca orice brand care se respectă, Cadbury se poziţionează ca trend setter în ceea ce priveşte micile ticuri de zi cu zi şi aici putem să facem legătura la ciocolata «Twix» şi semnul cu cele 2 degete.

Un amănunt ce pentru astfel de branduri înseamnă mult, cu atât mai mult cu cât orice reproducere le generează automat word of mouth şi astfel multă notorietate.

Anca Preduş





Comportamentul consumatorului…de criză

26 01 2009

Vă propun să luăm un exemplu şi să descifrăm acest domino generat de comportamentul de criză în cadrul organizatiior.

Cel mai la îndemână este scăderea bugetului de marketing din partea marilor companii. De ce să scadă mall-urile spre exemplu, fluxul de comunicare, când targetul shopaholic trebuie să fie mereu bine informat de tot ce apare nou?!

Aici dacă ne concetram puţin observăm un lanţ de căderi/ scăderi în genul dominoului după cum urmează: Consumatorul 16-50 ani, all urban, venituri de peste 500 ron/ lună şi nivel de educaţie mediu-înalt, preponderent femei, se confruntă cu criza şi în scopul economisirii de unde tăie? De la filmele vizionate la mall, haine de la mall, cine la mall. Această primă piesă cade pe marile branduri ce îşi prezintă produsele spre vânzare în mall – vând mai puţin, mult mai puţin, deci cer un discount la preţul chiriei pentru a rămâne acolo în continuare. Şi astfel cad peste depatamentul de <>, cel care genereza cel mai mare venit.
Pentru că lipsa unor mari branduri ar aduce şi mai puţin trafic, se face acest compromis de scădere a chiriei pentru brandul X. Aici are loc o cădere de piese masivă – toate brandurile vor astfel de discount-uri.

Cad multe piese deci presiunea e mare, cu atât mai mare cu cât intră din ce in ce mai puţini bani. Nu mai există sprijin şi trebuie sa cadă/ scadă şi <>, ieşirile spre partea de comunicare, deci bugetul de marketing. Şi iată cum în situaţii de criză comportamentul precaut să spunem al marilor companii degenerează creativ într-un joc de domino.

Anca Preduş





Magazinul Leacul din Bucureşti – produse şi alimente bio de succes

24 01 2009


Pe 18 aprilie 2008 s-a deschis în zona pieţei Dorobanţi magazinul cu produse şi alimente bio Leacul.
Se ştie că în România şi mai ales în capitală, doar câteva procente insignifiante din populaţie preferă alimentele şi produsele bio. De ce? Aglomeraţia, traficul, lipsa de timp şi stresul de la locul de muncă sunt doar câteva exemple care îi fac pe români să mănânce de la Fast-Food.
Cei care mănâncă sănătos la noi în ţară nu au decât o pondere de 5-10% în alimente bio consumate, în comparaţie cu alte state europene (Austria, Ungaria, Franţa, Germania), unde ponderea în consumul bio atinge 80% astfel de alimente.


Ce se mai ştie este că majoritatea acestui mic procent este formată din femeile care ţin cont de silueta lor, deci lipsa de informare asupra riscului consumului excesiv de alimente nesănătoase este pregnant simţită în România.
Cu toate acestea, magazinul Leacul (unul dintre puţinele de acest gen de la noi), care deşi are produse la preţuri destul de “picante” (cu aproximativ 50% mai mari decât cele convenţionale), tinde să aibă succes chiar şi pe această piaţă autohtonă de consum alimentar neglijent.


După declaraţiile lui Ionuţ Teglas, manager general Bio Solaris (compania care a lansat magazinul Leacul), încasările ar atinge 300.000 euro pe an, sumă destul de mare în raport cu ponderea mică de consumatori.
Prin aceasta putem observa că şi magazinele care sunt considerate fără succes pe o piaţă ( acolo unde respectivele produse nu par a fi cumpărate, ca în cazul de faţă), pot avea totuşi o vânzare bună.
Au început tot mai multe campanii de informare pe tema consumului alimentar sănătoas, pe care ar trebui să le percepem prin prisma mesajul lor, ci nu să ne gândim (cum mulţi au tendinţa) că totul este un “tertip” pentru a face vânzări produselor anumitor companii.


Deci, pentru sănătatea noastră, ar trebui să fim mai atenţi cu ce consumăm, iar faptul că am plăti mai mult pentru un aliment bio decât pentru unul obişnuit nu ar trebui să fie o problemă.


http://www.afaceri-francize.ro/articol/cum-sa-faci-300000-de-euro-anual-din-produse-bio


Maracine Cristina