Bătaie pe cărţi

26 01 2009

Ce bine că mama plecă în fiecare joi devreme, adică pe la 06.00. Altfel, nu m-aş fi uitat acum la cele 11 cărţi frumoase, cu copertă din piele artificială, verde, cu scris auriu şi desen în relief, ce fac parte din colectia „Adevărul”. Prietenul meu are colecţia de DVD-uri şi cred că ştiu o grămadă de alte cunoştinţe ce cumpără un ziar pentru diferitele suplimente şi bonusuri primite. Nu este de mirare că „Jurnalul Naţional” şi „Adevărul” sunt primele două cotidiene de interes general (lăsând la o parte ‚Libertatea”) din punct de vedere al tirajului şi numărului de cititori.

Se pare că această strategie chiar funcţionează, iar cel mai bine o putem vedea la „Adevărul’ de joi, pentru care trebuie să te baţi în faţa chioşcurilor de ziare cu alţi o sută de oameni, plus alţi douăzeci de pe listă, care orcum vor învinge datorită şpăgii date chioşcarilor încă o lună înainte. Dorim să vindem? Punct ochit, punct lovit.

Problema care se pune acum este, însă, de o altă natură: oamenii pe care îi câştigăm prin aceaste bonusuri ne vor mai cumpăra după ce campania va fi încetat. Înclin să cred că nu. Eu, cel puţin, nici măcar nu mă obosesc să citesc ziarul pe care îl primesc împreună cu cartea şi chiar dacă aş face-o, nu m-ar determina să îl cumpăr şi în celelalte zile ale săptămânii. O dată pentru că, poate, m-am obişnuit să citesc alte ziare de interes naţional sau poate pentru că nu îmi place cum scriu cei de la Adevărul (valabil şi pentru Jurnalul Naţional sau Cotidianul)…. mai grav ar fi pentru că nu citesc presă. Oricum, indiferent de motive, cârligul folosit de aceste ziare pentru mărirea numărului de cititori este, în opinia mea, nefezabil on the long run dacă nu este susţinut şi de un conţinut editorial bun care să îţi determine cititorul să te cumpere şi mâine, când nu îi mai dai nimic.

Daniela Zăman

Advertisements




Legea liderului sau cum să fii primul pe piaţă

26 01 2009

De regulă, studiile de caz prezintă poveşti de succes, sau de declin, ale unor companii cu un grad ridicat de awareness la nivel internaţional. Am decis, însă, să vă vorbesc despre o companie mică, recent înfiinţată şi despre cum a reuşit să devină, prin poziţionarea pe piaţă, un BRAND. Exemplul este cu atât mai interesant cu cât arată foarte clar aplicabilitatea teoriei în domeniu. Al Ries şi Jack Trout au elaborat cele 22 de legi imuabile ale marketingului. Relevantă pentru analiza de faţă este prima din cele 22 de legi: legea liderului ce stipulează că “Este mai bine să fii primul decât să fii mai bun” . Autorii ne recomandă crearea unei categorii în care să fii primul. Aceasta este principala problemă în marketing. Este mult mai simplu să ocupi primul loc în mintea unui potenţial consumator, decât să convingi pe cineva că oferi un produs mai bun decât cel aflat pe primul loc în mintea consumatorului.

Event Plus este o companie românească de organizare de evenimente. Oferta de tipuri de evenimente organizate variază de la petreceri, evenimente private, conferinţe de presă, petreceri de crăciun şi teambuilding-uri până la evenimente publice şi concerte. La fel şi zeci de alte firme asemănătoare. Înfiinţată în iunie 2007, Event Plus a fost fondată de prfesionişti în organizarea de evenimente şi aveau toate motivele să afirme că sunt mai buni decât cei mai buni de pe piaţă. Oferind o gamă largă de servicii, concurenţa lor variază de la departamentele de BTL din agenţiile de comunicare full service şi companii de organizare de concerte până la firmele organizatoare de nunţi. Efortul de comunicare pentru a arăta că sunt mai buni decât toate aceste firme ar fi fost în zadar.
Soluţia a fost oferită de cea de-a doua lege a lui Al Ries şi Jack Trout: „dacă nu poţi fi primul într-o categorie, crează o nouă categorie în care poţi să fii pe primul loc”. Răspunsul vine în momentul în care lansezi un nou produs sau o companie şi nu te întrebi în ce măsură produsul cel nou este mai bun decât al concurenţei, ci în momentul în care îţi pui întrebarea prin ce este nou? Prin urmare în ce categorie este produsul tău primul?

Event Plus au fost primii din domeniul organizării de evenimente ce şi-au pus această întrebare. Răspunsul a fost simplu: suntem prima companie de event architecture din România. Event architecture este noul trend în materie de management al organizării de evenimente din Europa, însă acest concept a fost introdus în România pentru prima dată de către Event Plus. S-au creat o categorie aparte în care sunt primii şi în care sunt, evident, cei mai buni. În acest sens, primul an de activitate Event Plus s-a concentrat pe crearea de awareness asupra aceste categorii şi a ce reprezintă ea. În concordanţă, toate materialele de comunicare elaborate de Event Plus au conţinut referiri la faptul că Event Plus este singura companie de event architecture din România. Cu toate acestea, concurenţa Event Plus ramâne aceeaşi. În concordanţă cu strategia de poziţionare faţă de concurenţă firma a depăşit deja estimările cifrei de afaceri pentru anul 2008 şi se bucură de atenţie sporită din partea mass media datorită caracterului de noutate al acestei categorii.

Surse:

1: Al Ries, Jack Trout, Cele 22 de legi imuabile ale marketingului, Editura Curier Marketing, Bucureşti, 2004.

http://www.standard.ro/articol_58653/mai_mult_decat_lumini_si_artificii.html

Daniela Zăman





Pizza cu Sarmale – ăsta da buzz!

26 01 2009

Pentru că tot s-a vorbit pe acest blog de buzz marketing, am observat luna trecută un bun exemplu în acest sens: Pizza cu Sarmle de la Jerry’s Pizza. Lansată strategic în perioada sărbătorilor, acest produs nu are cum să nu stârnească senzaţii doar la auzul combinaţiei, să-i spunem, cel puţin trăsnite. Fie că sunt reacţii pozitive, negative sau este vorba doar de uluire, subiectul a umplut cel puţin 10 pagini de căutare pe google. Cel mai mult despre subiect au avut de zis bloggerii ce au primit din partea agentiei de PR câte o pizza chiar la ei acasa, însoţită de un comunicat de presă şi câteva alte informaţii despre companie. Un truc de comunicare simplu, dar eficient. Vestea s-a răspândit repede în blogosferă şi, chiar dacă nu au primit şi ei acest “inedit” produs, alţi bloggeri au început să acopere subiectul, iar reply-urile să curgă.

Şi pentru că nu era de ajuns doar combinaţia trăsnită, campania de publicitate a inclus şi prea mediatizatul cuplu Mihaela şi Dani. Reclama suna cam aşa: “Dani s-a combinat cu Andreea după de a lasat-o pe Mihaela. Nu ştim dacă e adevărat. Dar e adevărat că pizza s-a combinat cu sarmale. Prima Pizza cu sarmale din lume, de la Jerry’s Pizza”. Am vazut reclama pe plasmele de la metrou şi în bannere pe site-uri. Îndeajuns încât să creeze buzz. Un cotidian de scandal chiar i-a luat o declaraţie Mihaelei Rădulescu cu privire la folosirea sa şi a lui Dani în reclamă.

Nu cred că produsul a fost menit să se vândă, şi, la o analiză atentă, chiar sunt sigură de acest lucru. Până acum, piaţa de mâncare cu livrare la domiciliu nu a fost dominată la nivel de comunicare de niciun alt jucător, iar acţiunea celor de la Jerry’s a fost binevenită, mai ales în contextul în care au intrat pe piaţă cei de la PHD (ce au Pizza Hut în spate) şi se preconizează a intra şi Papa John’s sau chiar Domino’s Pizza.

http://www.bobbyvoicu.ro/pizza-cu-sarmale.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/112125/Prima-Pizza-cu-Sarmale-din-lume-.html

Daniela Zăman





Cadbury lasă gorilele pentru «dansul din sprancene«

26 01 2009

Cu toţii ştim faimosul spotul Cadbury Gorilla, un fenomen în industrie ce şi-a păstrat locul până acum o lună când cei de la Cadbury au surprins din nou cu «Dansul Sprâncenelor».

Asemenari şi deosebiri sau unitate în comunicarea de brand pe de o parte şi abordarea unui nou stil, pe de altă parte :

– Gorilla merge spre sfera de emoţional, se adresează targetului generic păstrând totodată curiozitatea până la capăt. Asocierea acestui animal cu ciocolata se conturează în abordarea spotului ca pe un teaser, revealul fiind scurt şi concis, apare la final prin sloganul deja celebru «A glass and a half full of joy« .

– « Dancing eyebrows » este deja mai specific, păstrând însă rolul deosebit la muzicii ca diferentiator în calupul publicitar, ceea ce regăsim şi la Gorilla. Interesant est efaptul că de data aceasta Cadbury abordează core targetul şi anume copiii într-un mod direct, propunându-le chiar şi un nou «dans«. Ca orice brand care se respectă, Cadbury se poziţionează ca trend setter în ceea ce priveşte micile ticuri de zi cu zi şi aici putem să facem legătura la ciocolata «Twix» şi semnul cu cele 2 degete.

Un amănunt ce pentru astfel de branduri înseamnă mult, cu atât mai mult cu cât orice reproducere le generează automat word of mouth şi astfel multă notorietate.

Anca Preduş





Coca-Cola Zero “se simte cu toate simţurile”

26 01 2009

O nouă şi inedită campanie Coca- Cola: Coca-Cola Zero “Tongues and Eyeball” inspiră şi încurajează consumatorii să găsească fericirea în moduri despre care se crede că sunt imposibile. În această campanie cele cinci simţuri sunt reprezentate de personaje animante: Ochiul, Creierul, Degetul şi cele două Limbi, în timp ce dialogul lor marchează un “paradox”: gustul autentic de Coca-Cola al Coca-Cola Zero.

Personajele sunt unice, la fel şi dialogul lor: Limba, Ochiul, Creierul şi Degetul. Cele două Limbi testează gustul autentic de Coca-Cola, în timp ce Ochiul vede sticlă cu etichetă care mentionează zero zahăr. Degetul şi Creierul se alătura acestei dispute.

O expunere interesantă mai ales că prin folosirea bărbaţilor ce dau grai simţurilor, cei de la Coca-Cola ating şi targetul masculin, mai puţin fidel până acum băuturilor light.

Din păcate spotul a fost catalogat drept inteligent de către specialişti dar scârbos de publicul larg, implicit targetul lor. Noroc cu Fabrica de Fericire care mai spală ruşinea!

Anca Predus





Creşte audienţa la TV în contextul crizei

26 01 2009

Dacă până înainte de vacanţa de iarnă toate televiziunile erau în goană după clienţi întrucât nu îşi completaseră veniturile conform obiectivelor propuse, din ianuarie 2009 ne confruntăm cu un alt fenomen.

Toate trusturile mari care anul trecut au ieşit în pierdere şi care în decembrie ofereau gratis chiar şi un solo spot dacă erau implicaţi minim 50.000 de euro în difuzare de spoturi, acum anunţă la unison garantarea unor audienţe incredibil de mari ceea ce le măreşte numărul de GRP-uri.

Vine criza, iar lumea va renunţa la alte distracţii costisitoare şi se va uita la TV. Aşadar, mari branduri, măriţi bugetele pe media întrucât conjunctura crizei, implicit a audienţelor mai mari, vă va aduce repede return-ul on investment aşteptat. Să fie oare adevărat sau este doar o strategie de marketing? Rămâne de văzut şi de analizat.

Anca Predus





Comportamentul consumatorului…de criză

26 01 2009

Vă propun să luăm un exemplu şi să descifrăm acest domino generat de comportamentul de criză în cadrul organizatiior.

Cel mai la îndemână este scăderea bugetului de marketing din partea marilor companii. De ce să scadă mall-urile spre exemplu, fluxul de comunicare, când targetul shopaholic trebuie să fie mereu bine informat de tot ce apare nou?!

Aici dacă ne concetram puţin observăm un lanţ de căderi/ scăderi în genul dominoului după cum urmează: Consumatorul 16-50 ani, all urban, venituri de peste 500 ron/ lună şi nivel de educaţie mediu-înalt, preponderent femei, se confruntă cu criza şi în scopul economisirii de unde tăie? De la filmele vizionate la mall, haine de la mall, cine la mall. Această primă piesă cade pe marile branduri ce îşi prezintă produsele spre vânzare în mall – vând mai puţin, mult mai puţin, deci cer un discount la preţul chiriei pentru a rămâne acolo în continuare. Şi astfel cad peste depatamentul de <>, cel care genereza cel mai mare venit.
Pentru că lipsa unor mari branduri ar aduce şi mai puţin trafic, se face acest compromis de scădere a chiriei pentru brandul X. Aici are loc o cădere de piese masivă – toate brandurile vor astfel de discount-uri.

Cad multe piese deci presiunea e mare, cu atât mai mare cu cât intră din ce in ce mai puţini bani. Nu mai există sprijin şi trebuie sa cadă/ scadă şi <>, ieşirile spre partea de comunicare, deci bugetul de marketing. Şi iată cum în situaţii de criză comportamentul precaut să spunem al marilor companii degenerează creativ într-un joc de domino.

Anca Preduş