Videoclipuri şi virtuţi

24 01 2009


Mă fascineaza efectul viral al unor campanii. Se răspândesc cu atâta viteză asemenea unui virus care prinde şi rade tot în cale. Ca un bulgare de zăpadă ce rostogolindu-se la vale se face tot mai mare până când, imens, nimeni nu-l mai poate ignora.
Marketingul viral presupune să laşi pe alţii să facă treaba pentru tine. Să laşi oamenii să vorbească despre spotul tau, printul tau, campania ta. În campaniile virale efectul este de 1000 de ori mai puternic şi au un impact …


Ar fi frumos să credem că toate videoclipurile din topul accesărilor de la YouTube.com, Metacafe.com ori DailyMotion.com au ajuns acolo pentru că au fost votate de milioane de fani. Adevărul însă este altul. Multe dintre videoclipurile extrem de vizionate îşi datorează faima unor echipe de specialişti în marketing viral.
În teorie, prin marketing viral se înţelege utilizarea reţelelor sociale (online sau din lumea reală) pentru a creşte notorietatea unui produs printr-un proces de recomandare personală. Ideea de „viral” vine de la asemănarea cu modul de răspândire a viruşilor de calculator. Aplicat în lumea videoclipurilor online, conceptul se referă la acele videoclipuri care dau impresia de originalitate şi amatorism, dar în realitate sunt regizate şi promovate de companii care s-au specializat în servicii de advertising.


Daniela Dodan





Responsabilitatea socială şi etica în advertisingul românesc

18 01 2009

Etica politicii de produs este o reglementare foarte clară adusă de către AMA (America Marketing Association) cu obiectivul de a responsabiliza deciziile marketerilor pe mai multe paliere ale creării şi promovării unui produs sau serviciu.

Foarte multe discuţii se înscriau în trecut pe direcţia responsabilităţii în ceea ce priveşte definirea conceptuluiu unui produs, a poziţionării sale, depozitării şi, inclusiv, garantării acestuia. Modul de poziţionare este o practică foarte comună printre practicienii acestui domeniu, el transformându-se în ultimul timp în punctul de plecare pentru mai multe încălcări de etică profesională. Sunt cunoscute cazurile în care produsul X era prezentat ca asigurând un beneficiu pe care, în realitate, cea mai mare parte a produselor din aceeaşi clasă îl deţineau în egală măsură.

În aceeaşi direcţie de responsabilitate socială, 11 firme româneşti au agreat un cod etic ce presupune că toate aceste firme se angajează să renunţe la publicitatea pentru copii. Codul semnat între firme precum Pepsi Co., Nestle, Mars, General Mills, Burger King, Unilever, Coca-Cola sau Kraft a pornit de la mai multe informaţii date de către Comisia Europeană referitoare la numărul tot mai mare de copii supraponderali, în UE, din 22 de milioane de copii 5 fiind obezi. Comisia Europeană a realizat un proiect prin care se interzice publicitatea “mincinoasă” la alimentele pentru copii care nu îndeplinesc criterii nutriţionale stricte.

Pornind de la acestea, cele 11 companii au agreat ca publicitatea trebuie să se facă exclusiv pentru acele produse care îndeplinesc anumite criterii nutriţionale şi de asemena cu condiţia să cuprinde informaţii nutriţionale, despre gust şi compoziţie. Acordul prevede de asemenea renunţarea la publicitatea stradală1 şi publicitatea adresată direct copiilor, fără prezenţa unui adult.

Olga Năstase





Câteva întrebări despre cercetarea în marketing cu strategul Grey, Ştefan Stroe

25 12 2008

Ştefan Stroe face parte din echipa Grey Worldwide România ca Strategic Planning Director din martie 2008. Înainte de experienţa Grey a deţinut aceeaşi funcţie la Starcom România (Head of Consumer Context Planning used for P&G account) unde a condus primul departament de account planning din agenţiile de media româneşti. Experienţa sa în domeniul advertisingului include Brand Communication (departamentul de Client Service la Leo Burnett), Strategic Planning (Leo Burnett), Client Service (Saatchi & Saatchi), Media Planning & Strategy (Media Direction/BBDO).

1. În ce măsură este necesară cercetarea pentru un planner şi cât de mult pui preţ pe rezultatele care apar în urma unui proces de cercetare?

 

S.S.: Este meseria de bază a oricărui planner. Atât la Grey, cât şi la celelalte locuri de munca am format sau am contribuit la formarea unei culturi de strategic planning preocupată în mod special de cercetările de profunzime.

 

2. Când ai recomanda să se realizeze o cercetare de piaţă pentru un client? (înainte de lansarea unui produs, în timp de criză, post-criză sau constant)

 

S.S.: În momentul în care ai o problemă de rezolvat şi nu ştii toate răspunsurile. Asta poate însemna „oricând”.

 

3. Atunci când creezi un brief de cercetare te sfătuieşti şi cu cei care vor face research-ul?

 

S.S.: Rolul briefului de cercetare este să îl trimiţi către companiile de cercetare de piaţă. Răspunsul este un inerent „DA”.

 

4. Focus-grupurile reprezintă unul dintre cele mai populare şi în acelaşi timp greşit utilizate instrumente de cercetare. Unde crezi că apare problema – în designul cercetării sau în interpretarea rezultatelor?

 

S.S.: Problema rezidă în decizia adesea pripită de a face o astfel de cercetare şi foarte des în cunoştintele reduse ale celor care se „închină” la tehnica focus grupurilor.

 

5. Ce părere ai despre pieţele de testare? Sunt de încredere?

 

S.S.: Mai există pieţe-test în anul 2008? Eu nu am mai întâlnit nici la cei mai mari clienţi cu care am colaborat în ultimii ani. E destul de normal acest lucru, în contextul dinamicii marketingului secolului 21: e redundant, ineficient şi chiar periculos să mai faci astfel de testări la scara mare.

 

6. Cum ai defini un insight?

 

S.S.: Intuiesc că te referi la „consumer insight” – dacă până acum au fost intrebari despre cercetarea calitativă.

Fireşte…

 

S.S.: Despre consumer insight am scris în unul din articolele pe aceasta temă de pe blogul meu (www.stefanstroe.ro) acum un an de zile. Citez: „consumer insight este un adevăr de profunzime despre consumatori, de care nimeni nu ştie că deja există, nici măcar consumatorii în cauză”.

Daca vrei şi un exemplu, intră şi citeşte tot articolul http://www.stefanstroe.ro/2007/05/08/insight-descoperit-de-un-studiu-cantitativ/.

Termenul însă s-a banalizat din cauza supra-utilizarii sale.

 

7.Care sunt cele mai bune metode de a găsi insight-urile potrivite?

 

S.S.: Asta este o informaţie care costă mulţi bani. În principiu trebuie să încerci să devii un cercetator cât mai creativ cu fiecare ocazie pe care o ai, interogând atât mintea, cât şi comportamentul semenilor noştri. O poţi face calitativ, dar şi cantitativ. Statisticile ascund de multe ori insight-uri valoroase – vezi exemplul cu viteza crescută a mersului nostru la picior şi şansele reduse ale cerşetorilor de a primi bani de la noi.

 

8. Ce consideri că ar trebui testat înainte de lansare produsul în sine sau modalitatea de promovare?

 

S.S.: Dar cine a spus că e obligatoriu să faci pretestare? S-ar putea ca piaţa să fie mult în urma ideilor tale de produs sau de comunicare. Testezi ideile de mâine cu oameni care au gusturile sau percepţiile curente formate ieri?

 

Ana Trif