Cultural Creatives: Cercetări privind evoluţia valorilor în societatea românească

8 01 2009

Sunt aproape sigură că primul gând care vă trece prin minte la citirea acestui titlu va fi: ce legătură are această carte cu industria marcom-ului? Surprinzător sau nu….din punctul meu de vedere are…

În primul rând pentru că este una dintre cele mai noi cercetări având ca punct de pornire societatea romînească şi valorile acesteia, în al doilea rând pentru ca tratează un subiect „la modă” care va fi aprofundat în următorii ani: conceptul de „cultural creatives” în contextul globalizării şi al relativismului cultural şi în al treilea rând pentru că o parte dintre cercetările care stau la baza acestei lucrări îşi găsesc aplicabilitatea şi în domeniul marketingului.

Punctul de plecare al lucrării, coordonate de Paul Dobrescu şi la care a contribuit o parte din corpul didactic al Facultaţii de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA, l-a constituit apariţia în 2000 a studiului The Cultural Creatives: How 50 Million People are Changing the World, aparţinând autorilor americani Paul H. Ray şi Sherry Ruth Anderson. Autorii vorbesc despre apariţia unei subculturi: cultural creatives, care promovează valorile postmoderne şi stiluri de viaţă diferite de cele ale modernilor sau tradiţionalilor, celelalte două categorii analizate.

Cercetarea de pe teritoriul României a urmărit să vadă în ce măsură această subcultură şi-a făcut apariţia şi prin ce se diferenţiază ţinând cont şi de valorile româneşti. Iată câteva caracteristici ale celor trei categorii pentru a vă face o idee despre diferenţele dintre tradiţionali (menţinerea rolurilor tradiţionale în familie, respectul pentru cei în vârstă, perspectivă rigidă asupra societăţii), moderni (caracterizaţi de pragmatism, materialism, egalitate în drepturi) şi cultural creatives:preferinţa pentru autenticitate şi experienţa personală, perspectiva holistă, idealismul şi o atitudine activă în plan social, dorinţa de actualizare a sinelui, importanţa relaţiilor personale şi dorinţa de a reconstrui comunitatea, responsabilitatea în privinţa mediului şi a consumului, atracţia faţă de ceea ce este nou şi exotic.

Acum că v-aţi făcut o idee despre diferenţele dintre cele trei categorii voi orienta prezentarea către partea de marketing, capitolul “Consumul ca virtute. Cum se reconstruiesc valorile individuale şi comunitatea sub presiunea culturii globale”, de Mălina Ciocea, atingând în anumite puncte şi astfel de idei.

Trăim într-o societate a consumului, totul în jurul nostru ne îndeamnă către diverse achiziţii şi nu cred că trece zi în care să nu cumpărăm câte ceva. De ce e important să ţinem cont de această clasificare? Pentru că obişnuinţele de consum diferă în cazul celor trei categorii şi pentru că modul în care ne vom atinge publicul ţintă va fi diferit în funcţie de aceste carcteristici.

Creativii culturali rămân consumatori, dar nişte consumatori cu stil. Creativii culturali consumă altceva decât majoritatea: consumă mai puţine produse convenţionale, dar sunt interesaţi de produse din materiale reciclate sau de muzica budha bar sau chill out. Cei mai mulţi dintre ei sunt consumatori agresivi de arte şi cultură. Sunt genul consumatorilor grijulii: careful consumers , sunt cei care citesc etichetele şi care preferă hrana organică în locul produselor din supermarket, sunt cei pentru care CSR-ul contează făcând diferenţa dintre un produs sau altul. Spre deosebire de moderni, pentru care consumul vine ca o răsplată pentru felul în care au reuşit să domine lumea, cultura modernă – o cultură a consumului, fiind modalitatea prin care modernii îşi exprimă dominaţia, creativii culturali sunt orientaţi mai puţin catre caracteristicile materiale ale produsului şi mai mult catre cele emoţionale, catre nevoile pe care produsul respectiv reuşeşte să le sarisfacă. Accentul se mută de pe produs pe consumator, de pe aspectele economice ale produslui pe aspectele emoţionale ale acestuia,marketingul îndreptându-se către un marketing al relaţiei dintre produs şi consumator.

Iar acestea sunt doar câteva dintre caracteiosticile cu mare potenţial de exploatare de către marketeri în viitor…

Interesant de citit: http://www.culturalcreatives.org/

Anca Stefaniţă

Advertisements




Cercetarea comportamentului de cumpărare la berea Ursus

4 01 2009

Berea este o băutură care nu necesită nici o prezentare. Nu există persoană care să nu cunoască această băutură şi cel puţin o marcă de bere. Mărcile de bere prezente pe piaţa românească, internaţionale și naţionale, sunt într-o concurenţă acerbă. Ursus este o marcă foarte cunoscută în România, este bine poziţionată şi este lider pe segmentul premium al berii.Mesajul Ursus: „succesul este un mod de viaţă.

Prin cercetarea comportamentului de cumpărare la berea Ursus am urmarit obţinerea unor informaţii despre consumatorii de bere Ursus, motivele de cumpărare, preferinţele acestora şi elemente care pot ajuta această marcă să rămână în topul preferinţelor românilor şi chiar să câştige noi clienţi. Scopul cercetării mele a fost studierea comportamentului de cumpărare pentru berea Ursus în rândul populaţiei din Bucureşti cu vârsta de peste 18 ani. Analizând informaţiile obţinute, 35% din persoanele care beau bere Ursus, consumă această marcă mai rar de o dată pe lună.Cei mai mulţi consumă bere Ursus de 3-4 ori pe săptămână.

În topul preferinţelor consumatorilor, berea blondă deţine un loc important, 85,71% din aceştia preferă berea blondă iar 7,14% preferă berea cu fructe Redd’s, recent lansată pe piaţa românească. În ceea ce priveşte ambalajul pentru berea Ursus, pe primul loc se situează sticla la 0,5 l.

Unul din obiectivele acestei cercetări a fost măsurarea gradului de notorietate al berii Ursus. Din 70 de respondenţi pentru 15 respondenţi au menţionat prima marca Ursus, gradul de notorietate fiind cel mai mare din toate marcile menţionate, de 18,57%. Din punct de vedere al notorietăţii spontante şi asistate, gradul de notorietate al mărcii Ursus este de 37,14% şi respectiv 100%. 55% din consumatorii de bere Ursus se încadrează în categorie de vârstă 18-29 ani.

Analizând cele mai consumate beri a reieşit că marca Ursus ocupă primul loc (13 persoane), urmată îndeaproape de Beck’s şi Bergenbier (12 persoane).

Locul principal de unde consumatorii cumpără berea Ursus este magazinul iar locul unde preferă să consume bere este terasa avand o părere favorabila despre calitatea şi ambalajul acesteia, iar pretul este unul accesibil.

Din totalul de respondenţi 43,33% au spus că au văzut reclama TV la Ursus, doar 18,57% din aceştia îşi amintesc mesajul şi 28,57% au fost influenţaţi de aceasta să cumpere produsul.

Berea Ursus are o poziţie bine consolidată pe piaţa berii în România dar trebuie să ţină cont de faptul că este o piaţă competitivă care creşte puternic de la un an la altul fiind captivantă,vie,plină de energie şi înglobează enorm de multe resurse în acest scop-inteligenţă, pasiune, imaginaţie, bani.De aceea trebuie să găsească metode pentru a se autodepăşi în mod constant şi a fi pe placul consumatorilor.În acelaşi timp trebuie să ne gândim şi la urmările pozitive ale concurenţei asupra consumatorilor prin faptul că aceştia se pot bucura de beri excelente la preţuri accesibile şi de un ambient tot mai plăcut si diversificat în baruri şi la terase.

Monica Nănescu