Cum putem reactiva lista de abonaţi inactivi?

7 01 2009

Partea anevoioasă a marketingului direct nu constă în a ajunge la consumator cu mesajul respectiv. Dificil este să îi faci pe consumatori să se oprească din ceea ce fac, să citească anunţul, să-l reţină şi apoi să acţioneze în consecinţă. Să luăm spre exemplu cazul e-mail-ului. Primim zeci de mesaje electronice zilnic. Unele sunt inutile şi nedorite, altele sunt povestioare şi glume care circulă la toată lumea şi puţine sunt cele care ne interesează într-adevăr. Cu cât primim mai multe e-mail-uri, cu atât suntem tentaţi să le ştergem pe unele fără măcar să le deschidem.

Faptul de a fi o cale simplă şi ieftină de a contacta oamenii, a transformat e-mail-ul într-o unealtă puternică de marketing, adăugându-i o valoare sporită. Însă, exact aceleaşi avantaje riscă să îl poată transforma într-un instrument perimat de marketing. Oricine ne poate trimite în mod gratuit un e-mail, dacă are adresa noastră, ceea ce înseamnă că oricine ne poate trimite mesaje promoţionale în mod frecvent şi insistent. Iar acest lucru creează rapid imunitate şi ne determină să nu mai punem preţ pe mesajele transmise prin acest mijloc de comunicare.

Marketer-ii definesc acest tip comportament prin conceptul de abonaţi inactivi. Cum putem resuscita abonaţii inactivi? Primul pas este acela de a redacta o scrisoare personalizată, în care trebuie menţionat faptul că nu ai uitat de ei, însă nu au mai primit nicio veste de la tine întrucât au ales să ignore mesajele tale. De asemenea, este indicat să se precizeze că pot reprimi oricând newsletter-ul, dacă vor reconfirma abonarea. Această invitaţie ar fi bine să fie însoţită de premii, discount-uri sau avantaje speciale.

Scrisorile de follow-up sunt cel mai important pas al acţiunii de „reînviere” a clienţilor inactivi. Celor care nu răspund la ofertele speciale li se vor trimite două-trei scrisori, la un interval de două săptămâni, prin care li se comunică o perioadă limitată de timp în care subscrierea lor va expira, precum şi un link prin care pot să reconfirme abonarea. Dacă şi aceste scrisori rămân fără feedback, va fi trimis un ultim mesaj şi va fi precizat acest lucru chiar din subiect. În conţinutul e-mail-ului pot fi adăugate câteva fragmente din newsletter-ele viitoare şi, bineînţeles, un link de reactivare a contului pentru cei care încă nu vor să fie şterşi din baza de date.

Deşi pentru unii marketer-i ar părea o activitate fără şanse de reuşită, lista cu abonaţii inactivi nu ar trebui nicidecum ignorată, având un real potenţial.

Sursa: http://www.whiteimage.net/blog/?p=81

Iuliana Mânză

Advertisements




Marketing Viral – Pro şi Contra

7 01 2009

Cum văd eu acest marketing viral? Mi se pare că ceea ce-l face să fie distinct, aparte, este tocmai aceea optimizare a costurilor. Constituie un avantaj major pentru cei care îl aplică în campaniile lor. Trimit o comunicare comercială online către un grup restrâns de oameni, dar cu o mare importanţă pentru ei şi aceştia trimit mai departe. Şi tot aşa, din “mână în mână”, reuşind să acopere o mare varietate de consumatori, şi asta la cel mai mic cost posibil. Practic, campaniile sunt desfăşurate utilizând o mare parte din banii publicului din selecţia iniţială. Nu cred că poate fi ceva mai ok decât asta.

Dezavantajul este acela că, la prima vedere, imită porcesul de virusare, însă în locul aparentului virus apare un mesaj de marketing. Acest lucru poate face ca pe lângă unii să treacă “neobservat”, să nu aibă efectul scontat.

Un alt avantaj, pe lângă cel al costurilor mici, este acela că încurajează oamenii să comunice, să trimită mai departe mesajele primite.

Pentru marketingul viral, având în vedere că se bazează pe transmiterea mesajelor mai departe, este important să se aleagă bine grupul ţintă astfel încât să aibă o rată cât mai ridicată a mesajelor transmise. Ca să aibă efectul scontat, mesajul transmis trebuie să conţină informaţie de calitate pentru a atrage ţinta, pentru a-l determina să trimită şi prietenilor. Şi poate fi utilizat împreună cu metode de marketing tradiţionale.

Ca în orice domeniu de activitate, marketingul viral poate funcţiona sau nu, poate avea efecte pozitive puternice sau, dacă nu sunt respectate anumite reguli, poate genera rezultate dezastruoase. El implică, de asemenea, multă creativitate în realizarea campaniilor dar şi cunoaşterea comportamentului consumatorului. Mesajul trebuie să genereze reacţii, să monopolizeze atenţia actualilor şi potenţialilor clienţi.

Cristina Radu





Poveste despre marketingul narativ

6 01 2009

 

Abordarea de marketing există pentru a facilita dezvoltarea relaţiei dintre o companie şi clienţii săi. Una dintre preocupările de marketing se referă la realizarea apropierii clientului de brandul propus. Aici poate să intervină cu eficienţă marketingul narativ. Din principiu, orice brand de succes are o istorie, o poveste. Aceasta trebuie să capteze atenţia publicului şi să inducă sentimentul de familiaritate şi implicit de încredere în gama de produse oferite.

Adesea, în campaniile de promovare a unui produs se accentuează ideea de longevitate, tradiţie, fapt menit să sugereze că produsele au o calitate demonstrată de persitenţa lor pe piaţa de profil. În definitiv, este fructificată atracţia oamenilor faţă de poveşti, mai ales cele cu final fericit, în acest caz sub forma calităţii care dăinuie peste decenii sau chiar secole. Astfel se remarcă branduri româneşti cu tradiţie, precum Napolact sau Timişoreana, Scandia, Rom¹.

Există totuşi riscul de a forţa nota, ajungându-se de la element de atractivitate la ridiculizare. Nu de puţine ori se abuzează de acest instrument. Sintagme de tipul „alături de tine încă de la 1200” sunt puţin credibile, o poveste trebuie să aibă totuşi şi un sâmbure de adevăr.

 

Bibliografie:

¹Piaţa, revista bunurilor de larg consum, nr. 44/iunie 2008, Brandul românesc faţă cu globalizarea.

 

David Alexandru





Marketingul social: Angajament pe termen lung

6 01 2009

Conceptul de CSR este unul extrem de cunoscut în ţările dezvoltate, unde a devenit mai mult decât o practică obligatorie, s-a transformat într-un adevărat stil de viaţă pentru companii. Implicarea într-un proiect de responsabilitate socială, care să corespundă domeniului de interes al companiei, a devenit în aceste ţări o practică firească şi o componenta esenţială ce creionează imaginea instituţiei.

Cu toate acestea, companiile trebuie să-şi aleagă cu grijă atât momentul cât şi proiectul la care decide să se alăture, astfel încât rezultatul să fie unul care să aducă un număr cât mai mare de beneficii ambelor părţi implicate în proiect ( atât companiei, cât şi grupului ţintă cărei se adresează campania de CSR).

Aşadar, pentru ca programul de marketing social să fie cât mai eficient, trebuie urmate anumite criterii:

– alegerea unui comportament care să fie schimbat sau a unei probleme căreia să i se găsească o rezolvare în conformitate cu profilul companiei, cu imaginea ei, dar şi cu stilul de business sau de management pe care îl adopta. Un aspect esenţial în această privinţă îl constituie interesul propriilor clienţi şi importantă pe care o acordă problemei pe care compania decide să o soluţioneze;

– alegerea unui grup target restrâns, dar care să acţioneze în direcţia schimbării opiniilor unui publică mai larg, care să dispună de putere de convingere. Acest grup trebuie să fie format din persoane care au cel mai mult de câştigat de pe urma schimbării pe care o propune compania sau pe care o susţine;

– adoptarea unui comportament specific, şi nu a unuia general, la care să se adauge un feedback menit să ajute publicul să înţeleagă dacă a adoptat sau nu comportamentul recomandat.

Poate cel mai important aspect pe care trebuie să-l conştientizeze reprezentanţii unei companii atunci când decid dacă sistin sau nu un anumit program de marketing social, dacă să-şi asocieze imaginea cu acesta, este acela că anumite comportamente se schimbă greu, sau poate niciodată în totalitate. Uneori procesul durează ani de zile, iar rezultatele apar târziu şi sunt dificil de exprimat în cifre. Angajamentul este aşadar unul pe termen lung, care presupune, pe lângă aportul financiar, o anumită implicare emoţională.

http://www.responsabilitatesociala.ro/marketingul-social.html

Raluca Stefan