Marketing tribal – importanţa locaţiei de desfăşurare a acţiunii

27 01 2009

Ideea de marketing tribal o constituie exploatarea „apartenentei la un grup” bazat pe aceleaşi interese. Crezul acestui concept relativ nou stă în folosirea noilor metode dezvoltate de tehnologia informaţiei în special exploatarea bazelor de date. Crearea unui „club” şi integrarea potenţialilor clienţi în el ca „membri” este de fapt pilonul principal al marketingului tribal. Toţi cei care fac parte din acest club sunt legaţi de aceleaşi interese, de aceleaşi preocupări şi deci sunt ţinte ideale pentru cei care doresc să promoveze produse şi sevicii specifice.

Pornind de la aceste premise, ce îi generează succes unei astfel de acţiuni ? Bineinteles că este vorba despre descoperirea acestor grupuri omogene şi deschise la experimente, pentru ca de cele mai multe ori marketing-ul tribal vine însoţit de sampling. Aşadar vă propun 2 exemple elocvente asupa importantei alegerii locaţiei de desfasurare pentru o actiune de marketing tribal: RedBull şi Durex targeteaza Complexul stundentesc Regie. De ce tribal, de ce Regie?

Tribal pentru că vine ca o anexa ce susţine restul comunicării generaliste în contextul unor produse de nişă şi Regie pentru că este core targetul pentru astfel de branduri, pentru că în colectivitate oamenii sunt mai influenţabili, pentru ca au nevoie de astfel de «mostre« şi pentru că în mod cert vor avea timp să deschidă uşa şi să stea de vorba cu promoter-ul, un prilej bun de alfel de a prelua feedback. Nu acelaşi lucru se va întâmplă în faţă ASE-ului spre exemplu unde avem core target dar nu mediul propice, oamenii nu sunt receptvi pe stradă sau când au ceva de făcut, gen să intre la cursuri.

Aşadar, să brevetam Regia drept un canal de comunicare de sine stătător şi sigur pentru marketingul tribal.

Anca Preduş

Advertisements




De ce sunt triburile ocolite de cărţi

14 01 2009

Marketingul tribal se bazează pe faptul că orice persoană face parte dintr-un grup mai mic sau mai mare, între individ şi grup existând un proces permanent de schimb de idei. De ce nu am putea aplica marketingul tribal pentru comercializarea de carte? Cărţile reprezintă o categorie specială de produse deoarece decizia de cumpărare este adesea influenţată de persoanele din anturaj, care conferă un plus de credibilitate. Trebuie ţinut cont şi de faptul că aceste produse nu satisfac o necesitate vitală (fiziologică) pentru individ, prin urmare, fără o strategie de marketing adecvată, iniţiativa din partea potenţialilor clienţi pentru achiziţionarea noilor publicaţii se menţine la un nivel redus. Aici sunt necesare surse de informare formale, cât mai ales informale.

Din aceste considerente, marketingul tribal ar trebui să reprezinte un instrument preţios pentru a stimula vânzarea de carte, deoarece face apel tocmai la influenţarea preferinţelor individului prin raportarea la un grup cu care acesta se identifică. Mai ales în ultimii ani, librăriile şi-au făcut apariţia şi în mediul virtual, care a adus cu sine o serie de avantaje precum posibilitatea de abordare a unui public mai larg, o ofertă extinsă de titluri, reduceri de costuri (şi de multe ori a preţurilor ataşate produselor), accesibilitate. Cu toate acestea accentul pus pe vânzarea produsului şi nu pe prezentarea calităţilor acestuia reprezintă un factor descurajant, care în orice caz nu conferă credibilitate. Ni se afişează insistent coperta, preţul (cu instrucţiunile pentru efectuarea plăţii), iar în cel mai bun caz este inclusă şi o prezentare expeditivă a conţinutului.

Pentru a îmbunătăţi performanţele unui site dedicat vânzării de carte, aplicând conceptul de marketing tribal, am putea facilita formarea unor grupuri interesate de produsele noastre prin înfiinţarea unui forum de discuţii pe subiecte culturale, a unor bloguri specializate, eventual în care să poată fi expuse recenzii pentru cărţile lecturate, recomandări sau care pur şi simplu să genereze dezbateri şi implicit să stimuleze curiozitatea utilizatorilor pentru anumite publicaţii. De asemenea pot fi oferite în mod gratuit anumite publicaţii în format digital sau capitole ale acestora pentru a menţine interesul publicului. În plus putem obţine datele necesare pentru a adapta oferta de carte la preferinţele cititorilor.

Surse:
http://www.news.pharma-mkting.com
http://www.marcomprofessional.com
http://www.marcomprofessional.com

Alexandru David





Marketing tribal – Apocalipto marketing :)

11 01 2009

Am ales acest tip de marketing pentru articolul meu din curiozitate. Recunosc că nu ştiam la ce se referă termenul şi că, sub influenţa unui film de Mel Gibson vizionat recent, îmi imaginam tot felul de pigmei şi peisaje exotice numai la auzul termenului de marketing tribal. Despre marketingul tribal nu am găsit atât de multe infomaţii on-line pe cât m-aş fi aşteptat. Ce este totuşi marketingul tribal? Fraza care mi-a răspuns la întrebare am găsit-o pe un blog de marketing, evident: “Marketingul tribal a apărut şi s-a dezvoltat în Franţa în jurul anului 1992 ca răspuns la metodele clasice de marketing. Ideea lui o constituie exploatarea „aparteneţei la un grup” bazat pe aceleaşi interese. Fundaţia marketingului tribal stă în folosirea noilor metode dezvoltate de tehnologia informaţiei în special exploatarea bazelor de date.”[1]

Cu alte cuvinte, se exploatează instinctul uman gregar. Este într-adevar o mare uşurare să nu trebuiască să te gândeşti care îti sunt principiile, valorile şi priorităţile şi să fii “liber” să trăieşti după regulile gata stabilite şi oferite, de cele mai multe ori gratuit, de către vreo comunitate sau vreun grup. Oamenii îsi doresc să aparţină unui grup şi să se identifice cu valorile sale, care par mai importante atunci cand sunt susţinute de un număr mare de oameni. Acest instinct a fost sesizat înca din cele mai vechi timpuri de către caţiva indivizi deştepţi care au creat societăţile secrete gen francmasoneria, cluburi de lux cum ar fi Harvard sau Oxford, societăţile literare şi de ce nu chiar marile religii ale lumii. Oameni mai deşepţi şi-au dat seama că, în general, individul uman nu apreciază ceea ce primeşte gratuit, aşa că au introdus taxe pentru a intra în anumite grupuri exclusiviste. Şi aici se aplică regula generală a produselor de lux : cu cât e mai scump, cu atât e mai bun. Şi cum orice lucru bun ori e puţin, ori e scump, ori e imoral, oameni şi mai deştepţi au întemeiat nişte comunităţi care să reunească cel puţin două din calităţile pomenite anterior, ca de exemplu grupuri cu număr fix de membrii şi cu o taxă lunară piperată.  Oamenii vor să fie ca ceilalţi, dar vor să şi iasă în evidenţă. Ceilalţi le oferă un mediu sigur de a fi în centrul atenţiei. Marketingul tribal se foloseşte de grupuri, dar implică şi ideea că fiecare client e unic şi tratat individual. Şi, desigur, marketingul tribal nu serveşte profitabilităţii firmei, ci serveşte intersele grupui în general şi ale individului în special. Cel puţin teoretic. Clienţii care aparţin unui club sau unei comunităţi au privilegii care includ reduceri promoţionale, locuri mai bune în restaurant, note informative lunare sau săptămânale, petreceri private şi luxoase, posibilitatea de a lua parte la conducerea lumii sau garanţia unui loc in Rai. 😀

În încheiere, ca să definesc pe scurt marketingul tribal şi să mi-l fixez mai bine ca termen: se porneşte de la grup şi se foloseşte forţa de persuasiune a maselor pentru a se ajunge la client, ca un fel de şaman/conducător care împuie capul tribului cu tot felul de reguli şi lucruri care trebuie făcute, nu pentru profitul personal, desigur, ci pentru grup şi individ.


[1]

http://opiniamea-vinti.blogspot.com

Cristiana Ciocănel





Marketingul tribal – o nouă logică

6 01 2009


După cum este bine ştiut, marketingul tribal s-a născut în perioada post modernistă. Ideea de la care se porneşte în această nouă abordare este faptul că elementul cheie al strategiei de marketing este calitatea oamenilor de a exista în societate, în grupuri. In ciuda faptului că oamenii caută modalităti de individualizare, dorinţa de apartenenţă se manifestă pregnant, prin căutarea de indivizi care să impartă aceleaşi valori. Această calitate a oamenilor de a exista în grupuri a devenit o excelentă sursă pentru departamentele de marketing.


Apariţia neo- triburilor a devenit şansa companiilor de a îşi vinde produsele şi serviciile, într un mod inedit. Prin adoptarea acestui tip de marketing, oportunităţile depind de voinţa şi de hotărârea departamentelor de marketing de a se debarasa de modul tradiţional de gândire şi de a adopta o nouă logică, una în care legăturile dintre indivizi sunt centrul unei strategii de marketing. In acest mod sarcinile tradiţionale se modifică, fiind necesară capacitatea de a identifica, susţine şi integra neo triburile în societatea actuală, strategiile de marketing devenind mult mai complexe prin includerea acestui elementului psihosocial.


Cel mai bun exemplu în acest caz este studiul oferit de Bernard şi Veronica Cova, studiul grupului de snowboarderi şi skateri din Letonia.
În anul 1994, Salomon era un brand tradiţional, bine cunoscut, producător de echipamente sportive. Totuşi acest brand era destul de învechit, fiind exclus din cercul “sporturilor la modă”. Aceasta înseamnă că era exclus şi din noile forme ale canalelor de distribuţie. Unul dintre aceste noi sporturi era şi snowboardul mergând exact pe tiparul menţionat mai sus, în dorinţa de individualizare şi totuşi păstrand tendinţa de apartenenţă la un colectiv, grupurile de snowboarderi se considerau separate de schiorii tradiţionali, snowboardul avându-şi originile în sporturile urbane. Astfel îşi aveau propri producători, propriul cult brand (Burton). Reacţia manifestată faţă de brandul Salomon era una de respingere, fiind considerat brandul celor în vârsta.


În 1994 Salomon a decis să se axeze pe fenomenul snowboardului. A fost creată o strategie bine pusă la punct şi în detaliu gândită. Ideea centrală era menţinerea unui low profile, căutând a se cerceta îndeaproape acest nou grup social şi de a dezvolta o conexiune între Salomon şi snowboarderi.
În 1995, Salomon a decis crearea unui department de marketing numai din snowboarderi. Aceştia au decis crearea unui logo specific pentru activităţile snowboarderilor, precum şi sprijinirea unei bune echipe de acest gen. Unii dintre membrii tribului au fost invitaţi să participe la crearea proiectelor Salomon.


In 1996 Salomon era deja gata de lansarea noii game de produse pentru snowboarderi. Promovarea acesteia nu s-a făcut prin prea multă publicitate, cât prin prezenţa fizică în taberele de vară, în locurile de joacã ale snowboarderilor, oferirea spre testare a noilor placi, sprijinirea evenimentelor şi concursurilor de gen, lansarea noii linii profesionale de snowboard-uri la expoziţiile semnificative. Metoda de abordare a marketingului era una diferită, aceea a respectării concepţiilor tribului. Au urmat apoi alte activităţi, păstrând aceeşi linie de acţiune:
Pe lângă aceste prime acţiuni de a pătrunde în triburile snowboard-erilor, Salomon a investigat şi modalităţile de a susţine tribul skateri-lor. Această abordare a fost una mult mai sistematică.
1. Etnomarketing, Salomon caută să se apropie de skateriI( 1995 – 1996)
– Analiza ritualurilor şi decodarea practicilor
– Prezenţa la evenimente
– Observarea participării skater-ilor
2. Co- desing, Salomon lansează activităţi de line skating (1997 – 1998)
– Designul în colaborare cu skaterii
– Lucrul asupra unor trăsături distincte ale produselor, tot in colaborare cu skaterii
– Testarea produselor de către un grup de skateri care era susţinut de companie
3. Sprijinul direct acordat tribului ( 1999)
– Salomon este un participant activ la viaţa tribului, actor care împărtăşeşte valori comune cu acesta
– Salomon sprijină evenimentele de skating, fără a avea scopuri proporţionale
– Salomon crează evenimente noi pentru skateri
– Salomon impărtăşeşte pasiunea pentru skating
Deja în anul 1999, Salomon îşi depăşise cifra de afaceri cu peste 15% în ceea ce privea snowboard- ul şi skating- ul. Acest brand devenise numărul 3 în lumea produselor de acest gen.


Acest exemplu oferit de studiul celor doi Cova arată avantajul major pe care îl oferă phsihologia grupurilor asupra marketingului. Agenţii de marketing care inţeleg structura triburilor înţeleg necesitatea apropierii de grup, de valorile acestuia, de integrare, oferind o noua perspectivă, una revoluţionară asupra modalitaţii de realizare a strategiilor de marketing şi de atingere a obiectivelor


Surse bibliografice:
Bernard Cova, Veronique Cova, Tribal marketing: The tribalisation of society and its impact on the conduct of marketing, în European Journal of Marketing, ianuarie 2001


Liva Rozenberga, Laura Silko, Application of Tribal Marketing in Latvia: The case of Snowboarders, în SSE Riga Working Papers, 2005:2 (70)


Cristina Gherghe