Campaniile de marketing social…

23 01 2009

Marketingul social prezintă anumite elemente de care trebuie să se ţină cont în elaborarea unei campanii de acest fel. O campanie de marketing social urmăreşte schimbarea unui comportament negativ, într-unul pozitiv. Acest lucru se poate obţine printr-o informare corectă şi prin educare grupului de oameni vizat de campanie. Un alt lucru esenţial într-o campanie de marketing social este gravitatea problemei şi necesitatea soluţionării ei cât mai rapide. De asemenea, acestă categorie de marketing urmăreşte profitul, prin urmare trebuie să existe o legătură directă între profitul companiei şi problema socială. În urma unei astfel de campanii compania urmăreşte creşterea vânzărilor, creşterea notorietăţii şi poate chiar sensibilizarea clienţilor prin încercarea de a rezolva problema pe acre o au. Să luăm ca exemplu campania realizată de Dole, care este cea mai mare companie de comerţ de fructe şi legume pe plan mondial. În 1991 s-a implicat alături de National Cancer Institute şi Produce for a Better Health Fundation în lansarea unui program care să îmbunătăţească sănătatea oamenilor, şi în special al copiilor. Campania continuă şi azi prin intermediul unui site interactiv, în care sunt prezentate informaţii despre nutriţie într-o formă atractivă atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. De asemenea, compania organizează tot felul de evenimente cu scopul de a informa cetăţenii cu privire la efectele unei alimentaţii nesănătoase.

Prin urmare, marketingul social este un lucru bun, atât pentru companii, cât şi pentru oamenii cărora se adresează.

Surse:

www.responsabilitatesociala.ro

www.dole5aday.com

Cătălina Mitroi

Advertisements




Grupul de presă Realitatea-Caţavencu a instaurat Codul Verde

23 01 2009


Cod Verde este primul proiect de mediu realizat de un trust media din România. Prin intermediul acestei campanii, grupul media Realitatea-Caţavencu îşi propune să-i responsabilizeze pe români cu privire la problemele din mediul înconjurător.

cod-verde

În acelaşi timp, Cod Verde îi invită pe tineri să se inscrie la concursul Teen Green Spirit. Cei care vor să participe la acest concurs trebuie să aibă sub 18 ani şi să realizeze un filmuleţ de maximum 1 minut care să marcheze îngrijorarea lor faţă de starea mediului. Marele premiu al concursului este de 1.000 de euro. Filmuleţele înscrise în concurs le puteţi vedea pe site-ul www.codverde.ro.

Totodată, pentru a promova un jurnalism responsabil, o dată pe lună, toate produsele de presă ale trustului abordează culoarea verde prezente în elementele de grafică specifice şi dedică un spaţiu editorial semnificativ problemelor de mediu cu care se confruntă România.

În perioada 17-19 ianuarie 2009, Cod Verde a susţinut primul eveniment cinematografic Eco realizat în Europa de Est. Este vorba de „Green Planet Blues” organizat de Asociaţia Aristoteles Workshop în colaborare cu AVIS, Discovery Channel Europe şi Centrul Naţional al Cinematografiei. Prin proiecţii de film, dezbateri şi expoziţii „Green Planet Blues” şi-a propus să stimuleze conştiinţa publicului cu privire la degradarea ireversibilă a mediului înconjurător.

Realitatea-Caţavencu a instaurat Codul Verde în luna octombrie 2008. Cu siguranţă, acest grup de presă s-a bazat pe vizibilitatea sporită pe care poate să o ofere campaniei, iar pentru că oamenii creditează mass media, succesul nu a întârziat să apară.

Surse:

www.codverde.ro

http://www.bizcity.ro/eveniment/primul-eveniment-cinematografic-eco-din-europa-de-est-la-sibiu-44849.html

Nadia Nazarchevici





CSR în varianta pro-bono

23 01 2009

În zilele noastre, activităţile de CSR, în care se implică companiile, nu mai sunt o noutate. Dar există, totuşi, unele iniţiative care nu se încadrează în tiparul celor obişnuite sau, altfel spus, nu pot trece neobservate.

În unul din articolele mele anterioare, ONG-urile vor fi „adoptate”, scriam despre gestul frumos şi mai mult decât necesar al celor de la Millenium Communications de a crea vizibilitate unor organizaţii non-profit. Tot atunci, am amintit şi de Leo Burnett şi campania lor de promovare pentru Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, ambele proiecte au fost realizate pro-bono.

Recent, am descoperit o campanie de responsabilitate socială care a reuşit să mă impresioneze şi să mă convingă că lucrurile bune merg mai departe. Este vorba de campania “Oamenii inteligenţi investesc în inteligenţă”, derulată la iniţiativa Fundaţiei Chance for Life şi realizată pro-bono de agenţia Babel Communications. Acest proiect de responsabilitate socială îşi propune să sprijine copiii cu potenţial, dar care nu pot să se afirme din cauza posibilităţilor materiale reduse.

Campania de comunicare a început în luna decembrie 2008 şi este realizată în două etape. Prin urmare, pentru început, cei de la Babel Communications se vor ocupa de promovarea spotului “Inginerii”, utilizând mai multe canale informale. În această etapă, ei vor fi ajutaţi de angajaţii Fundaţiei, împreună cu care vor genera un flux word-of-mouth. Ulterior, spotul va fi difuzat şi pe câteva posturi TV, care au ales să sprijine pro-bono acest demers apreciabil.
Spotul poate fi urmărit aici:

Iată deci, o iniţiativă demnă de urmat şi de alţii. Dincolo de vizibilitatea pe care şi-au creat-o prin intermediul acestei campanii, Babel Communications a demonstrat că CSR-ul există şi în varianta pro-bono şi poate fi aplicat cu succes.

Surse:

http://www.bizcity.ro/marketing/babel-communications-a-realizat-pro-bono-o-campanie-pentru-chance-for-life-44504.html

http://www.babel.ro/

Nadia Nazarchevici





Este suficienta initiativa?

23 01 2009

Sub sloganul ‘Nu vindem minori alcoolului” compania InBev România a dezvoltat primul program privat de responsabilizare a comercianților privind vânzarea de alcool către minori. Campania a durat două luni și a vizat informarea comercianților asupra efectelor negative ale consumului de alcool în rândul minorilor.

În cadrul acestei campanii, Inbev România și Comisia Națională a României pentru UNESCO au efectuat un studiu care a analizat fenomenul vânzării de alcool minorilor. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de comercianți din județul Prahova. În urma lui a rezultat că 55% dintre comercianți au vândut băuturi alcoolice minorilor.

Inițiativa celor de la InBev este de laudat, mai ales având în vedere specificul activității companiei. Totuși am câteva rețineri în ceea ce privește gradul de atingere al obiectivelor în această acțiune. De asemenea, nu am găsit date care să releve (în afară de faptul că acolo îsi are sediul principal compania producătoare de băuturi) de ce s-a ales județul Prahova ca eșantion reprezentativ și, mai mult decât atât, de ce doar Prahova?

Iar întrebarea care ar trebui să ne-o punem cu toții: sunt suficiente aceste intițiative pentru a rezolva o problemă cu adevărat gravă din punct de vedere social, cum este cea a consumului de alcool de către minori?

Notă: Studiul ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and other Drugs) realizat în 2007, la nivel național, arată că 52% dintre adolescenții din România au experimentat starea de ebrietate.

Lilia Cozari





Birouri verzi la Cosmote

23 01 2009

Ideea unui proiect de responsabilitate faţă de mediu le-a venit celor de la Cosmote încă de la intrarea companiei pe piaţa din România, în 2005. În 2008, în urma unei strategii bine gândite, Cosmote a început implementarea Green Office în Bucureşti. Reducerea, Reutilizarea şi Reciclarea sunt cele trei principii de bază ale programului pe care compania vrea, de altfel, să-l implementeze, în viitor, în toată ţara.

Green Office urmăreşte reducerea consumului de resurse, de la hârtie, plastic, la apă şi energie. Atât infrastructura, cât şi campania de comunicare au fost puncte importante ale programului. Pentru informarea celor 700 de angajaţi din Bucureşti s-au organizat sesiuni de training , ţinute de un experţi de nivel european. Pe lângă traininguri, angajaţii Cosmote au fost invitaţi să se implice în concursuri şi acţiuni pe tema mediului. În vederea unei implicări active, echipa care se ocupă de program a lansat un concurs de mesaje virale, în care angajaţii erau îndemnaţi să spună ce înseamnă pentru ei mediul, dar şi un concurs de fotografie.

Cuantificarea rezultatelor a fost o componentă de bază în elaborarea proiectului de ecologizare a birourilor Cosmote. Obiectivele stabilite vizează o reducere a consumului de hârtie cu 30% şi o reutilizare a ei tot în proporţie de 30%. Consumul de plastic]1se va reduce cu 20% şi se va recicla în proporţie de 40%. Alte obiective includ reducerea consumului de apă cu 10% şi de energie cu 15%.

Sursa: www.green-report.ro

Ioana Betieanu





Sex fără fumuri

21 01 2009

Posterele de pe cladirile din Bucureşti în care Mihaela Rădulescu apare sumar îmbrăcată în lenjerie intimă roşie şi o cămaşă albă cred că au atras de mult privirile, însă nu şi interesul real. Oare mesajul campaniei “Stop fumat! – Fumatul e singura ta plăcere?” a avut efectul scontat?

Deţinătoare a recordului pentru campanii sociale, umanitare şi ecologice, vedeta a demarat un proiect îndrăzneţ la nivel naţional, prin care încearcă să descurajeze fumătorii şi să-i convingă să renunţe la acest viciu care favorizează impotenţa, cancerul la plămâni şi multe alte boli grave. Desfăşurată sub egida Ministerului Sănătăţii (care a aprobat insa cu intarziere derularea acesteia), campania urmăreşte să le imprime românilor ideea că viciul ţigărilor le poate fi dăunător în relaţiile interpersonale, deoarece fumătorii se “confruntă cu impotenţa, în timp ce fumătoarele işi pierd din feminitate, miros urât şi îmbătrânesc mai repede”. Nişte idei care, parerea mea, nu sunt la fel de penetrante precum mesajele actuale de pe pachetele de tigari, unde se văd efectiv urmările tutunului asupra sănătăţii.

trachectomyFostă fumătoare, Mihaela nu este doar imaginea campaniei, ci şi creatoarea textelor reclamelor, atât de sugestive pentru bărbaţi in primul rănd. Ştim cu toţii că “sex sells” aproape în orice domeniu, dar să nu exagerăm. Din pură curiozitate, am căutat pe internet şi exemple din afară, şi am găsit câteva poze destul de interesante. Una dintre ele conţine chiar o parte din mesajul transmis de către Mihaela Rădulescu, însă îmbracă o cu totul altă formă şi atrage prin originalitate, nu senzualitate – precum în cazul nostru autohton. “Ţigările dăunează grav sănătăţii” este mesajul ataşat fiecărui pachet de ţigări, ignorat însă de către fumătorii înrăiţi. Oare ar avea alt efect dacă pe pachet ar fi Mihaela Rădulescu, provocatoare, îndemnându-ne să renunţăm la fumat? Cine ştie, poate vor urma şi alte strategii de marketing originale precum cea prezentată aici….

bob

smoking

Nicoleta Catanescu





Da, pot si vreau sa fiu responsabil

21 01 2009

Profitul a reprezentat, pentru o perioadă destul de mare de timp, singurul scop al unei companii, indiferent de domeniul pentru care “milita”. Nimeni nu se gândea la impactul pe care activitatea companiei o avea asupra mediului, contau doar satisfacția clientului și rezultatele financiare. Însă situația s-a schimbat, iar resursele care păreau inepuizabile au început să fie privite cu alți ochi. În prezent, companiile și-au revizuit strategiile de marketing și încearcă să fie mai responsabile.

Definiția dată de Comisia Europeană într-un document publicat în 2001 CSR-ului evidențiază conceptul ca pe unul prin intermediul căruia companiile integrează preocupările sociale și de mediu în activitățile lor de business și în interacțiunile lor cu stakeholderii lor în mod voluntar. Totodată, conform reprezentanților Comisiei Europene, nevoia companiilor de a integra activitățile de CSR în propria activitate este urmare a faptului că responsabilitatea comportamentelor conduce la sustenabilitatea afacerilor.

Având în vedere numărul tot mai mare de campanii sociale dezvoltate de companiile românești, putem desprinde concluzia că presedinții marilor corporații, dar nu numai, au înțeles că responsabilitatea socială corporatistă este legată intrinsec de conceptul de dezvoltare durabilă și că astfel trebuie să integreze impactul lor economic, social și de mediu în propriile operațiuni.

Educație, mediu social sau cultură sunt doar câteva dintre domeniile preferate de companiile românești pentru a dezvolta asftel de campanii de responsabilitate socială. Insă, conform informațiilor publicate în „Corporate Social Responsability” scrisă de Philip Kotler si Nancy Lee, există mai multe tipologii ale programelor de CSR: promovarea unei cauze, marketingul legat de o cauză și marketingul social.

Marketingul social este forma cea mai des înâlnită de CSR, cel puțin la nivel local, fiind de fapt un program prin care companiile își propun să schimbe un comportament negativ, problema care se dorește a fi rezolvată și care trebuie să afecteze un număr semnificativ de persoane, iar rezolvarea acesteia să fie urgentă.

În România, cele mai multe astfel de programe au fost orientate spre protecția mediului. Printre acestea se regăsește proiectul “Verde 003” implementat de Coca-Cola HBC în parteneriat cu două ONG-uri, program care se va desfășura pe parcursul a trei ani și care vizează râul Dorna, ale cărui maluri vor fi curățate și împădurite. Tot pe zona de mediu, dar dintr-o perspectivă diferită, a pus accentul și compania de telefonie mobilă, Orange. Proiectul dezvoltat a fost menit să susțină conservarea biodiversității zonei satelor săsești, un loc unic în Europa.
Iată astfel că și în România companiile au înțeles importanța campaniilor sociale nu numai la nivel de reputație văzută ca ROI al politicii programului, ci ca o funcție transversală a unei companii de PR care trebuie gestionată de la cel mai înalt nivel ierarhic.

De Alina Tabacu

www.responsabilitatesociala.ro

Campaign, septembrie-octombrie 2008