Marketing tribal – importanţa locaţiei de desfăşurare a acţiunii

27 01 2009

Ideea de marketing tribal o constituie exploatarea „apartenentei la un grup” bazat pe aceleaşi interese. Crezul acestui concept relativ nou stă în folosirea noilor metode dezvoltate de tehnologia informaţiei în special exploatarea bazelor de date. Crearea unui „club” şi integrarea potenţialilor clienţi în el ca „membri” este de fapt pilonul principal al marketingului tribal. Toţi cei care fac parte din acest club sunt legaţi de aceleaşi interese, de aceleaşi preocupări şi deci sunt ţinte ideale pentru cei care doresc să promoveze produse şi sevicii specifice.

Pornind de la aceste premise, ce îi generează succes unei astfel de acţiuni ? Bineinteles că este vorba despre descoperirea acestor grupuri omogene şi deschise la experimente, pentru ca de cele mai multe ori marketing-ul tribal vine însoţit de sampling. Aşadar vă propun 2 exemple elocvente asupa importantei alegerii locaţiei de desfasurare pentru o actiune de marketing tribal: RedBull şi Durex targeteaza Complexul stundentesc Regie. De ce tribal, de ce Regie?

Tribal pentru că vine ca o anexa ce susţine restul comunicării generaliste în contextul unor produse de nişă şi Regie pentru că este core targetul pentru astfel de branduri, pentru că în colectivitate oamenii sunt mai influenţabili, pentru ca au nevoie de astfel de «mostre« şi pentru că în mod cert vor avea timp să deschidă uşa şi să stea de vorba cu promoter-ul, un prilej bun de alfel de a prelua feedback. Nu acelaşi lucru se va întâmplă în faţă ASE-ului spre exemplu unde avem core target dar nu mediul propice, oamenii nu sunt receptvi pe stradă sau când au ceva de făcut, gen să intre la cursuri.

Aşadar, să brevetam Regia drept un canal de comunicare de sine stătător şi sigur pentru marketingul tribal.

Anca Preduş





Branduri tribale şi strategia de loializare

24 01 2009


Pentru a vă face o idee mai clară despre acest concept, situaţiile în care putem vorbi despre noţiunea de brand sau branduri tribale sunt festivalurile,sezoanele sportive,galele anuale de caritate,adică brandurile care încearcă să transmită un puternic sentiment de identitate şi de “descoperire” în rândul clienţilor lor; aceste branduri fie se poziţionează ca fiind de nişa,independente şi diferite.


Brandurile tribale se bazează pe o serie de factori-cheie:
• Anticiparea utilizării lor (agitaţia care să conducă la urmatoarea ocazie de a utiliza brandul respectiv)
• Atracţia socială pe care o transmit celor care folosesc produsul/serviciul
• Angajament
• Loialitate
• Încredere


Afinitatea faţă de un brand tribal influenţează major intenţiile de cumpărare de produse şi servicii de calitate;această afinitate este cea mai puternică în construirea loialităţii faţă de brandul respectiv.Asta înseamnă că atitudinea faţă de produs ,serviciu sau satisfacţia sunt mai puţin importante comparând cu sentimentul de afinitate, de fapt de apartenenţă pe care îl oferă un brand tribal.
În acest sens, al loializarii,strategia unui brand tribal trebuie să meargă în direcţia dezvoltării de legături puternice între brand şi individ şi între brand şi grup.Pe masură ce clientul ramâne fidel acelui brand,nivelul de afinitate şi viitorul acestei relaţii devine din ce ţn ce mai stabil.


Relaţia de brand este ăn faza ei cea mai “profitabilă” atunci când vorbim de un client de 2 sau 3 ani.Pe masură ce această relatie înaintează în timp urmeaza faza de negare şi stres,când clientul este deschis competiţiei,ceea ce inseamnă diminuarea angajamentului,loialitîţii şi al optimismului faţă de brandul căruia îi era fidel până atunci.


Iar la finalul acestui proces nu putem vorbi decât despre 2 variante posibile: break-up sau regenerare.
Multe programe de marketing nu fac diferenţa între clienţii noi, clienţii intermediari sau clienţii vechi,cu alte cuvinte acestea duc lipsă de strategii specializate de introducere pe piaţă,strategii care au ca scop construirea de relaţii cu clienţii.
În mod specific pentru brandurile tribale,strategia trebuie să meargă pe slăbirea relaţiei de angajament pe care o au clienţii cu alte branduri concurente.Acest lucru este foarte dificil când vorbim de clienţii de FMCG, al caror obicei de a achiziţiona este inerţia. Prin urmare managerii trebuie să işi orienteze acţiunile către revitalizarea relatţei cu clientţii lor.


Ca şi concluzie trebuie reţinut că loialitatea trebuie să fie crescută şi apoi întreţinută în funcţie de poziţia ocupată de client în această relaţie “tribală”.


Bibliografie:
www.marketing-interactive.com
www.tribal-im.com


Daniela Dodan





Ce inseamnă marketing tribal?

24 01 2009


Marketingul tribal a apărut şi s-a dezvoltat în Franţa în jurul anului 1992 ca răspuns la metodele clasice de marketing. Ideea lui o constituie exploatarea „apartenenţei la un grup” bazat pe aceleaşi interese. Crezul marketingului tribal stă în folosirea noilor metode dezvoltate de tehnologia informaţiei în special exploatarea bazelor de date.


Crearea unui „club” şi integrarea potenţialilor clienţi în el ca „membri” este de fapt pilonul principal al marketingului tribal. Toţi cei care fac parte din acest club sunt legaţi de aceleasi interese, de aceleaşi preocupări şi deci sunt ţinte ideale pentru cei care doresc să promoveze produse şi sevicii specifice.
Membrii clubului sunt invitaţi în comunitate fie gratuit fie în urma unei taxe de participare. De cele mai multe ori ambele variante sunt opţionale lăsând deschisă calea fiecăruia , în funcţie de interes, în adâncirea integrării în schimbul unor taxe diferenţiate bazate pe servicii diferenţiate.
Membrii clubului pot primi un card de membru care să le aduca avantaje în urma folosirii lui cum ar fi : reduceri oferite de alţi membri, parteneriate sau un statut special. Un restaurant poate oferi unui grup de gurmanzi cele mai bune locuri doar dacă sunt membri unui astfel de club. O editură ofera discounturi de la preţul de raft dacă eşti membru al clubului sau.


Fidelizarea membrilor se face prin informari periodice despre noutăţile din domeniu sau se poate face chiar prin concursuri unde sunt oferite premii de la firme din domeniu sau chiar de la membri care doresc să işi promoveze oferta de servicii şi produse.
De cele mai multe ori un astfel de club produce propriile evenimente la care membrii au un statut privilegiat : lansări de produse, produse tematice cum ar fi de exemplu un catalog al producatorilor de paste fainoase sau al celor mai bune berarii etc.


Clubul poate avea şi un caracter educativ. Prin intermediul materialelor se oferă informaţii şi sfaturi membrilor pentru a face mai bine faţă unor situaţii în cazul cluburilor financiare sau informaţii despre regulile şi cutumele dintr-o anumită ţară în cazul unui club de turism. Varietatea şi diversitate informaţiilor sunt uimitoare.
Scopul declarat al unui astfel de club îl constituie integrarea celor cu interese comune.
Nici un dezvoltator de astfel de cluburi nu va va spune că el a fost creat pentru a vinde ceva sau pentru că dezvoltatorul doreşte să obţină profit ! Nu ! Ele sunt create pentru membri.
Ideea de bază în marketingul tribal este de a porni de la grup spre a ajunge la individ.


Daniela Dodan





Ce aleg “triburile din înalta societate”?

24 01 2009


Probabil că nouă, persoanelor de rând ne este aproape incredibil să credem că cineva îşi poate permite să dea zeci, sute sau chiar milioane de euro pe nişte gadgeturi de lux. Dar totuşi există personele foarte bogate care îşi permit astfel de produse, ba mai mult,li se pare nefiresc să nu-şi achiziţioneze un nou astfel de produs, când aud de el. Consideră probabil că aceasta este “cea mai bună ”metodă în a-şi câştiga “respectul” (şi de ce nu, invidia) colegilor şi prietenilor.
Să dăm exemplele din top 10 produse de lux ca să observăm ce ”tendinţe” exclusiviste sunt la modă printre milionari:


1. Geanta cu 2.182 de diamante ce costă aproximativ un million de euro se pare că a fost foarte apreciată la un fashion show din Tokio. So, aşa înteleg unele doamne marketingul destinat femeilor..oare au lipsit toate de la aceasta materie? Sau nici nu au auzit de ea ?


2. Smartphone-ul Diamond Crypto este unul dintre cele mai scumpe telefoane din lume – 820.000 de euro, iar tot ce are în plus faţă de un telefon obişnuit este platina şi 50 de diamante.


3. Dacă tot suntem la telefoane, mai avem varianta Smartphone cu diamante negre, acoperit cu titaniu (ca să reziste dacă aruncăm cu el) şi costă 189.000 de euro. S-au gândit să avem 2 variante de telefon de lux, poate decidem să cumpărăm unul dintre ele…


4. O oală decorată cu 200 de diamante care are mânerele şi marginile din aproximativ un kilogram de aur solid costă 126.000 de euro. Oare mâncarea iese mai bună în aceasta decât în o oală obişnuită? Probabil că cei care o achiziţionează sunt convinşi de aceasta…


5. Îţi place muzica? Atunci îţi cumperi un MP3 player TrekStor i.Beat care costă “doar” 14.500 de euro şi este încastrat în aur şi decorat cu 63 de pietre preţioase.


6. Pisicuţa Hello Kitty, caracterizată prin fundiţa de la urechea stânga şi absenţa gurii, “adoptată” în întreaga lume ca o exprimare a modei costă 103.000 de euro şi este plină de pietre preţioase…Nu e mai simpatică una obişnuită? Se pare că nu….


7. Billionaire Tourbillon este un ceas cu 850 de diamante, aur alb şi brăţară din piele de crocodil, costând 630.000 de euro. Ceasurile obişnuite nu mai arată ora exactă, deci, ca să fim siguri îl luăm pe acesta…


8. Stilou Mystery Masterpiece, 840 de diamante, 461.000 de euro. Poate scrie cu cerneală din aur topit…


9. PC-ul Baroque – un computer personal cu diamante, safire, aur alb şi galben, la preţul de 630.000de euro. Fiindcă tot suntem studenţi ar trebui să ne luăm unul…dacă ne face singur referatele şi proiectele?


10. Mouse din aur de 18 karate, 59 de diamante care pot fi aranjate în forma iniţialei clientului, la preţul de 24.180 de dolari. Nu-i aşa că ar fi “draguţ” micuţul “şoricel”?


Oare ce profit ar mai avea producătorii acestor gadgeturi de lux, dacă şi clienţii lor fideli – oamenii foarte bogaţi şi reduşi ca număr – ar decide să facă economii în perioada aceasta a crizei economice?


http://www.targetonline.ro/articol_991/top_10_gadgeturi_de_lux.html


Maracine Cristina





Heineken Passport, o identitate virtuală unică

21 01 2009

Pentru a se adapta la cerinţele consumatorilor şi pentru a face faţă concurenţei, una din priorităţile producătorilor de bere prezenţi pe piaţa din România este să inoveze online continuu.

În acest sens, un exemplu bun de comunitate online, care funcţionează la noi, îl deţine marca de bere premium Heineken.

heineken1

Bine ai venit! Acesta este noul Heineken Passport, un act de identitate virtuală unic, pe care îl vei folosi pentru a intra în comunitatea virtuală Heineken. Acesta este mesajul cu care ne întâmpină site-ul www.heinekenpassport.ro.

Heineken Passport reuneşte cele trei platforme online formate până acum: Heineken Music, Heineken Music Thirst şi Champions Planet, oferind posibilitatea utilizatorilor de a se loga pe aceste portaluri folosind aceleaşi date de identificare.

Pentru a fi şi mai atractiv, pentru cei care-l accesează, pe lângă informaţiile de ultimă oră desfăşurate sub umbrela mărcii Heineken, site-ul lansează promoţii şi propune multe beneficii valabile doar pentru cei care şi-au format o identitate virtuală unică oferită de această bere.

De fapt, Heineken Passport reprezintă şi o modalitate reuşită de a îmbina marketingul online cu cel tribal. Prin accesarea acestui site şi formarea identităţii unice, utilizatorii intră într-o comunitate doar a lor. Indiferent de opţiunea pe care o aleg, muzică sau fotbal, există un „actor” care-i însoţeşte mereu în această aventură online – berea Heineken.

Sursă:

http://web.iqads.ro/stire_8604/senior_interactive_a_lansat_heinekenmusic_ro_2008_si_heineken_passport.html

Nadia Nazarchevici





Oameni și triburi

21 01 2009

Stau la stop și aștept ca semaforul să-mi dea verdictul bun pentru intenția mea, aceea de a ajunge pe partea cealaltă a drumului. Fiind în România, mai exact în București, îmi dau seama ca oamenii sunt adepții spiritului de turmă și, conform acestuia, deși este încă roșu, turma se grăbește să treacă. Extrapolând cumva discuția, mi-am dat seama că marketingul tribal este cel care are în vedere exact ideea de „turmă” în care indivizii iau decizia trăgând cu ochiul la decizia majoritară. În acest sens, strategia de targetare a tribului urban a fost impetuos necesară.

Apărut cu aproximativ șase ani în urmă, pe piața de marcom franceză, marketingul tribal exploatează apartenența la grup bazată pe aceleași interese. Încercând să aflu care este pilonul fundamental al acestui tip de marketing, am ajuns la concluzia că este nevoie de crearea unui „spațiu” destinat potențialilor clienți (tribul), indiferent de domeniul în care activează respectivii sau de piața de desfacere a produsului. Cu alte cuvinte, scopul marketingului tribal este acela de a integra potențialii clienți într-un spațiu comun, mânați fiind de aceleași preocupări, deveniți implicit ținte ideale pentru promotorii de servicii ori produse. Totodată, am descoperit „răsfoind” internetul, faptul că marketingul tribal pleacă de la grup pentru a ajunge la individ, urmând analogia de la întreg spre părți. Dar stau și mă întreb dacă astfel nu sunt lezate caracteristicile individuale ale potențialului client, caracteristici extrem de importante, în opinia mea, pentru orice tip de targetare?

Un exemplu în acest sens ar putea fi comunitatea „Pe tocuri”, promovată cu atât de mare tam-tam încă din faza de teasing. Îmi aduc aminte cât de tare a putut să mă motiveze să nu “ mă urc pe tocuri” întreaga campanie de promovare, dar să zicem că eu sunt un caz pierdut în acest sens, căci dacă analizăm acum situația ne vom da seamă că foarte multe domnișoare privesc acum de la înălțime lumea din afara acestei comunități, al acestui trib al sexului frumos. Și cât de simplu a fost să se creeze această comunitate a „femeilor cu atitudine”. Un slogan care să le alinte orgoliul, o șuetă cu o vedetă care să le vândă ponturi de femeie de succes și un forum în care fiecare poate spune sincer ceea ce gândește. Și totul pornind de la un singur atuu, acela de a fi femeie (pe tocuri) și de la dorința feminină de a face parte din „cea mai selectă comunitate de femei”….Și ce comunitate este mai mare și mai închegată decât cea a femeilor pe tocuri? În speranța că această interogație va rămâne retorică, vă propun să reflectăm la ideea că fiecare din noi este targetat de acest tip de marketing pentru simplul fapt că facem parte dintr-o anumită comunitate.

Alina Tabacu





Porneşte marketingul tribal de la un nivel psihologic?

21 01 2009

Ce înseamnă marketingul tribal? L-am putea considera ca o strategie de marketing menită să creeze grupuri sociale sau comunităţi centrate în jurul unui serviciu sau produs. Era noastră este des caracterizată de individualism, concluzie logică a cerinţelor moderne de eliberare din lanţurile sociale. Dreptul la libertate descătuşat în teorie, însă încă limitat economic, politic şi intelectual, afectează toate aspectele vieţii de zi cu zi. A câştiga teren este idea unei condiţii sociale în care indivizii trec de la contrângeri la un process de referinţă individuală. Cheia referitoare la marketingul tribal este aceea de a ştii ce trib se regăseşte în termenii de marketing. Marketingul tribal apropie comportamente mai putin evidenţiante prin produs/serviciu pentru consumatorii obişnuiţi. În schimb evidenţiază produsele sau serviciile care menţin oamenii împreună ca grup, prin devotement şi entuziasm.

Expresia cheie aici este “ transmitere a valorii”.

Comparate cu segmentele de consumatori, triburile nu se identifică uşor folosind variabile moderne de marketing.

Cu alte cuvinte, poate chiar şi printr-o metaforă, putem afirma că triburile sunt ca nişte particule elementare : greu de măsurat, existente, dar se pot materializa.

Să luăm spre exemplu orice companie de telefonie mobilă, orice companie producătoare de automobile. Câţi entuziaşti, “fani înfocaţi” există? Care este totuşi importanţa răspunsului la aceasta întrebare atât timp cât ştim că noi, printre noi există mult mai multe persoane ce deţin produsele acestor companii. Există vreo diferenţă între numărul membrilor care formează nucleul unei astfel de comunităţi gen “clubul pasionaţilor de x produs” şi numărul total al indivizilor posesori ai produsului în cauză ? Oare noţiunea de trib este utilizată pentru a concretiza sarcina marketerilor de a identifica şi integra neo-triburile în societatea de astăzi? Un lucru este cert şi anume – oportunitatea depinde de dorinţa de a renunţa la o gândire mecanică şi asentimentul în a adopta o logică ce plasează acestă “ramură” a marketingului în centrul strategic.

Denisa-Cristina Tutuianu