Australia: Un alt fel de marketing turistic (part 2)

29 01 2009

“Cel mai tare job din lume”

Printre altele, “cel mai tare job din lume” este un mod ingenios de publicitate mascată şi un cadru inovativ pentru activităţi de marketing online viitoare. Acesta constă în punerea la dispoziţie a poziţiei de “îngrijitor” al Marei Bariere de Coral.

În ce constă cea mai bună slujbă? Pe baza unui contract de 6 luni, şi la un salariu de 150 000 de dolari australieni pe întreaga perioadă, cazat într-un hotel de lux din insula Hamilton, unde poate veni însoţit, îngrijitorului i se pun la dispoziţie o serie de facilităţi dar şi responsabilităţi. Printre hrănitul peştilor şi curăţatul piscinei, acestei persoane i se va oferi posibilitatea de a lucra la oficiul poştal aerian, de a vizita diferite insule şi de a testa serviciile unui nou centru spa de lux. Pe baza acestor experienţe, acesta va trimite feedback Ministerului de turism din Queenssland, situat pe coasta de est a Australiei, va posta pe un blog despre ce poate oferi zona turiştilor, va crea galerii foto şi video, şi va trebui să fie apt să dea interviuri.

Programul este bine gândit, cuprinzând un proces de selecţie global, ce are în vedere candidaţi din întreaga lume. Datorită mediatizării, se realizează o promovare a zonei turistice, ce duce în primă fază la creştearea notorietăţii acesteia. Câştigătorul procesului de selecţie va avea o serie de apariţii în presă şi va contribui la realizarea activităţilor de marketing turistic online aferente zonei.

Marea Barieră de Coral include peste 2900 de recifuri în jurul a 950 de insule, acoperind 2300 de km de-a lungul coastei Queensland. “Cel mai tare job din lume” este parte integrantă din strategia turistică a guvernului Queensland-ului, ce vizează o perioadă de 10 ani şi deţine un buget de 48 de milioane de dolari. În prezent, turismul în această zonă generează mai mult de 8,3 bilioane de dolari şi asigură locuri de muncă pentru 103 000 locuitori.

Surse:
http://www.islandreefjob.com
http://www.tq.com.au/resource-centre/plans-&-strategies/queensland-tourism-strategy/queensland-tourism-strategy_home.cfm
http://www.great-barrier-reef.com/

Irina Mastacaneanu





Australia: Un altfel de marketing turistic (part 1)

29 01 2009

Marketing turistic adresat comunităţii “gay”

Se pare că orientarea sexuală este un criteriu de luat în seamă în stabilirea portofoliului de produse şi servicii. Şi asta nu neapărat din considerente morale (sau imorale, ar spune unii), ci datorită profitului aşteptat din turismul acestei nişe.

“Turismul gay” a căpătat amploare datorită veniturilor pe care acesta le aduce multor ţări. În prezent, “capitalele gay” sunt San Francisco şi Sidney, iar Londra se luptă pentru a le detrona, sperând că va genera un venit de 800 de milioane de lire din acest segment, în mare parte prin intermediul carnavalului Mardi Gras.

Cuplurile gay au mai mult timp liber pentru că nu au copii, şi astfel, dispun de sume mai mari pentru a călători. În plus, cu siguranţă că atunci când vor intenţiona să călătorească, vor alege un mediu sigur, divers, atractiv, unde produsele şi serviciile oferite îi servesc regeşte.

În Australia există Galta, o organizaţie non-profit intermediară între turiştii gay şi companiile ce se adresează acestora, având ca scop satisfacerea dorinţelor homosexualilor şi ale lesbienelor în materie de turism. Aceasta activează în mai multe oraşe importante din ţară, însă accentul cade pe zona de sud.

În Adelaine, Galta organizează în fiecare an festivalul Feast, cel mai important festival din Australia adresat acestui segment, care “recunoaşte diferenţele comunităţii gay şi pune la dispoziţie evenimente culturale ce reflectă nevoile acestor persoane”. Oraşul cosmopolit, de un milion de locuitori deţine un sistem turistic (restaurante, resorturi, hotele, baruri, etc.) adaptat la cerinţele comunităţii gay.

În planul pentru turismul internaţional, realizat de guvernul australian, există unele aspecte cu referire la exploatarea unor nişe de consumatori turistici, printre care şi consumatorii gay. Strategiile de marketing turistic adresate acestora vizează lesbienele şi homosexualii în calitate de consumatori de evenimente culturale şi destinaţii turistice. Sexualitatea se vinde, iar accentul pus pe relaţia consumator-identitate sexuală este generat de puterea “banilor roz”.

Surse:
http://www.dreadedned.com.au/source/venue/adelaide/index.htm
http://www.galta.com.au
www.adelaide.edu.au/apsa/docs_papers/Others/Grace%20F.pdf
http://www.tourism.australia.com

Irina Masatcaneanu





Mâna întinsă care nu spune o poveste nu va primi nimic

21 01 2009

Oana este prietena mea bună din copilărie şi încă mai reuşeste să ma surprindă cu povestioare, care mai de care mai interesante, din care mereu reuşesc să învăţ ceva. Am ales să vă povestesc şi eu la randul meu una din acele pilde care aplică cu mult succes o bună strategie de marketing. Sper să aveţi rabdarea sa cititi povestioara până la sfarşit…

Aparent, orăşelul galez Beddgelert este un oraş de provincie care nu impresionează nici printr-o asezare prielnică, dar nici printr-o multitudine de obiective. Cu toate acestea, anual, mii de turişti vin în această localitate pentru a vizita un singur obiectiv: un mormânt.

Da! Aţi citit bine. Şi nu orice fel de mormânt, ci mormântul unui căţel….o simplă piatră funerară, aşezată în centrul aşezării, care comemorează moartea unui câine ce a trăit în secolul al XIII-lea.

Povestea spune că în acele vremuri, prinţul din Ţara Galilor trăia într-un palat din vecinătatea oraşului. Acesta avea un câine, care îi era foarte credincios, şi la care ţinea foarte mult, pe nume Gelert. Într-o zi, întorcându-se de la vânătoare, prinţul nu şi-a mai găsit copilul nou-născut în patul în care îl lăsase, iar aşternuturile acestuia erau acoperite de sânge. A fost, însa, întâmpinat de Gelert, care era plin de sânge la gura. Făcând legătura, prinţul, cuprins de furie, a scos sabia şi l-a înjunghiat. Chiar în acel moment s-a auzit un plânset de copil, de sub leaganul răsturnat. Era fiul său, nevătămat.

Lângă el se afla un lup enorm, ucis de bravul cătel.
Dându-şi seama că Gelert îi salvase copilul, prinţul a fost cuprins de remuscări. El a îngropat câinele înafara castelului, făcându-i un mormant prin care toată lumea să cunoască povestea sa cea tristă şi lupta curajoasă cu lupul.

Este înduiosător. Dar neadevarat! Pietrele funerare dateaza din anii 1800, când în localitate s-a mutat un mare proprietar de terenuri. El deţinea un han, care însa nu avea foarte mulţi clienţi, oraşul nefiind vizitat de prea multă lume. De aceea, el a inventat povestea câinelui credincios, construind însăşi “dovada” în centrul localităţii. Iar strategia a funcţionat. Hotelul există şi astăzi, avand profit de pe urma turiştilor ce vin să viziteze mormântul lui Gellert.

Astfel de poveşti există peste tot în lume. Unele adevărate, altele nu. Unele dovedite, altele nu. De cele mai multe ori, realitatea nu interesează. Se vinde povestea cea mai frumoasă. Până la urmă, este o strategie de marketing. Promovarea unui spatiu se face prin interpretare; iar interpretarea nu trebuie să fie neapărat adevarată. Trebuie doar “să vândă”. Turistul nu este interesat de veridicitatea interpretării, ci vrea ca aceasta să fie cat mai pe înţelesul lui, cât mai atractivă şi mai captivantă.

Se stie că ţara noastră nu stă foarte bine la capitolul interpretare. Nu ştim să vindem, nici să spunem poveşti. Dar putem privi spre vest, şi putem învăţa de la vecinii noştri mai “open minded”.
În fond, poate există un “Gelert” în fiecare orăşel românesc.

Sursa: http://www.historic-uk.com/HistoryUK/Wales-History/Beddgelert.htm

Raluca Bivolaru





Marketingul turistic

21 01 2009

Turismul reprezintă un domeniu care se dezvoltă cu un ritm deosebit de rapid şi pentru a ţine pasul cu noile oferte aflate pe piaţă, agenţiile trebuie să găsească tot felul de noi tehnici şi strategii pentru a-şi face cunoscută firma şi serviciile oferite.

Având de-a face cu un public-ţintă dornic de noi „cuceriri”, care explorează şi tezaurizează spaţiile pe care le descoperă, agenţiile trebuie să pună la dispoziţia acestuia o ofertă bogată şi să se folosească de cât mai multe artificii incitante: de la pachete de servicii cât mai atractive şi până la oferte promoţionale extrem de personalizate.

Tendinţa actuală constă într-o demasificare a publicurilor, care se specializează pe diferite nişe (spre exemplu turism montan, cinegetic, de circuit, cultural sau divertisment) pentru care turistul are nevoie de o infrastructură care să-i susţină ideea de tezaurizare – cumpără suveniruri, participă la evenimente cu specific local, colecţionează diverse obiecte achiziţionate din locurile vizitate.

Pentru a-i facilita consumatorului alegerile, trebuie să-i oferi garanţia unui sejur de succes, iar pentru asta el va avea nevoie de cât mai multe informaţii: broşuri, cataloage, pliante, oferte online, înregistrări video, albume. De multe ori, pentru a atrage turiştii într-o anumită zonă, se lucrează la crearea unui branding regional care să susţină o viziune coerentă, iar agenţiile se specializează în oferte pe acest sector, făcându-şi cunoscute intenţiile prin participări la târguri de turism sau oferte promoţionale în funcţie de sezon.

În ultima perioadă tehnicile electronice tind să preia din conţinutul tehnic al ofertei, încercând să redea cât mai multe garanţii, evidenţiind infrastructura ospitalieră, facilităţile oferite şi, mai ales, o asigurare a pertinenţei investiţiei, pentru că, până la urmă turismul nu este numai o aventură ci şi o investiţie, deci are nevoie de o ofertă comercială pe măsură.

Turismul cuprinde de fapt o gamă variată de tipuri de marketing, de la cel al serviciilor, care garantează calitatea relaţiilor umane, la marketingul tribal – vizibil în cluburile exclusiviste, care oferită carduri de fidelitate şi tarife preferenţiale clienţilor şi până la marketingul direct – prin distribuirea de fluturaşi la metrou sau în căsuţa poştală şi online, prin spam-uri cu oferte care de care mai ispititoare.

Mirela Burlacu





Interviu cu Roxana Popescu

20 01 2009

image001

Interviu cu Roxana Popescu, manager de vânzări în cadrul unităţii hoteliere de cinci stele JW Marriott, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de profil.

Raluca B.: De ce credeţi ca v-au ales clienţii Dvs? Ce anume oferă în plus hotelul dumneavoastră?

Roxana P.: Cred că vizitatorii noştri sunt în primul rând atraşi de renumele şi standardele lanţului şi ale brandului. « Filosofia » lanţului hotelier Marriott Internaţional este ca toate hotelurile, indiferent de locaţie, să ofere acelaşi tip de servicii şi facilităţi, pentru ca un oaspete să nu simtă diferenţa între un hotel din Statele Unite şi unul din Asia, să nu se simtă străin, să nu ducă lipsa lucrurilor pe care le are la îndemână acasă. Este vorba de oamenii care călătoresc mult, în principal în scop de afaceri, şi a caror experienţă hotelieră trebuie să le permită să se focalizeze pe business-ul lor.

Raluca B.: Care este raportul între clienţii străini şi români? Care este procentul de turişti business?

Roxana P.: Vizitatorii străini reprezintă 98% din cei care locuiesc la noi. Iar procentajul de vizitatori de business este aproximativ acelaşi. Din păcate nu există un turism de “leisure” semnificativ în Bucuresti.

Raluca B.: Ce politică are hotelul Dvs. faţă de clienţii mai vechi? Există oferte speciale?

Roxana P.: Intâi, lanţul Marriott International, ca şi alte mari lanţuri hoteliere are o politică de fidelizare a oaspeţilor, prin acumulare de puncte (Marriott Rewards) şi prin existenţa ofertelor atractive, care pot fi răscumpărate pe baza punctelor. Strategia de vânzări ne permite să avem contracte “preferenţiale”, bazate pe volum şi pe un anume istoric. Pe de alta parte, clienţii vechi beneficiază de servicii personalizate – oricui îi face plăcere sa fie recunoscut atunci când intră intr-un hotel, să i se stie preferinţele, etc.

Raluca B.: Cum se prezintă piaţa hotelieră din Bucureşti şi cum va evolua aceasta în perioada următoare?

Roxana P.: Este evident ca în Bucureşti cererea de locuri de cazare de un anumit nivel depăşeşte oferta; acelaşi lucru se poate spune şi despre locaţiile organizatoare de evenimente. După cum se ştie sunt multe lanţuri internaţionale interesate să intre pe piaţă, astfel că în 5 – 6 ani şi Bucureştiul va urma “trendul” avut de Praga, Varşovia, Budapesta.

Raluca B.: În ce măsură a afectat criza afacerile companiei dumneavoastră?

Roxana P.: La inceputul lunii octombrie Marriott International se astepta la o scădere a profitului pentru sfârşitul anului 2008 şi prima jumătate a lui 2009 iar ultimele săptămâni ne-au confirmat tendinţa. Din păcate corporaţia nu poate oferi cifre.

Raluca B.: Care sunt măsurile de protecţie pe care intenţionaţi să le luaţi în aceasta perioadă?

Roxana P.: Prudenţa în cheltuieli, reducerea severă a costurilor fără a afecta însa calitatea serviciilor oferite clienţilor noştri şi menţinerea gradului de satisfacţie şi a motivării angajaţilor la un nivel ridicat.

Raluca Bivolaru





“Brandul de turism al României”

20 01 2009

dsc00950

După mai multe eşecuri în încercarea de promovare a României şi programe precum “Eterna şi fascinanta Românie”, “Fabricat în România”, “România mereu surprinzătoare”, “Fabulospirit”, ce s-au încheiat cu costuri de milioane de dolari, turismul românesc decide să îşi construiască brandul – proiect pentru care Guvernul a alocat 75 de milioane de euro, din fonduri structurale europene şi se preconizează că o sa dureze o perioadă de 4 ani (2009 – 2012). Astfel, nu trebuie să confundăm promovarea turismului românesc cu activitatea acestui proiect, care urmăreste în primul rând construcţia unui brand turistic, de la concept până la logo, şi abia apoi se va investi şi în promovarea acestuia prin campanii publicitare şi ulterior evaluarea rezultatelor.

Se pare că, după câţiva ani de încercări eşuate de promovare pe plan internaţional, oficialităţile au înteles că nu poţi să promovezi ceva fără să creezi mai întai brandul. Un alt lucru, care ne-a demonstrat că mentalitatea oamenilor din turism s-a schimbat, îl reprezintă decizia Direcţiei Generale de Promovare a Turismului de a solicita pentru prima dată sprijinul industriei de comunicare din ţară pentru realizarea respectivului proiect, deoarece până în momentul de faţă, funcţionarii erau cei care se ocupau de realizarea caietului de sarcini, în condiţiile în care aceştia nu deţineau pregătirea necesară.

In condiţiile în care s-a înţeles că trecerea de la promovarea turistică la o politică de marketing este esentială, nu putem decât să urăm succes echipei responsabile de proiect în construirea unui puternic brand care să înlocuiască treptat imaginea şubredă şi tristă a brandului de ţară deja format.

Surse:

http://www.capital.ro/articol/licitatia-pentru-brandul-de-turism-al-romaniei-lansata-in-octombrie-110680.html

http://www.adevarul.ro/articole/turismul-romanesc-isi-construieste-brandul.html

Raluca Bivolaru





“Rendez-vous en France” – Marketing turistic în Franţa

19 01 2009

În plină criză Franţa este în proces de rebranding! N-are a face capra cu varza. Proiectul este de mult în discuţie, modernizarea economiei turistice în Franţa fiind prioritară încă din prima jumătate a anului 2008.

În anul 2007, Franţa a fost fruntaşa topului de destinaţii turistice din lume, nu în funcţie de venitul obţinut din această ramură, ci în funcţie de numărul de 82 de milioane de vizitatori, în creştere cu 3 milioane faţă de 2006. Pe locul 2 s-a situat Spania, iar pe 3 SUA, cu 58 de milioane de vizitatori.

logofranta

O nouă campanie însoţită de un nou logo, menită să revitalizeze veniturile obţinute din turism, este adusă de guvernul francez şi promovată de Oficiul naţional francez al turismului, Maison de la France. Noua identitate a Franţei este dată de personajul legendar al revoluţiei franceze, Marianne, care este vestită pentru pictura ce o reprezintă, cu sânii dezgoliţi, ţinând triumfătoare steagul Franţei în mână. Marianne va apăra poziţia de lider a Franţei în destinaţii turistice, şi va avea ca scop golirea buzunarelor străinilor pe timp de criză.

Cum a ajuns Marianne norocoasa emblemă a Franţei şi ce puncte a atins masterpanul francez? La 19 iunie 2008, la discursul cu privire la aspectele legate de turism susţinut de Christine Lagarde, ministrul de finanţe al ţării, s-au făcut publice anumite puncte ale campaniei. Atât timp cât turismul aduce mai mult din 6% din PIB-ul ţării şi asigură locuri de muncă pentru 1,8 milioane de cetăţeni, s-a subliniat prioritatea reformarii acestuia.

Campania îşi are originea în planul de turism “Destination France 2020”, care are ca scop adaptarea Franţei la transformările mondiale.

Care sunt elementele de noutate?

1. Urgenţa unui turism “low-cost”, care să nu se bazeze doar pe cele mai bune preţuri, cât şi pe o noua manieră de a călători.

2. Exigenţa unei autencitati, a cărei redresare este binevenită în cazul Franţei, şi care presupune valorificarea patrimoniului ţării, istoric, geografic şi cultural.

3. Crearea unei responsabilităţi ecologice, ce presupune reamenajarea anumitor zone.

Pentru acestea s-au propus 4 strategii:

1. Cucerirea unor segmente prin crossmarketing, în ţări precum China, India sau Brazilia.

2. Creşterea bugetului alocat turismului, determinat de apariţia ofertelor complete şi pentru aducerea în prin plan a turismului din clasa business.

3. Dezvoltarea durabilă a turismului, respectând atât mediul înconjurător cât şi omul.

4. Amplificarea instrumentelor de comunicare.

Marianne cea modernă, uitându-se încrezătoare spre viitor, va fi alături de sloganul campaniei “Rendez-vous en France”, care va fi uşor înţeles de toţi străinii. Franţa este asociată astfel cu rafinamentul, eleganţa şi arta de a trăi.

Vive la France!

Sursa: www.budget.gouv.fr

Irina Mastacaneanu