BUZZ Marketing – între mit şi realitate 2

24 01 2009

Am descoperit pe Internet (unde oare în altă parte?) subiectul BUZZ Marketing dezbătut pentru America anului 2000. Cercetarea făcută de profesori de la Harvard Business School arată că principalele produse care sunt conduse de acest fenomen de buzz – word of mouth – sunt cele folosite în interes personal, în special în scop de relaxare.

13% din economia Americii anului 2000 a fost influenţată pe scară largă prin acestă tehnică. O simplă previziune ne dă însă de gândit cât valorează ea în ziua de azi. Lucrurile par să marşeze pozitiv, deşi consumatorul este unul dinamic şi are aştepări din ce în ce mai mai de la producător. O dovadă in plus că acest comportament de consum este foarte bine conturat pe grupuri de decizie şi influenţă.

Deşi s-a încercat demitizarea acestui concept, pentru toţi cei care cunosc domeniul marketingului şi comunicării, merită să amintim care au fost polemicile în contextul buzzului in marketing:

1. Numai produsele “ieşite din comun” pot provoca campanii de buzz.

Trebuie menţionat că nu toate produsele sunt explozive şi pot determina o reacţie în lanţ în rândul consumatorilor. Asta doar dacă marketerul nu îşi cunoşte produsul indeajuns. Studiul profesorilor de la Harvard a conchis asupra a două criterii care conferă acest merit:
• diferenţierea produsului-crearea caracterului de unicitate
• crearea unei vizibilităţi asupra produsului prin comunicarea online pe bloguri, camere de chat, reţele sociale

2. Buzz-ul se declanşează singur.

Nu, acest fenomen se produce prin prisma unui plan de marketing gândit, care are la bază un arsenal de tactici de promovare. În special, acest lucru se declanşează odată cu apariţia unor persoane publice care să mediatizeze şi mai mult campania.

3. Primele persoane prin care se declanşează buzz-ul sunt clienţii fideli.

Studiile au arătat că, de cele mai multe ori, segmentul mai îndepărtat de potenţiali consumatori pot declanşa reacţiile de cumpărare. Un exemplu concludent in acest sens este cel al companiei Dove, care a realizat şi un mini-site special pentru campania din vară.

4. Pentru a profita de efectul Buzz-ului, trebuie să acţionezi rapid şi imediat ce concurenţa a pus pe piaţă o astfel de campanie.

Important este să ştii când, şi mai ales, cum să acţionezi când s-a creat un precedent.Nu de mult, circula un banc a cărui morală este strict legată de combinaţia “copy-paste”: nu lua cu ‘copy’ şi da ‚paste’ dacă nu ţii minte şi pe viitor.

5. Media şi publicitatea sunt necesare pentru crearea buzz-ului.

Folosite prea devreme sau prea mult, aceste două forme de marketing pot obtura crearea reacţiilor independente ale consumatorilor. Trebuie deci, creat un cadru favorabil declanşării buzz-ului, prin echilibrarea canalelor de comunicare de care firma dispune pentru promovarea produsului.

Parcă pentru a confirma odată în plus faptul ca regulile sun făcute să fie încălcate, lansarea Cosmote România, deşi a mizat destul de mult pe comunicarea tradiţională, a fost susţinută masiv de viralul creat in spatele campaniei de informare, beneficiind din plin de conceptul „Fă lumea să vorbească.”

Sursa: “The Buzz on Buzz” in the Harvard Business Review, November-December 2000

Mihaela Bisceanu





Buzz marketing – sau cum să faci lumea să vorbească

24 01 2009

Buzz Marketingul este o tehnică a marketingului viral, care abordează fiecare întâlnire cu clientul intr-un mod unic, spontan. Iniţial, această tehnică s-a folosit pentru a crea un cadru teatral-natural, iar oratorul dezvăluia informaţiile doar câtorva clienti din target. Audienţa este la rândul ei folosită ca motor pentru grupurile de consumatori ce nu participă la discuţie, purtând mai departe informaţiile aflate.

Odată cu dezvoltarea resurselor internautice, campaniile de marketing BUZZ au devenit publice şi accesibile automat si imediat unui număr mare de utilizatori-consumatori. Marketerii devin in acest fel bloggeri şi îşi asumă o identitate apropiată cu a targetului, promovâdu-şi asftel produsul. Reţelele online, paginile personale de opinii, chatul instant sunt folosite pentru a facilita răspândirea unui anume mesaj semnificativ al produsului, pe grupuri de referinţă şi influenţă. Un consumator care are o experienţă plăcută va spune altor 12 persoane, la fel cum un alte 12 persoane vor afla de experienţa neplăcută a unui alte persoane.

Marketingul tradiţional este înlocuit în ultima vreme cu noi forme de marketing interactiv şi publicitate online care transformă foarte rapid concepţiile consumatorilor. Forumurile, blogurile, recenziile online reprezintă noi provocări pentru marketeri deoarece trebuie să facă faţă acestei explozii de informaţii care vine din partea consumatorilor. Prin intermediul acestor instrumente interactive, consumatorii îşi exprimă concepţia despre anumite produse, despre mărcile preferate sau nu, iar acestea pot avea implicaţii foarte mari asupra managementului organizaţional al unei organizaţii.

Cu toate acestea, puţini oameni cunosc cu adevărat ce inseamnă şi ce efecte poate avea Buzz Marketingul. După părerea lui Mark Hughes, există incă anumite mituri pe care marketerii nu reuşesc să le demonteze in faţa managerilor pentru ca această formă de promovare să fie utilizată mai intens.

Mihaela Bisceanu





Videoclipuri şi virtuţi

24 01 2009


Mă fascineaza efectul viral al unor campanii. Se răspândesc cu atâta viteză asemenea unui virus care prinde şi rade tot în cale. Ca un bulgare de zăpadă ce rostogolindu-se la vale se face tot mai mare până când, imens, nimeni nu-l mai poate ignora.
Marketingul viral presupune să laşi pe alţii să facă treaba pentru tine. Să laşi oamenii să vorbească despre spotul tau, printul tau, campania ta. În campaniile virale efectul este de 1000 de ori mai puternic şi au un impact …


Ar fi frumos să credem că toate videoclipurile din topul accesărilor de la YouTube.com, Metacafe.com ori DailyMotion.com au ajuns acolo pentru că au fost votate de milioane de fani. Adevărul însă este altul. Multe dintre videoclipurile extrem de vizionate îşi datorează faima unor echipe de specialişti în marketing viral.
În teorie, prin marketing viral se înţelege utilizarea reţelelor sociale (online sau din lumea reală) pentru a creşte notorietatea unui produs printr-un proces de recomandare personală. Ideea de „viral” vine de la asemănarea cu modul de răspândire a viruşilor de calculator. Aplicat în lumea videoclipurilor online, conceptul se referă la acele videoclipuri care dau impresia de originalitate şi amatorism, dar în realitate sunt regizate şi promovate de companii care s-au specializat în servicii de advertising.


Daniela Dodan





Puterea marketingul-ui viral

24 01 2009


Mă fascinează campaniile virale și efectul lor asupra noastră, a utilizatilor de Internet. Spre deosebire de marketingul traditional, care se preocupă mai mult de produs, arătând ce calități și ingrediente „nemaipomenite” conține acesta și cât e de bun, marketingul viral face apel la emoțiile oamenilor (indignare, ură, amuzament, dragoste etc.).


Campaniile virale folosesc povești, de cele mai multe ori cu subiecte simple, digerabile. Astfel, făcând povestea mai importantă decât produsul, reacția oamenilor va fi pe măsură. Aceștia vor face marketing pentru produs.


Printre preferatele mele este și campania virală mai veche Dove Evolution, în care înfatisarea unei femei este înfrumusețată cu ajutorul machiajului și a editării de imagine, spotul încheindu-se cu sloganul “nu e de mirare ca percepția noastră asupra frumuseții este distorsionată”. Dove a urmat rețeta unui viral de succes având și continuări ale clipului atât în România cât și în afara țării. Alte campanii amuzante și de efect ar fi cea a celor de la 5FM cu The lonely finger și cea de la Philips- Innuendo man.


Campania Music for Life a celor de la Studio Brussel, a vrut să atragă atenția asupra lipsei de apă. Campania a pornit de la ideea ca la fiecare 15 secunde un copil moare din cauza lipsei de apă potabilă. Prezentatorii și invitații au la dispoziție în emisiunile TV un pahar cu apă (un aspect neimportant/ neobservabil am zice noi). În cadrul campaniei, pe parcusul a trei zile, un copil de culoare a intrat pe platou, în timpul emisiunilor în direct, și a băut apa din paharele prezentatorilor. Nimeni nu a știut din ce motiv copilul întrerupe emisiunile în acest fel. Însă clipurile cu copilul de culoare au început să circule pe Youtube, să se vorbească și în alte emisiuni despre acest copil. După ce s-a facut publică campania “Music for life”, în 6 zile s-au strâns din donații peste 3 milioane de euro doar pentru apă potabilă.


Marketingul viral este și va fi printre cele mai folosite metode de marketing, dar cu siguranță este cea mai convenabilă atât din punct de vedere financiar (costurile fiind nesemnificative) dar și din punct de vedere al rapidității răspândirii mesajului.


Hluscu Marilena, 2 ani





Hotmail: Unul dintre iniţiatorii practicii de marketing viral

23 01 2009

“Marketing viral” este un termen care, indiferent de contextul în care ar fi folosit, exprimă agresivitate, duce cu gândul la o înlănţuire rapidă de evenimente sau idei care te acaparează fără a-ţi da răgazul de a le respinge, de a te apăra. Acesta se întâmplă din cauza faptului că, în esenţă, marketingul viral imită procesul de virusare. Singura diferenţă este aceea că în locul virusului apare un mesaj de marketing iniţiat de compania care lansează campania de marketing viral, iar cei care trimit conştient acest mesaj mai departe sunt oamenii.

Conform Asociaţiei Americane de Marketing, marketingul viral reprezintă un adevărat fenomen care înlesneşte şi încurajează oamenii să transmită mai departe un mesaj de marketing.

În cazul marketingului pe internet, răspâdirea mesajului se poate face prin canale precum e-mail, blog, website, link sau e-book. Dacă un procent cât mai mare de potenţiali sau actuali clienţi trimit mai departe mesajul de marketing cât mai multor prieteni sau cunoştinţe, atunci creşterea numărului de receptori ai mesajului este una exponenţială. Rezultatul este unul impresionant pentru compania care reuşeşte să-şi transmită mesajul unui număr mare de receptori ai publicului ţintă, profitând de costuri extrem de reduse.

Hotmail reprezintă un exemplu tipic de atingere a unei notorietăţi uriaşe prin intermediul tehnicilor de marketing viral. A mizat pe acest concept necunoscut la acea vreme, iar succesul nu a întârziat să apăra. În partea de jos a fiecărui e-mail trimis apărea următorul mesaj:”Va puteţi deschide un cont gratuit de e-mail la adresă http://www.hotmail.com”. Fiecare persoană care deschidea e-mail-ul vedea acest mesaj. Cu ajutorul marketingului viral, Hotmail a reuşit să ajungă la impresionant cifră de 12 milioane de subscriberi în 18 luni.

Steven Jurvetson, managerul general al Draper Fisher Jurtvetson Steven Jurvetson, a fost cel care a folosit expresia ”marketing viral” pentru a descrie strategia de marketing adoptată de serviciului gratuit de poştă electronică Hotmail.

www.avocatnet.ro

Raluca Ştefan





De ce funcţionează brandul Băsescu?

21 01 2009

În 2004, Traian Băsescu a câştigat două confruntări politice: cea de la urne şi cea de pe Internet. Băsescu a fost cel care i-a învăţat pe politicienii români că Internetul este un mediu care poate fi folosit pe cât de uşor, pe atât de ieftin, în comunicarea electorală. A folosit pentru prima oară guerilla digitală, s-a infiltrat in Second Life, şi-a aglomerat site-ul cu bannere şi alte elemente vizuale uşor de downloadat şi de folosit în scop personal. A creat ardeiul, brand popular, nesofisticat, pe care l-a folosit în mod coerent în mesajele sale politice. A dus o campanie agresivă, dinamică, militantă, bazată pe guerilla, pe jocuri politizate şi cu mult umor, cu mare priză la utilizatorii de Internet. A fost, pentru acea vreme, neobişnuit, amuzant, uneori scandalos, atribute care au declanşat rumoare şi i-au sporit popularitatea. A creat o poveste credibilă, cu un personal central adaptat: perfect uman, nesofisticat, cu simţul dreptăţii, muncitor, contrastând puternic cu impecabilul afişat de contracanditatul său, Adrian Năstase.

Modelul lansat de Traian Băsescu în 2004 a dat tonul la utilizarea viralului în comunicarea electorală. Alegerile locale din această vară ne-au dezvaluit câteva site-uri cât de cât interactive, cu jocuri şi alte elemente vizuale atractive. Nimic care să creeze rumoare însă. Youtube nu e sărac în spoturi electorale, însă majoritatea sunt fie anoste şi lipsite de personalitate, fie de-a dreptul penibile. Nimic care să te îmbie la vot. Aşadar, ce n-au avut ei şi a avut Băsescu? Coerenţă. Ardeiul iute, guerilla online şi guerilla sms, jocurile online, structura site-ului, chiar şi culoarea portocalie- toate au fost detalii perfect încadrate în conceptul campaniei, acela de a promova un politician altfel.

Din 2004, Traian Băsescu scrie o poveste continuă, şi la fel de coerentă. Fiecare capitol adăugat păstrează caracteristicile brandului său personal. Omul politic Traian Băsescu poate fi acuzat de orice, mai puţin de a nu-şi fi creat un brand coerent şi clar definit. Fie că suntem sau nu de acord cu discursul sau cu acţiunile sale, trebuie să apreciem concordanţa dintre brandul Băsescu şi identitatea omului politic Băsescu. De aceea, brandul Băsescu se bucură în continuare de o categorie de susţinători loiali. Interesant de observat ce ne va aduce anul electoral 2009. Personal, prevăd o reinventare, întrucât, coerent sau nu, brand-ul Băsescu nu poate risca să fie perceput drept unul „prăfuit”.

Ioana Betieanu





Ai sunat? Peste ce client ai dat?

21 01 2009

Job-ul tău implică vânzarea de produse sau servicii prin telefon? Eşti doar o voce ce încearcă să vândă? Înseamnă că nu eşti străin de raspunsuri precum “ Nu sunt interesat” , “De ce mă deranjaţi?” sau chiar de sunetul “ton ocupat” la nici 5 secunde după preluarea apelului.

Să privim totuşi şi din partea celui apelat. De ce atitudinea asceasta a potenţialilor clienţi?
La un moment dat, fiecare dintre noi a fost contactat în vederea convingerii achiziţionării unu produs/serviciu şi am manifestat aceeaşi intoleranţă faţă de cel ce încerca să vânda.
O primă greşeală a telemarketerilor este aceea că nu pronunţă corect numele clientului sau vorbesc greoi, evident încercând să citească numele pentru prima dată şi asta deranjează de cele mai multe ori.
Înainte de a cotacta potenţialul client, trebuie să fii informat. Indiferent că este o firmă sau o persoană fizică, este absolut necesar să realizezi un scurt profil al celui pe care îl contactezi.
Presupunem totuşi că este o persoană tolerantă şi înţelege micile răstălmăciri ale numelui. Însă “coincidenţa”, să o numesc aşa, constă în faptul că acest contact telefonic este efectuat tocmai în pauza de masă. Indicat este ca primul contact cu potenţialul client să fie într-un moment oportun în care acesta este dispus să te asculte şi cu siguranţă nu este pauza de masă sau primele ore ale zilei când majoritatea îşi planifică activităţile.

Mai nou, sistemele telefonice performante, lasă deseori clienţii contactaţi, asteptând câteva secunde în surdina unei melodii stresante, până ce un telemarketer preia apelul. Ironic, nu? Ei sună şi tot tu aştepţi?
După o introducere înceată, trec direct la o prezentare fulger, fără a oferi posibilitatea de intervenire a clientului. Încercarea aceasta disperată de a-l determina să cumpere produsul sau serviciul nu poate duce decât la eşec. De multe ori dau impresia unor “roboţi” programaţi ca în câteva secunde să convingă. Adresată unui potenţial client, astfel de prezentare nu va insufla niciodată încredere, iar atât timp cât aceştia sunt copleşiţi cu informaţii inutile şi irelevante, nu va duce decât la primirea unui răspuns sec sau chiar o întrerupere a monologului

Iar dacă discuţia se îndreaptă totuşi spre final, o ultimă întrebare adresată ţine de informaţii personale. Asta fiind după 20 de secunde de la stabilirea numelui correct?!

În mare parte, cerinţele celor care recrutează astfel de telemarketeri sunt minime: vorbitori de limbă straină, entuziasm şi dinamicitate.

Şi se pare că acestea sunt suficiente pentru candidatul ideal…

Denisa-Cristina Tutuianu