Tendinţe pentru noile comportamente de consum

18 01 2009

Anul acesta, Trendhunter, leaderul în materie de comunitate a tendinţelor , a realizat un top 20 al diverselor răsturnări de situaţie în domeniul preferinţelor mai largi ale consumatorilor, aria de studiu cuprinzând segmente precum: modă, arhitectură, design, economie, advertising şi multe altele.

Printre trendurile care vor guverna România în anul 2009 se numără:

1. Revenirea la obiceiul de a lua masa în familie, tradiţie uitată se pare prin prisma noilor cutume aristocrate pe care le dicta vremea

2. Afacerile de tip ‘do it yourself’ vor devein din ce în ce mai importante: afaceri dictate de pasiuni, hobby-uri materializate într-o mică afacere de familie, toate acestea vor culmina pe tot parcursul anului 2009.

3. Va reveni fumuseţea naturală, arie care cuprinde nu doar tendinţe în machiaj ci întreaga paletă a atitudinii feminine ca ideal estetic.

4. Promovarea de tip “shockvertising” şi marketing viral vor atinge un punct foarte ridicat, mai ales prin unirea blogosferei cu Youtube.

5. Personalităţile hollywoodiene îşi vor muta întreaga viaţă pe online.

6. Mândria de a fi ‘geek-setter’-cunoştinţele tehnice şi tehnologice vor surclasa multe alte tipuri de aptitudini în viitorul apropiat.

Alte tendinţe prognozate de cei de la Trendhunter se leagă de spiritul civic şi umanitatea fiecăruia: umanizarea animalelor de companie, accentuarea aspectelor eco, exprimarea personalităţii ca aspect esenţial ce ţine de vanitatea fiecăruia, recultivarea tendinţelor retro atât în media, cât şi în viaţa de zi cu zi vor consitui noi tendinţe de percepere a realităţii.

Pe palierul de comportament de consum, suntem martorii unei schimbări a definiţiei luxului: calitatea şi păstrarea aspectului clasic au încetat să mai fie singurele coordonate ale luxului, locul lor fiind împărţit acum cu noi tendinţe şi valori în design şi vom fi martorii stabilirii unei noi axiome, accea că stilul poate depăşi tradiţia. De asemenea adevărata declaraţie de valoare a fiecăruia va fi dată acum de produse impresionante, ţinând cont de faptul că oricine îşi poate permite mai nou un sistem audio performant sau un LCD cu o diagonală mai mare de 50 de inci.

Olga Năstase

Advertisements




Forţa brandului, William J. McEwen, de Gallup Press

18 01 2009

Dacă ţi-ai pus măcar o dată întrebarea , dacă vrei să-ţi cunoşti şi să fidelizezi consumatorii cu ajutorul graficelor şi a statisticilor, îţi recomand să citeşti “Forţa bramdului”. Această carte reprezintă un cumul de istorioare culese timp de cel puţin patru ani de zile de către Organizaţia Gallup. Organizaţia Gallup are o experienţă de peste 60 de ani în studierea psihologiei clienţilor. Vei învăţa cât de important este brandul şi cât de importantă este relaţia brand-client. Parcurgând această carte vei realiza că relaţiile brand-client nu sunt create peste noapte. Odată cu începerea unei noi relaţii brand-client trebuie să transmiţi o promisiune din partea brandului, una convingătoare, dar totodată să stabileşti o legătură personală cu potenţialul client. Astfel, această promisiune trebuie îndeplinită de fiecare dată şi la fiecare întâlnire a clientului cu brandul respectiv. Tot din această carte vei afla că emoţiile sunt cheia către o recompensă financiară substanţială. Dacă până acum satisfacerea clientului şi loialitatea se credeau a fi de ajuns pentru păstrarea relaţiei brand-client, din această carte afli că mai presus de toate este dragostea, ce presupune mult mai multe nuanţe decât simpatia.

Pentru a obţine ataşamentul clientului faţă de brand trebuie să ai în vedere : încrederea acestuia în brand, integritatea brandului, mândria generată de relaţia cu brandul şi, nu în ultimul rând, pasiunea pentru brand. Pentru a înţelege mai bine importanţa şi angajamentul faţă de client, relaţia brand-client este vazută ca un mariaj în care fiecare are de câştigat dacă îşi respectă partea de îndatoriri. În concluzie, este vital să asculţi ce are de spus clientul şi mai ales să ştii să pui întrebările corecte pentru a putea acţiona conform celor comunicate de către client.

Mihaela Răduţă





Marketing exponenţial de Paul Garrison, Editura BizBooks

18 01 2009

Paul Garrison lucrează în marketing de peste 25 de ani, a fost director de marketing la Coca-Cola pentru Europa Centrală şi de Est şi a înfiinţat compania de consultanţă strategică Garrison Group. În prezent predă marketingul la Universitatea Corvin din Budapesta şi la Central European University Business School.

În prezenta carte Paul Garrison ne propune să gândim exponenţial. Acesta încearcă să reamintească oamenilor de marketing că principalul lor obiectiv ar trebui să fie oferirea de valoare consumatorului. Paul Garrison doreşte ca specialiştii de marketing să conştientizeze faptul că trebuie să fie implicaţi toţi cei din organizaţie în vederea atingerii acestui scop. Marketingul se bazează pe satisfacerea clientului, “este arta creării de valoare veritabilă pentru consumatori”, după cum spunea părintele marketingului, Philip Kotler. Acest lucru parcă a fost uitat, oamenii de marketing orientându-se prea mult pe produs şi prea puţin spre consumator.

Autorul acestei cărţi ne prezintă un plan de marketing exponenţial, un plan ce trebuie aplicat la nivelul organizaţiei pentru a ne putea atinge scopul unei creşteri a vânzărilor exponenţiale. Este o carte din care putem învăţa lucruri ce pot fi aplicate nu numai în lumea afacerilor, ca specialişti de marketing, ci chiar în viaţa de zi cu zi. Îndemnul autorului este: stabileşte-ţi ţinta şi porneşte la drum!

O idee de la care trebuie să se pornească pentru a creşte vânzările exponenţial este cea de a gândi unde se va ajunge, iar în funcţie de starea actuală să se decidă mijloacele şi strategiile ce vor conduce la atingerea obiectivelor. Iată ce spune autorul acestei cărţi: ”Ştim cu toţii că nu trăim într-o lume perfectă şi adevărul este că există posibilitatea să nu ajungeţi niciodată la situaţia ideală de afaceri, dar cât de mult o să vă apropiaţi de ideal dacă nu reuşiţi să-l întrevedeţi? Începeţi cu locul unde doriţi să ajungeţi fără a vă limita la ceea ce ar putea sau nu să fie posibil. Visaţi puţin – realitatea vă va urma curând şi veţi putea să-i faceţi faţă”. Ştiu că lumea afacerilor este dură, dar dacă ştim unde vrem să ajungem înainte de a porni la drum, putem să ştim de ce mijloace avem nevoie şi ce strategii ne pot conduce la atingerea scopurilor. Urmând sfaturile lui Paul Garrison şi învăţând din experienţele sale relatate în interiorul acestei cărţi veţi câştiga exponenţial.

Mihaela Răduță





Blog Marketing, Jeremy Wright, Bucureşti, Editura Business Media Group, 2006

18 01 2009

Cartea de faţă demonstrează clar cum pasiunea pentru blogging se poate transforma într-o afacere profitabilă. Autorul prezintă o analiză clară a acestui fenomen, pornind de la cunoştinţele de bază şi ajungând la sfaturi specifice şi chiar tehnice de îmbunătăţire a comunicării prin blog. De asemenea cartea se doreşte a fi un ghid pentru cei care vor să pătrundă în această lume incredibilă a blogosferei. Un ghid pentru toţi oamenii de afaceri care vor să-şi îmbunătăţească comunicarea cu partenerii, clienţii şi mass media. De asemenea Jeremy Wright prezintă pe larg cum blogul poate ajuta la o dezvoltare a relaţiilor cu clienţii şi o cultivare a unui dialog extrem de benefic pentru promovarea oricărei afaceri indiferent de stadiul în care se află.

Cartea tratează în termeni clari ce reprezintă şi cum poate fi obţinut succesul în bloging, care:„înseamnă să reuşeşti să atingi obiectivele pentru care ai ai lansat blog-ul.” Mai clar, Wright oferă un număr de 10 sfaturi pentru atingerea acestui succes online:

1. Fii sincer: Nu poţi să faci blogging despre tot, ci trebuie să ştii cine eşti, despre ce vei vorbi şi pentru cine.

2. Fii entuziast: Trebuie să scrii numai despre acele lucruri care te pasionează, trebuie să-ţi găseşti un ton care să-ţi placă şi să-l şi păstrezi. Entuziasmul generat de rearea unui blog este extrem de contagios.

3. Scrie des: Cel puţin o dată pe zi! Numai aşa cititorii pot căpăta încredere în informaţia veşnic proaspătă pe care o oferi.

4. Creează o mulţime de link-uri: Acestea sunt consderate „moneda blogosferei”. Link-urile sunt extrem de valoroase pentru că vorbesc despre tine: ce te interesează, pe cine cunoşti. Cu cât vei fi conectat la mai multe blog-uri bune cu atât vei fi mai apreciat şi respectat de cititori şi de ceilalţi bloggeri

5. Postează comentarii pe alte blog-uri: Astfel se crează o comunitate în jurul unui subiect de interes comun. Majoritatea descoperă blog-uri noi prin citirea comentariilor, iar tu poţi consolida relaţii cu alţi bloggeri dar şi cu cititorii lor.

6. Distrează-te: Deşi este o treabă cât se poate de serioasă, blogging-ul trebuie să fie şi o activitate distractivă. Încearcă lucruri noi şi conectează-te la site-uri interesante.

7. Deschide drumuri noi: Noutatea este la ea acasă, aşa că încearcă mereu ceva neobişnuit fără să te temi să faci valuri, să schimbi ceva sau să pui întrebări. Aşa au apărut podcasting-ul şi videoblogging-ul.

8. Ping: Software-ul tău de blog anunşă câteva servicii de monitorizare, că ai postat ceva nou, un exemplu ar fi ping-o-matic.

9. Foloseşte-te de feed-uri: acestea uşurează cititul blog-ului tău de către clienţi în funcţie de programul acestora fiind disponibile oriunde şi în mai multe forme (audio, text).

10. Foloseşte titluri sugestive: Fiecare titlu trebuie să determine cititorul să parcurgă tot textul. Titlurile bune îţi asigură o vizibilitate sporită în motoarele de căutare şi implicit mai mult trafic.

Victor-Florian Rizescu





Recenzie: Naomi Klein – NO LOGO Tirania Mărcilor

16 01 2009

Dintre cărţile ce te învăţa cum să vinzi mai nimic pe bani mulţi, cum să ajungi lider în 10 paşi sau îţi vând orice altă cheie a succesului, NO LOGO se diferenţiază prin a ilustra de unde s-a plecat şi unde s-a ajuns în cazul marketingului aplicat de corporaţiile multinaţionale. Cartea este critică în faţa abordării tehnicilor de marketing dintr-o perspectivă lipsită de etică, putând fi interpretată ca un manifest împotriva manipulării întregii planete prin branduri.

nologo_jacket1

Naomi Klein analizează structural şi pe baza unei solide cercetări evoluţia şi filozofia mărcilor, amploarea fenomenului de branding şi efectele acestuia asupra consumatorilor. Aerul respirat miroase a corporaţie, spaţiul public este invadat de simbolurile acestora, iar purtarea unui logo pe buzunarul hainei indică un anumit stil de viaţă. Refuzul de a trăi într-o lume dominată de logouri, de care suntem înconjuraţi pretutindeni, şi de efectele acestora într-o societate de consum, dă titlul cărţii.

În condiţiile în care numele companiei cântăreşte mai mult decât produsul în sine, brandingul, într-o arenă a marilor grei, foloseşte instrumente neconvenţionale ce determină situaţii mai puţin plăcute: de la apariţia anumitor logouri în şcoli, şi interzicerea altora, la denumirea unor cursuri sponsorizate cu numele companiei respective; de la diferenţele exorbitante ale preţului de producţie în ţările din lumea a III-a şi preţul de raft al produselor, de la publicitate mascată la scandaluri de mari proporţii.

Consumerismul îi dă consumatorului posibilitatea de a alege. “Pepsi sau Coca Cola?” este una dintre marile dileme. Compania urmăreşte să determine consumatorul să aleagă în favoarea sa, utilizând diferite instrumente de marketing. În situaţia în care Pepsi ameninţă că îşi va proiecta logoul pe Lună, iar Coca Cola a demarat, în statul american Wisconsin, o campanie de declarare a acesteia ca fiind “Băutura Neoficială de Stat” cât de departe se va ajunge în următorii ani?

Irina Mastacaneanu





No Logo sau revoltă împotriva realităţii din spatele brandurilor strălucitoare, Naomi Klein, Publicată în 2000, Marea Britanie, Editura Flamingo

16 01 2009

nologo_jacket

Naomi Klein oferă o nouă perspectivă asupra brandurilor care ne fascinează într-o măsură atât de mare încât ajungem să ne construim imaginea şi să ne organizăm întreaga viaţă în funcţie de valorile pe care le susţin şi pe care noi le împărtăşim sau la care aspirăm.

Perspectiva nouă se concretizează in informaţii care vizează activitatea marilor companii şi mărcilor aferente lor prin care autoarea încearcă să demonteze mitul brandurilor corporatiste puternice arătând „efectele secundare” ale activităţii acestora.

Cartea este structurată în patru secţiuni principale: No space, No choice, No Jobs şi No logo atingând următoarele teme – branding, mişcarea antiglobalizare şi politica marilor companii în relaţia cu proprii angajaţi. Dintre cazurile detaliate în această lucrare, se disting exemplele despre Nike, The Gap, Shell, McDonald’s şi Microsoft.

În prima parte a cărţii, Klein explică cum brandurile au devenit mai mult decât o modalitate de recunoaştere şi distingere a firmelor, constituind în prezent un mod de a vinde stiluri de viaţă prin asocierile cu personalităţi marcante ale societăţii contemporane. Focusarea extensivă pe imaginea brandurilor s-a făcut în detrimentul investiţiilor în calitatea efectivă a bunurilor vândute, fapt evident din mutarea majorităţii fabricilor marilor companii în ţări din Lumea a Treia.

No choice prezintă posibilităţile limitate de alegere ale consumatorilor în privinţa produselor şi serviciilor. Fiecare brand major doreşte să devină dominant pe cât mai multe pieţe posibile, ceea ce explică invazia Starbucks din oraşele americane sau prezenţa hipermarket-urilor Wal-Mart’s în mai toate zonele şi condiţiilor dure impuse celor care vor să-şi comercializeze produsele în aceste magazine.
Secţiunea a treia conţine o viziune mai sumbră asupra situaţiei locurilor de muncă în cadrul marilor companii: mutarea fabricilor locale de producţie în alte ţări, unde forţa de muncă este mult mai ieftină, condiţiile de muncă foarte stricte, angajaţii nebeneficiind de legi care să le reglementeze activitatea sau drepturi în raport cu compania angajatoare.

Nici în America de Nord situaţia nu este în ordine, ştiind că există companii precum McDonald’s unde majoritatea locurilor de muncă sunt plătite cu salariul minim pe economie, fără alte beneficii, iar explicaţia constă în faptul că aceste job-uri sunt privite ca fiind cu caracter temporar şi destinate tinerilor studenţi sau absolvenţi.

Klein dedică ultima secţiune diverselor mişcări de protest care au avut loc în anii 90 cum ar fi mişcarea împotriva atelierelor clandestine de muncă sau cea a revistei Adbusters.

Citind No Logo, constatăm că încercarea autoarei îşi atinge scopul de a constitui un manifest împotriva brandurilor-lider prin toate poveştile prezentate.

Ana Trif





Strategia portofoliului de brand, David A. Aaker, Bucureşti, Ed. Brandbuilders, 2006

16 01 2009

Lucrarea lui David A. Aaker abordează portofoliul de brand ca fiind una din cele şase dimensiuni ale strategiei portofoliului de brand şi oferă pe tot parcursul cărţii argumente pentru a ne convinge de importanţa existenţei acesteia. Din cadrul ei mai fac parte rolurile definitorii ale produsului, rolurile portofoliului, domeniul brandului, structura şi grafica portofoliului. Toate acestea creionează aspectele de care trebuie ţinut cont atunci când se doreşte extinderea sau dezvoltarea portofoliului de brand. Fiecare dimensiune trebuie definită şi analizată ca importanţă în puzzle-ul care completează o strategie de succes. Înainte de a trece la acţiune, David A. Aaker ne atenţionează care sunt riscurile atunci când decizia de a lansa un brand separat, care trebuie susţinut pe lângă cel deja cunoscut şi cu care piaţa este familiarizată.

Astfel, un brand separat trebuie dezvoltat şi susţinut doar dacă este neapărat necesar, iar în evaluarea preliminară trebuie ţinut cont de următoarele aspecte: toate brandurile existente au asocieri incompatibile cu ofertele, pentru a crea şi deţine o asociere este necesar un nume nou şi, nu în ultimul rând, afacerea trebuie să fie suficient de dezvoltată şi să se afle pe piaţă de suficientă vreme pentru a justifica investiţia într-un brand nou.

În stilul obişnuit al cărţilor de marketing, cartea se încheie cu un epilog constând în 20 de concluzii-reguli care îi sintetizează conţinutul în punctele sale esenţiale. Din ele se poate extrage şi un ghid al modalităţii în care trebuie construit un brand nou, de la alocarea de resurse, la identificarea de factori diferenţiatori şi până la crearea de oferte clare pentru cumpărători şi angajaţi.

Cartea este bine structurată, cu prezentări de studii de caz detaliate (uneori poate prea detaliate) şi cu elemente teoretice explicate într-un limbaj accesibil, combinaţie ce o face să fie o sursă valoroasă de informaţie şi chiar inspiraţie pentru specialişti şi pentru toţi cei interesaţi de domeniu.

Alexandra Caramidaru