Poveşti cu pitici, zâne, iepuraşi şi pocuşori care îţi păstrează economiile…

23 01 2009


Pe toţi ne atrag poveştile într-o oarecare măsură… pe de altă parte de mici am aflat ca poveşile au întotdeauna final fericit. În lumea bancară au început să se dezvolte din ce în ce mai multe strategiile de marketing narativ. ING, HVB Bank Ţiriac sunt doar 2 exemple de bănci care folosesc acest tip de strategie.

În prima reclamă câţiva pitici de grădină vorbesc într-o zi însorită despre obţinerea unui credit pentru orice. Este o idee originală, creativă, care merită reţinută. Dacă şi piticii de grădină iau credit pentru orice, atunci…

În cel de-al doilea episod piticii discută la sediul băncii despre fuziunea dintre HVB Bank şi Banca Ţiriac.

Un alt exemplu este ING care şi-a construit o imagine de basm pentru a ieşi din tipare. Au demonstrat printr-o serie de povestioare, că în reclamele prin care se promovează serviciile pe care le oferă o bancă nu trebuie neapărat să apară un tip îmbrăcat la patru ace care e gata să-ţi ofere un credit… aşadar se poate şi cu zâne. Nu mai sunt credibili tipi îmbrăcaţi la costum, sau cel puţin sunt mai credibili spiriduşii. Dar, ne plac poveştile şi cei care fac strategii de marketing stiu asta.
Oricum sper ca toate poveştile din această perioadă să aibă un final fericit…

Surse:

www.ing.ro/

www.unicredit-tiriac.ro/

www.youtube.com

Cătălina Mitroi





Interviu cu dl. Radu Pârlog, director general al Klass Prodexport

22 01 2009

Acţionând prin intermediul tuturor canalelor de comunicare, firmele se bat şi pentru spaţiul public, pentru a-şi cocoţa logoul pe clădirile Bucureştiului. Dau un ban, dar stau în faţă, şi, de ce nu, la înălţime. Coca Cola “se toarnă” în pahar la Romană, Borsec face bule la Unirii, şi lista este lungă. Pentru a ne clarifica pe scurt câteva aspecte din industria outdoor-ului, l-am poftit pe dl. Pârlog Radu, director general al Klass Prodexport, să ne răspundă la câteva întrebări.

Care este portofoliul de produse al Klass Prodexport?

– Suntem o companie specializată în produse outdoor. Drept urmare, producem semnalistică de mari dimensiuni tip roof-top, toteme şi semnalistică stradală, firme şi semnalistică personalizată la magazine, sedii, etc.

– Care sunt preţurile pentru rooftop-uri (se speculează că variază între 25.000 şi 55.000 euro) ?

– Nu, este o “mică:” greşeală: preţurile variază între 500 şi 150.000 euro.

– Care sunt autorizaţiile pe care le necesită existenţa unei astfel de reclame?

– Dosarul pentru o semnalistică de 0.5m x 0.3m este echivalent cu dosarul pt o semnalistică de 25m x 6m şi în acelaşi timp este echivalent cu dosarul necesar construirii unei clădiri cu 18 etaje. Cu mici excepţii, nu sunt diferenţe.

– Cum se întreţin aceste reclame în timp?

– Calitatea execuţiei iniţiale te poate scuti de multe din problemele care cu siguranţă vor apărea în timpul vieţii reclamelor. În principiu, media de viaţă a unei reclame luminoase este de 5 ani, în care media intervenţiilor este cam de max 2 ori/an. După 5 ani, probabilitatea apariţiei defecţiunilor începe să crească dar asta nu însemna că reclama este terminată. Sunt cazuri în care o reclamă luminoasă a “trăit” 37 de ani şi ar mai fi trăit dacă nu am fi schimbat-o.

– Klass Prodexport este membru al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor din Industria de Publicitate (APIIP). Scopul asociaţiei este reglementarea pieţei de publicitate. Cum se manifestă aceste reglementări?

– Interesant scopul propus de dvs., dar, trăim în România, avem un spirit latin şi în atare condiţii…fiecare face ce vrea (democraţia românească). În “alte” democraţii reale fiecare face ce se stabileşte în forurile superioare.

Irina Mastacaneanu





Marketing Online – Reclame (Ne)prietenoase

18 01 2009

Cine nu s-a confruntat cu reclamele interactive în timp ce îşi citea noutăţile pe ziarul online preferat? Ziarele online de genul Capital, Wall-Street, HotNews sunt locul perfect pentru a ne afişa reclamele, nu-i aşa? Dar dacă ne ocupăm de marketingul online este necesar să avem în vedere satisfacerea clientului, însă uneori nu se întâmplă aşa. În 2006 IAB (Interactive Advertising Bureau)1 a recomandat anumite standarde de publicitate online. Acestea au rolul de a ajuta contractanţii de servicii de publicitate online, deoarece s-a observat că unele reclame sunt prea agresive şi prea multe pe aceeaşi pagină, iar acest lucru poate conduce la agasarea utilizatorului până când renunţă. Sunt cel puţin zece tipuri de reclame online, de la afişul standard până la reclamele interactive care urmăresc mişcarea cursorului.

Dintre toate aş dori să vorbesc despre acea reclamă care se poziţionează peste text şi fie are scris foarte mic “Close” sau “X”, de unde să se închidă reclama, fie nu are aşa ceva şi eşti obligat să o urmăreşti până ce dispare. Acest tip de reclamă poate apărea imediat ce se încarcă pagina sau poate fi acţionată de către utilizatorul site-ului. Astfel de reclame pot fi chiar interactive: dacă rulezi pagina în jos, reclama se mişcă pe pagină odată cu cursorul. Acestea ocupă foarte mult spaţiu din memorie. Astfel, nu numai că utilizatorul îşi pierde răbdarea pentru că nu poate citi articolul ce îl interesează, observă că viteza de reacţie a calculatorului scade, ajungând chiar să se blocheze unele ferestre. Tocmai de aceea au apărut aceste standarde care au grijă să recomande reclame cu un consum mai mic de spaţiu, care pot apărea pe site-ul dorit, iar utilizatorul se poate bucura de site fără să i se blocheze calculatorul.

Totuşi, trebuie să încercăm să înţelegem cu ce se confruntă administratorul unui site. Vrea să satisfacă nevoile de cunoaştere şi divertisment ale utilizatorului, dar trebuie să mulţumească şi firma care închiriază spaţiul de publicitate. Deci, utilizatorul vrea să se bucure de conţinutul site-ului fără a fi deranjat de reclamele agresive, iar firma care închiriază spaţiul de publicitate vrea să fie văzută reclama ei şi să aibă rezultate cuantificabile. Pentru o bună funcţionare a site-ului, administratorul trebuie să găsească o metodă prin care să mulţumească şi utilizatorul site-ului dar şi firma care închiriază spaţiul pentru publicitate.

Emerald Residences este una dintre firmele care a apelat la acest tip de reclame agresive şi se regăseşte în special pe site-urile cu ştiri de actualitate din lumea afacerilor. Wall-Street şi Ziarul Financiar sunt numai două dintre site-urile ce găzduiesc astfel de reclame, fără însă a încărca pagina. Statisticile arată că în urma aplicării recomandărilor date de IAB, numărul de clienţi al site-urilor a crescut, astfel, Wall-Street ajungând la 242.825 de utilizatori, iar Ziarul Financiar ajungând la 295.218 de clienţi2.

În concluzie, dacă firmele de publicitate online ar respecta standardele recomandate de IAB şi ar încerca să atragă atenţia utilizatorilor site-ului cu alt gen de reclame mai prietenoase şi mai puţin consumatoare de resurse, ar avea numai de câştigat. Aceştia ar fi mult mai interesaţi de ce oferă site-ul. Prin urmare utilizatorii site-ului ar fi atraşi de articolele bune şi ar fi curioşi să citească mai multe pentru că nu ar mai fi alungaţi de tot felul de reclame agresive.

Mihaela Răduță