Petrom şi mediului înconjurător

24 01 2009


‘’Criza climatică nu este o problema politică, ci o provocare morală şi spirituală pentru întreaga umanitate” Al Gore


Programele în domeniul mediului au efectele cu cea mai mare anvergură şi durată în timp, afectând grupuri mai extinse de populaţie, creează un curent de opinie favorabil pentru companie şi răspund, de cele mai multe ori, unor probleme percepute ca fiind generate de activitatea comercială a companiei.
Una dintre companiile care sunt implicate în proiecte în domeniul mediului este şi compania Petrom, care prin comercializarea carburanţiilor este văzută de public ca un poluator.


Petrom împreună cu agenţia de publicitate Ogilvy Group a dezvoltat un program de responsabilitate socială care are ca scop modernizarea parcurilor din cinci oraşe ale ţării după standarde europene. Ca rezultat al proiectului oraşe precum Bucureşti, Piteşti, Moineşti, Timişoara şi Targovişte vor beneficia de “Parcurile Viitorului”, un proiect estimat la 1,5 milioane de euro ce face parte din campania “Respect pentru viitor”, demarată de Petrom la începutul anului 2007.


Proiectul ,,Parcurile Viitorului’’ a cuprins două ediţii, una având loc în 2007 şi urmând cea de-a doua în 2008. Proiectul a reprezentat un succes pentru companie şi a adus beneficii comunităţiilor locale prin reamenajarea spaţiului verde.


Acesta a fost un proiect complex care a implicat în prima etapă organizarea unui concurs de proiecte. S-au primit proiecte din partea multor tinerii arhitecti şi peisagisti, iar jurizarea acestor priecte a fost facută de către specialişti în domeniul arhitecturii şi peisagisticii, reprezentanţi ai autorităţiilor locale şi ai societăţii civile, reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi ai mass-media. În urma jurizării au rezultat poiectele căstigătoare, care au fost implementate de către o firma specializată în amenajari de spaţii verzi, selectată prin licitaţie. Pentru realizarea lucrărilor de reamenajare a parcurilor s-au organizat totodată şi activităţi de voluntariat.


Proiectul “Parcurile Viitorului” a fost apeciat şi de jurnalisti şi de mass-media fiind recompensat cu cea mai înaltă distincţie la Romanian PR Award şi anume “Golden Award for Excellence”. Proiectul a fost apreciat şi în cadrul galei ,,Oameni pentru Oameni’’, fiind căştigător la categoria “Programe comunitare”.
Astăzi nicio companie nu-şi mai poate permite să fie percepută ca iresponsabilă faţă de mediu. Astfel schimbarile climatice, intens mediatizate în ultimii ani, au ajutat la conştintizarea necesităţii acţiunilor în acest domeniu.


http://www.parcurileviitorului.com/
http://www.responsabilitatesociala.ro/studii-de-caz-csr/petrom/parcurile-viitorului.html


Andreea Elefteriadis

Advertisements




România nu are încredere în marketingul direct

18 01 2009

Un studiu realizat de către Linea Directa Communications arată că România se află printre ultimele state la nivelul preferinţei pentru marketingul direct. Cele două tendinţe, aceea de a surclasa importanţa marketingului direct în faţa altor instrumente ale marketingului şi aceea de a ignora din start respectiva strategie, au clasat România pe ultimul loc în rândul statelor europene, celelalte state supuse cercetării fiind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

Cea mai mare parte a companiilor (în cadrul studiului au fost luate în calcul doar acele companii care realizau venituri anuale de peste un milion de euro) direcţionează către activităţile de marketing direct un procent mai mic de 10% din bugetul alocat pentru marketing, valoarea medie a unui buget de marketing din România fiind de cel mult 250 000 euro. Această situaţie se datorează faptului că marketingul direct nu face parte încă din cultura organizaţională a celor mai multe companii, deşi eficienţa marketingului direct a fost demonstrată de ceva timp pentru alte medii internaţionale de afaceri.

Actuala criză financiară ar putea redresa poziţia marketingului direct în România prin dublarea procentului alocat acestuia de la o medie de 4%, la o medie de 8 % pentru anul 2009. Unul dintre oficialii Hit Mail a dat ca termeni de comparaţie Ungaria, cu un procent de 12 % acordat marketingului direct şi Statele Unite, unde acesta depăşeşte 50% din valoarea unui buget de marketing. Comunicarea directă şi puternic personalizată cu clientul, urmărirea unor baze de date reale şi optimizate care să poată furniza informaţii reale şi eficiente unei organizaţii, toate aceste atribute sau beneficii ale marketingului direct vor începe să câştige teren în situaţia limită a crizei mondiale, în care puterea de cumpărare este decimată, România nefiind o excepţie (1)

(1) – http://www.standard.ro/articol_72422/romania__pe_ultimul_loc_la_marketing_direct.html

Olga Năstase





Marketingul cultural, tactică importantă de branding de ţară

12 01 2009

Până acum, în România marketingul cultural a însemnat proiecte efemere,care nu au fost impresariate bine, neţinându-se seama de calitatea şi dezvoltarea evenimentului în sine, de valoarea adusă publicului sau comunităţii, ci apreciindu-se mai mult câte zerouri se adaugă la profit (susţine Aneta Bogdan,specialist în marketing şi Managing Partner al firmei Brandient). De asemenea, Aneta Bogdan mai spune că există cauze multiple pentru care proiectele de marketing cultural mor repede. Cea mai importantă cauză este lipsa oamenilor specializaţi şi devotaţi. În România, crede Aneta Bogdan, există o penurie de specialişti în marketing cultural pentru că acesta reprezintă o specializare de nişă,aflată la graniţa dintre marketing şi cultură. “Omul care face aşa ceva trebuie să aibă,pe de o parte, o educaţie artistică şi conexiuni în lumea culturii, care este un grup închis iar, pe de altă parte, trebuie să aibă cunoştinţe de marketing.” a declarat Aneta Bogdan. Marketingul cultural poate reprezenta un pion important în brandingul de ţară. Dacă am avea specialişti în marketing cultural,aceştia ne-ar ajuta foarte mult să ne promovăm ca stat şi ca popor prin obiceiurile,tradiţiile şi produsele româneşti. Haideţi să ne imaginăm cum ar fi să transformăm parada mascaţilor de dinainte de Anul Nou în Festivalul de la Rio al României? Câţi turişti am putea atrage din afara ţării? Sau cum ar fi să facem cunoscute sarmalele specific româneşti cum este cunoscută manacarea japoneză Su Shi pe întreg mapamondul? Sau cozonacul precum e plăcinta cu mere la americani (apple-pie). Deschizând porţile unui festival tradiţional specific românesc, desfăşurat în fiecare an, am putea promova atât tradiţiile cât şi mâncarea românească, dar mai ales produsele fabricate la noi în ţară precum: vinul Jidvei, laptele Dorna, apa minerală Borsec, covrigii Boromir, caşcavalul Rucăr şi multe altele. Astfel am încuraja turismul,dar şi industria ţării. Foarte multe companii româneşti ar putea alege să îşi promoveze produsele şi serviciile prin asocierea cu evenimente de acest gen din lumea culturii. “În acest moment,orice om de marketing care se pricepe, caută,de fapt alte proiecte decât cele clasice care se bat literalmente pe o zonă foarte aglomerată şi,atunci, se orientează spre proiecte cum ar fi cele culturale, de nişă”, a mai declarat Aneta Bogdan. Aşadar,un eveniment de genul unui festival tradiţional ar prinde foarte bine publicului larg şi ar contribui substanţial la schimbarea atitudinii străinilor faţă de noi, românii. Cred că astfel,ajutându-ne de aspectele culturale, de tradiţiile şi obiceiurile întâlnite numai la noi,ne-am salva imaginea ca popor în întreaga lume, dar piedicile care apar, sunt sursele de profit cât mai greu de găsit în marketingul cultural, întrucât produsele promovate sunt deosebite şi destinate unei categorii de clienţi aparte,iar specialiştii acestui tip de marketing sunt foarte puţini ca număr (fie sunt oameni de cultură, fie strict oameni de marketing) şi foarte puţini aceia care îmbină corect strategiile de marketing cu ideile culturale.

Roxana Mihaela Pintilie

Sursa:

http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/marketingul_cultural.html

http://www.evenimentul.ro/articol/marketingul-cultural-arta-de0.html





Despre branding în marketingul social

6 01 2009

Ne place sau nu, brand-ul este un aspect destul de neexploatat în sfera marketingului social autohton. De multe ori, conceperea unui brand pentru o iniţiativă socială se reduce la crearea unui logo şi, eventual, a unui slogan de campanie. Unul din motive ar fi faptul că nu se apelează întotdeauna la adevăraţi profesionişti pentru proiectarea unei campanii. Pe de altă parte, nu se ia în considerare, sau cel puţin nu suficient, un factor care poate decide succesul sau eşecul unei campanii: competiţia.

De multe ori, se scapă din vedere faptul că o campanie socială vinde : vinde un set de alternative comportamentale; vinde un alt stil de viaţă; creează modele sociale. Or se întâmplă ca aceste modele să intre în competiţie directă cu branduri comerciale puternice, ca în cazul campaniilor anti-fumat, de exemplu. De aceea e necesar ca iniţiatorii campaniilor sociale să creeze un brand al stilului de viaţă pe care îl promovează, un brand suficient de puternic cât să poată da peste cap sistemul de valori al categoriei vizate. Ca şi în cazul produselor comerciale, succesul sau eşecul campaniilor sociale depind de multe ori de brand, şi nu de produs în sine.

Un exemplu relevant este celebra Truth campaign, o acţiune menită să reducă numărul de fumători în rândul adolescenţilor americani. Iniţiatorii campaniei au reuşit să redirecţioneze instinctul tinerilor de a se revolta împotriva autorităţii, de la fumatul ca gest de revoltă împotriva părinţilor, la fumatul ca revoltă împotriva industriei de tutun. S-a mers pe ideea că producătorii de tutun sunt, ca şi părinţii, adulţi care încearcă să-i manipuleze, dictându-le comportamentul. Produsul promovat era, practic, sa fii `cool` atacându-i pe cei care vor să te manipuleze. Metoda a funcţionat, fapt reflectat nu numai de statisticile ulterioare, ci şi de notorietatea brandului Truth.

Secretul campaniei Truth? Studiul psihologic anterior. Dincolo de cifre şi statistici, pe iniţiatorii campaniei i-au interesat valorile şi emoţiile care îi influenţează pe tineri şi pe care le-au redirecţionat în favoarea lor. O lecţie bună pentru marketerii sociali autohtoni.

Sursa: http://www.social-marketing.org

Ioana Betieanu