Australia: Un altfel de marketing turistic (part 1)

29 01 2009

Marketing turistic adresat comunităţii “gay”

Se pare că orientarea sexuală este un criteriu de luat în seamă în stabilirea portofoliului de produse şi servicii. Şi asta nu neapărat din considerente morale (sau imorale, ar spune unii), ci datorită profitului aşteptat din turismul acestei nişe.

“Turismul gay” a căpătat amploare datorită veniturilor pe care acesta le aduce multor ţări. În prezent, “capitalele gay” sunt San Francisco şi Sidney, iar Londra se luptă pentru a le detrona, sperând că va genera un venit de 800 de milioane de lire din acest segment, în mare parte prin intermediul carnavalului Mardi Gras.

Cuplurile gay au mai mult timp liber pentru că nu au copii, şi astfel, dispun de sume mai mari pentru a călători. În plus, cu siguranţă că atunci când vor intenţiona să călătorească, vor alege un mediu sigur, divers, atractiv, unde produsele şi serviciile oferite îi servesc regeşte.

În Australia există Galta, o organizaţie non-profit intermediară între turiştii gay şi companiile ce se adresează acestora, având ca scop satisfacerea dorinţelor homosexualilor şi ale lesbienelor în materie de turism. Aceasta activează în mai multe oraşe importante din ţară, însă accentul cade pe zona de sud.

În Adelaine, Galta organizează în fiecare an festivalul Feast, cel mai important festival din Australia adresat acestui segment, care “recunoaşte diferenţele comunităţii gay şi pune la dispoziţie evenimente culturale ce reflectă nevoile acestor persoane”. Oraşul cosmopolit, de un milion de locuitori deţine un sistem turistic (restaurante, resorturi, hotele, baruri, etc.) adaptat la cerinţele comunităţii gay.

În planul pentru turismul internaţional, realizat de guvernul australian, există unele aspecte cu referire la exploatarea unor nişe de consumatori turistici, printre care şi consumatorii gay. Strategiile de marketing turistic adresate acestora vizează lesbienele şi homosexualii în calitate de consumatori de evenimente culturale şi destinaţii turistice. Sexualitatea se vinde, iar accentul pus pe relaţia consumator-identitate sexuală este generat de puterea “banilor roz”.

Surse:
http://www.dreadedned.com.au/source/venue/adelaide/index.htm
http://www.galta.com.au
www.adelaide.edu.au/apsa/docs_papers/Others/Grace%20F.pdf
http://www.tourism.australia.com

Irina Masatcaneanu





Conceptul de “Silver Bullet”

11 01 2009


De ceva timp încoace, economia şi preferinţele consumatorilor devin din ce în ce mai tribale. Cel mai bun exemplu este cel al societăţii americane, care devine din ce în de mai segmentată în ceea ce priveşte alegerile făcute în grupuri sociale. Oamenii devin din ce în ce mai legaţi de preferinţele grupului social de care aparţin, având tendinţa de a considera corect, de calitate, numai acel produs preferat de întreg grupul.

Această tendinţă a societăţii americane generează crearea de sub-grupuri economice, sub-grupuri care reprezintă un interes major pentru oamenii de marketing şi media. Motivele pentru care se întamplă acest lucru sunt, în primul rând faptul că preferinţele care caracterizează grupul sunt evidente şi devin cuvânt de lege pentru membrii grupului, în al doilea rând, preferinţele unui anume grup vor fi în totală opoziţie cu preferinţele altor grupuri.


Această caracteristică socială este din plin exploatată de marketingul tribal şi trebuie să reprezinte un punct de maxim interes pentru marketeri. În crearea unei eficiente strategii de marketing tribal, marketerii trebuie să ţină de ceea ce este numit „silver bullet”. Acest concept defineşte acel brand care reuşeşte să devină nr 1 în lista preferintelor grupului, brandul care va fi asociat grupului. Mai mult, un brand „ silver bullet” este asociat unei manifestări universale a aspiraţiilor umane (curaj, competenţă, putere, inteligenţă) sau a sentimentelor: dragoste, fericire, bunătate, respect. Calitatea acestui tip de brand este că atribuie produsului un sentiment sau o idee, care va fi împărtăşită de membrii grupului. Pentru a putea câştiga în acest joc al brandurilor silver bullet, companiile trebuie să îşi creeze o imagine impecabilă, o cultură a brandului pe care să o promoveze.

Trei paşi sunt extrem de importanţi în crearea unei culturi de brand, pentru a putea atinge nivelul de silver bullet brand:


1. determinarea adevărurilor valabile care caracterizează compania
2. determinarea a ceea ce este important pentru consumator
3. determinarea a ceea ce este distinctiv pentru grupul social căruia i se adresează brandul


Este destul de dificilă atingerea nivelului de silver bullet, dar nu este imposibil. Iată câteva exemple de reuşită, şi valorile pe care le-au promovat:
• Wal-Mart – valoare.
• Coca-Cola – răcoritor.
• Tiffany’s did – dragoste.
• Dell – competenţă.
• Jeep did – libertate.
• Frito-Lay – gust.
• Volvo – siguranţă.
• Disney World – distracţie.
• McDonald’s – consistenţă.


Crearea unei strategii pentru silver bullet este extrem de dificilă. Necesită încredere şi disciplină, relaţionare permanentă cu publicul/ grupul social, dar şi rezistenţă la critici aspre venite din partea altor triburi sociale.


Cristina Gherghe