Australia: Un alt fel de marketing turistic (part 2)

29 01 2009

“Cel mai tare job din lume”

Printre altele, “cel mai tare job din lume” este un mod ingenios de publicitate mascată şi un cadru inovativ pentru activităţi de marketing online viitoare. Acesta constă în punerea la dispoziţie a poziţiei de “îngrijitor” al Marei Bariere de Coral.

În ce constă cea mai bună slujbă? Pe baza unui contract de 6 luni, şi la un salariu de 150 000 de dolari australieni pe întreaga perioadă, cazat într-un hotel de lux din insula Hamilton, unde poate veni însoţit, îngrijitorului i se pun la dispoziţie o serie de facilităţi dar şi responsabilităţi. Printre hrănitul peştilor şi curăţatul piscinei, acestei persoane i se va oferi posibilitatea de a lucra la oficiul poştal aerian, de a vizita diferite insule şi de a testa serviciile unui nou centru spa de lux. Pe baza acestor experienţe, acesta va trimite feedback Ministerului de turism din Queenssland, situat pe coasta de est a Australiei, va posta pe un blog despre ce poate oferi zona turiştilor, va crea galerii foto şi video, şi va trebui să fie apt să dea interviuri.

Programul este bine gândit, cuprinzând un proces de selecţie global, ce are în vedere candidaţi din întreaga lume. Datorită mediatizării, se realizează o promovare a zonei turistice, ce duce în primă fază la creştearea notorietăţii acesteia. Câştigătorul procesului de selecţie va avea o serie de apariţii în presă şi va contribui la realizarea activităţilor de marketing turistic online aferente zonei.

Marea Barieră de Coral include peste 2900 de recifuri în jurul a 950 de insule, acoperind 2300 de km de-a lungul coastei Queensland. “Cel mai tare job din lume” este parte integrantă din strategia turistică a guvernului Queensland-ului, ce vizează o perioadă de 10 ani şi deţine un buget de 48 de milioane de dolari. În prezent, turismul în această zonă generează mai mult de 8,3 bilioane de dolari şi asigură locuri de muncă pentru 103 000 locuitori.

Surse:
http://www.islandreefjob.com
http://www.tq.com.au/resource-centre/plans-&-strategies/queensland-tourism-strategy/queensland-tourism-strategy_home.cfm
http://www.great-barrier-reef.com/

Irina Mastacaneanu

Advertisements




Creşte audienţa la TV în contextul crizei

26 01 2009

Dacă până înainte de vacanţa de iarnă toate televiziunile erau în goană după clienţi întrucât nu îşi completaseră veniturile conform obiectivelor propuse, din ianuarie 2009 ne confruntăm cu un alt fenomen.

Toate trusturile mari care anul trecut au ieşit în pierdere şi care în decembrie ofereau gratis chiar şi un solo spot dacă erau implicaţi minim 50.000 de euro în difuzare de spoturi, acum anunţă la unison garantarea unor audienţe incredibil de mari ceea ce le măreşte numărul de GRP-uri.

Vine criza, iar lumea va renunţa la alte distracţii costisitoare şi se va uita la TV. Aşadar, mari branduri, măriţi bugetele pe media întrucât conjunctura crizei, implicit a audienţelor mai mari, vă va aduce repede return-ul on investment aşteptat. Să fie oare adevărat sau este doar o strategie de marketing? Rămâne de văzut şi de analizat.

Anca Predus





Obama – un marketer adevărat pentru America

26 01 2009

Îl urmăresc cu mult înainte de fi în shortlist-ul către Preşedenţie. E vorba de Barack Obama despre care am auzit cred că acum mai bine de un an cum că ar fi un orator execelent. A dovedit-o până la capăt şi nu cred că mai are cineva dubii de acest lucru. Însă mă întreb: oare acum că a câştigat, va fi la fel?

Şi aici intervine exemplul Băsescu – s-a evidenţiat printr-un om popular cu băi de mulţime şi discursuri pe limba tuturor, asta până nu demult când a jignit o persoană şi de aici multe altele. Încă o impresie bună la început care o dată devenită realitate s-a spulberat.

Aşadar, revin prin a mă întreba dacă într-adevăr Obama este un om extrem de capabil şi cu un talent înnăscut în comunicarea cu oamenii sau este doar un bun învăţăcel, cu un PR deosebit şi care o dată ajuns la putere s-ar putea să «se lase» de oratorie?

Pledez pentru prima variantă – îl admir pentru puterea de a stăpâni masele şi nu prin discursuri pline de promisiuni cum se întâmplă la noi, ci prin alte tehnici care ţin de intuiţia lui şi mai puţin de PR: este coerent, ştie să expună strategia sa lunad în calcul premisele actuale şi analizând pe rând situaţia fiecărui pion principal cu care va avea de lucru (armată, guvern, biserică etc), îşi exprimă clar obiectivele amintind la fiecare până unde exact poate ajunge şi în cât timp (aici observam deci strategia obiectivelor SMART) şi încearcă şi o autoevaluare provizorie a ceea ce va trebui să se întâmple.

Aşadar vă invit să audiaţi cap-coadă oricare din discursurile sale şi veţi înţelege că America este pentru Obama compania în care el va implementa propria sa strategie de marketing enunţând clar palnning-ul ori de câte ori are ocazia. O face subtil şi recunoaşte deschis că în contextul actual, în care America a pierdut mult ca imagine, este necesar rebranding-ul Obama.

Anca Preduş





Hotelierii se promovează prin fidelizare

23 01 2009

Dacă unele piețe pot fi mai ușor definite (piața produselor alimentare, piața automobilelor), natura eterogenă a serviciilor hoteliere creează numeroase probleme pentru definirea cu rigurozitate a pieței serviciilor în industria hotelieră. O activitate de prestații hoteliere nu se aseamănă în multe privințe cu o alta aparent similară și nu servește întotdeauna aceeași piața.

În situația economică actuală, marile lanțuri hoteliere luptă pentru păstrarea clienților. Strategiile de marketing țintesc, pe de-o parte, atragerea de clienți prin campanii promoționale desfașurate online, iar pe de altă parte, acestea vizează menținerea clienților actuali.
Similitudinile dintre diversele programe de fidelizare a clienților scot la lumină lupta concurențiala acerbă din industria hotelieră.

Astfel, programul de fidelizare al hotelului Athenee Palace Hilton, numit Diamond Club, intră în concurență directă cu cel al Grand Hotel Marriott, intitulat Marriott Exclusive. Motivul? Cele doua programe au foarte multe puncte comune, oferă beneficii similare membrilor și se adresează aceluiași segment de piață. Chiar și taxele de înscriere sunt apropiate: 240 USD la Marriott si 250 USD la Hilton. Bineînțeles, din cauza concurenței directe, numărul membrilor fiecarui club este confidențial. În ceea ce privește rata de crestere anuală a membrilor, cifrele sunt și de această dată apropiate.

La nivel internațional însă, marketerii din industria hotelieră sunt incurajați să investească în continuare în promovare, mai ales în cea online. O inițiativă interesantă în acest sens o reprezintă portalul www.hotelmarketing.com, care oferă tipsuri și rezoluții de marketing pentru anul 2009 jucătorilor din această industrie.

Lilia Cozari





Politică de pret? Marketing online sau marketing viral?

22 01 2009

Zborurile low-cost s-au bucurat de notorietate în România o dată cu intrarea companiei Blue Air pe piața locală. Succesul a venit neașteptat de repede și, prin urmare, companiile aeriene au profitat de potențialul și oportunitatea ce li se oferea, aducând și alți operatori de curse aeriene cu prețuri mici. Au urmat My Air, easyJet și Wizz Air.

Pentru ultimii menționați, anul 2008 a însemnat o creștere a cifrei de afaceri aproape de două ori (70 mil euro) fața de anul anterior. Estimările pentru 2009 sunt și mai optimiste, conform spuselor reprezentanților companiei Wizz Air, aceștia stabilindu-și un obiectiv de 1,7 milioane de pasageri transportați în și dinspre România.

Totuși criza economică resimțită la nivel mondial a lovit din plin și piașa aeriana la sfarșitul anului 2008. Operatorii de curse aeriene s-au lovit de o scădere a numărului de turiști dornici sa-și petreacă vacanța de sărbători în străinătate (conform unui studiu efectuat de easyJet, românii care aleg calatoria cu avionul atunci când pleacă în concediu în străinătate reprezintă 80% din totalul pasagerilor).

Cei de la Wizzair au început anul cu o campanie online agresivă, dar cu un mesaj destul de provocator. Astfel, dacă îți faceai rezervare până pe 12 ianuarie, cumparai un bilet dus-întos cu numai 39 lei. Mesajul a circulat pe mailuri, dar l-am regăsit și pe diverse portaluri de știri sau lifestyle. Prețuri extrem de mici, campanie online și marketing direct – asta a fost strategia lor pentru acest început de an, an declarat oficial de criză.

Am apreciat curajul manifestat în condițiile economice actuale, mi-a surâs idea unei călătorii și chiar am transmis mesajul tuturor celor apropiați. Să fi fost ăsta obiectivul strategiei lor – producerea efectului viral?

http://www.campeanu.ro/a/Articole/Bilete_avion_ieftine/304/Cand_si_cum_zburam_cu_avioane_low-cost.html

http://www.zf.ro/companii/batalia-low-cost-wizz-air-anunta-ca-vrea-sa-treaca-in-fata-blue-air-liderul-pietei-locale-3256663/

Lilia Cozari





Crocs sau Idee simpla=Succes urias

16 01 2009


Botinele Crocs au revolutionat de-a dreptul ideea de marketing. De fapt, as putea chiar sa numesc strategia lor, una de marketing involuntar. Imagini cu fostul presendinte al SUA, George W. Bush pregatit sa iasa la o plimbare cu bicicleta, imbracat lejer si incaltat cu…o pereche de saboti Crocs Cayman au facut turul mapamondului si ziarelor.


De fapt ce sunt si cine a creat papucii de 29,99 dolari pe care i-a incaltat liderul lumii libere? Crocs reprezinta pentru industria incaltamintei ceea ce Broscuta produsa de Volkswagen a reprezentat pentru industria auto, triumful functionalului asupra esteticului: cea mai mare parte a relatarilor legate de pantofii Crocs insista atat asupra urateniei acestora cat si asupra succesului de care s-au bucurat. Si au fost cu atat mai revolutionari si nonconformisti cu cat s-au folosit de un simbol de odinioara al luxului, crocodilul. Ei bine, aceasta noua si tanara familie de crocodili sunt pe piata din 2003 si a insemnat pentru initiatorii ideii o afacere de 400 de milioane de dolari.


Fostii papuci pentru marinari (fiind practici si comozi) au fost transformati de trei prieteni inventivi, canadieni, in noul must have in materie de incaltaminte. Chiar daca nu au avut parte de o promovare intensa prin mijloace clasice de marketing; recomandarile medicilor, asistentelor medicale, gradinarilor, postasilor, bucatarilor sau comis-voiajorilor, in general ale persoanelor obligate sa stea mult timp in picioare, au sporit numarul doritorilor de saboti confortabili si usori (cantaresc sub 170 de grame). Astfel, notorietatea sabotilor a crescut simtitor. Vedete precum Al Pacino, Val Kilmer, Alicia Silverstone, Teri Hatcher, Halle Berry sau Jack Nicholson au aparut la un moment dat purtand Crocs.


In iunie 2004, Crocs Inc. a cumparat Foam Creations, pentru a-si asigura exclusivitatea asupra materialului din care sunt fabricati sabotii, o rasina sintetica numita croslite. Crocs ajunge o companie cu 3.500 de angajati, 17.500 de puncte de vanzare in 80 de tari si sase unitati de productie. De promovare se ocupa si colaborarea cu Disney, Nickelodeon, Warner Bros iar Crocs Inc. produce incaltari pentru Google, Tyco, Flexotronics sau LA Lakers.


Designul lor s-a inbunatatit simtitor odata cu lansarea accesoriilor pentru Crocsi, numite Jibbitz, aceasta fiind ideea unei familii din statul american Colorado. Se pare ca si acestora Crocsii le-au purtat noroc, pentru ca cifra lor de afaceri lor se apropie vertiginos de 3 milioane de dolari. Intrebarea care ma macina: A fost strategie pura sau noroc chior?!


Razvan Sebastian Pascu





Noua modă…”marketing de criză”!

16 01 2009


Este clar! Criza financiară ne-a învăluit pe toţi, fie că suntem directori sau vânzători la tarabă. Vorba cuiva: “ce contează dacă este reală criza asta! Important este că acum nu mai suntem singuri în criză. Suntem şi noi în linie cu toţii!”. Dacă acest lucru este unul bun sau rău, nu este cazul să intrăm în detalii, ideea este că am devenit atât de influenţaţi de ceea ce auzim la televizor, încât am intrat în criză…de isterie?
Până şi preotul care a venit să ne binecuvânteze firma ne-a spus: “Mai greu cu criza financiară! Femeile o să dea banii de frumuseţe pe pâine!”.


Cum ne-a afectat criza financiară în domeniul marketingului?
N-am să uit reacţia directorului de companie în primele zile din ianuarie. “Da, trebuie să ne conformăm crizei financiare. Îmi pare rău pentru departamentul de marketing, dar va trebuie să-şi recalculeze bugetul pe anul acesta…îl vom MĂRI şi ne vom axa pe o strategie de comunicare cu clientul, o strategie cu costuri fără reduceri, dar o strategie eficientă. Iată cu ce ne diferenţiem faţă de alte companii. Noi nu vom suferi de criza financiară pentru că noi vom fi cei mai cunoscuţi. Noi vom avea cele mai organizate servicii şi cele mai atractive.” Ceea ce m-a impresionat la reacţia dânsului nu a fost optimismul exagerat de care dădea dovadă tocmai pentru a ne încuraja pe noi, ci mai degrabă conştientizarea realităţii crizei financiare, care nu este în buzunarele noastre, sau cel puţin nu este ÎNCĂ în buzunarele noastre, ci se află în mintea noastră, atât de naivă pentru o societate civilizată.


Cu toate că pe piaţa din România criza financiară nu s-a simţit atât de puternic, ING care s-a confruntat cu o scădere a acţiunilor la bursă de 27% şi a înregistrat pierderi de 500 de milioane de euro, a considerat potrivit o atitudine de tranparenţă faţă de clienţii săi şi le-a oferit un raport oficial al situaţiei din criză. Pentru companii precum Henkel şi Unilever, criza financiară a adus recalcularea bugetului de publicitate din cauza deprecierii monedei şi scumpirea carburanţilor, considerând că vor modifica bugetul în funcţie de situaţia din România. Pe de altă parte, Orange România îşi continuă aceeaşi strategie de promovare, fără schimbări majore în cheltuielile pe anul trecut şi în cheltuielile estimate pe anul viitor, susţinând că este destul loc de creştere pe piaţa din România. Comparativ cu ţările europene, România încă nu a ajuns la nivelul de cheltuieli realizat în publicitate şi în strategiile de comunicare.


“Să nu uităm că bugetele de comunicare nu sunt doar o formă de încredere în piaţă, ci şi o condiţie de dezvoltare a companiilor, iar România, în continuare, este una dintre puţinele pieţe cu vânzări în creştere. În aceste condiţii, este greu de crezut că bugetele de comunicare vor fi mai reduse, poate doar nu vom mai asista la creşterile spectaculoase din ultimii ani.” (Carmen Chipuc, Starcom MediaVest Group)


http://www.marketing247.ro/cum-afecteaza-criza-financiara-bugetul-de-marketing-al-companiei-tale/


Musat Iulia