The Body Shop şi Greenpeace

16 01 2009


În declaratia de misiune a companiei Body Shop fondatoarea Anita Roddick metionează că unul dintre motivele pentru care a fost înfiinţată compania este acela de a susţine realizarea schimbărilor sociale şi ale mediului înconjurător.


Valorile fondatorilor au fost transpuse şi în afacerea care şi-a propus să producă şi să vândă produse care să fie naturale. Dar The Body Shop nu şi-a propus să vandă numai produse de infrumuseţare sau intreţinere, ci să vândă o cauză socială pe care fiecare cumpărător şi-o putea însusi. Această cauză putea să reprezinte protecţia animalelor care sunt folosite în procesul de testare al produselor, protejarea mediului şi a drepturilor omului dar nu în ultimul rând sprijinirea acelor ţări care furnizează ingredientele industriei cosmetice.


Valorile asumate au autodefinit şi au diferentiat The Body Shop de alţi producători de cosmetice şi au revolutionat industria cosmetică prin adăugarea componentei ecologice încă din ani 70.


Valorile asumate au autodefinit şi au diferentiat The Body Shop de alţi producători de cosmetice şi au revolutionat industria cosmetică prin adăugarea componentei ecologice încă din ani 70. Tot aceste valori au făcut compania un partener pentru un ONG renumit precum Greenpeace. Colaborarea a început mai demult cu proiectul de salvare a balenelor iar unul dintre proiectele recente este legat de promovarea energiei regenerabile. În septembrie 2001, împreună şi cu alte organizaţii şi cetăţeni s-au unit într-o campanie internaţionala pentru a atrage atenţia asupra legăturii dintre folosirea combustibililor fosili şi încălzirea globală, precum şi asupra alternativelor disponibile ce includ folosirea energiei eoTot aceste valori au făcut compania un partener pentru un ONG renumit precum Greenpeace. Colaborarea a început mai demult cu proiectul de salvare a balenelor iar unul dintre proiectele recente este legat de promovarea energiei regenerabile. În septembrie 2001, împreună şi cu alte organizaţii şi cetăţeni s-au unit într-o campanie internaţionala pentru a atrage atenţia asupra legăturii dintre folosirea combustibililor fosili şi încălzirea globală, precum şi asupra alternativelor disponibile ce includ folosirea energiei eoliene şi solare.


Această colaborarea a inspirat multi activişti şi oameni de business. The Body Shop a fost un pionier şi a deschis drumul pentru alte companii să-i urmeze exemplul deşi puţine au reusit să atingă succesul reportat de The Body Shop.


Compania de-a lungul activităţii sale a trebuit să depăsească obstacole precum încercarea de imitare din partea competitorilor dar şi efectele globalizarii care obligă companiile să reducă cât mai mult costurile, în cele mai multe cazuri în detrimentul politicilor sociale şi de mediu.


Toate aceste elemente au necesitat găsirea unei balanţe între dezvoltarea unei afaceri profitabile şi în acelaşi timp responsabile din punct de vedere social şi etic. Această balanţă a înclinat spre crearea unei clientele fidele şi castigarea loialităţii angajaţiilor în detrimentul profitului pe termen scurt.


http://valuesreport.thebodyshop.net/index.asp?pg=109

Andreea Elefteriadis

Advertisements




Fiecare lucru cu povestea lui

16 01 2009


Toate lucrurile care ne înconjoară au o poveste : laptopul pe care scriu are o poveste, telefonul mobil are o poveste, Bucureştiul are povestea lui, Pământul, Moş Crăciun, totul are o poveste…iar noi ne hrănim din poveşti.


Oamenii au chef să audă poveşti care îi lasă fără suflu, care transmit emoţii, care vorbesc despre fericire sau despre viitor pentru că sunt puncte de reper, modele de urmat sau pur şi simplu pentru că au ceva important de transmis pentru audienţă.


Si pentru că toţi iubim poveştile: copii, adulţi, bătrâni, se pare că tot la poveşti se aşteaptă şi clienţii, investitorii sau personalul unei companii. Oamenii din marketing folosesc tot timpul o poveste pentru a le schimba preferinţele cumpărătorilor sau pur şi simplu, pentru a-i convinge că un anumit produs merită cumpărat.


O “super” poveste este cea creată în jurul brandului United Colors of Benetton care vorbeşte despre rasism, conflictele din lume, tabuuri sociale. Este o poveste post-modernă, ce surprinde aspectele nevrotice ale lumii nostre. Campaniile Benetton sunt campanii umanitare ce militează împotriva xenofobiei, antisemitismului sau rasismului. Sunt campanii de care imposibil să nu ne fi lovit cel puţin o dată în viaţă : Black and White Hand (mâna unui copil negru ţinută de mâna unui matur alb), Angel and Devil (imaginea unui copil cu chip de înger şi cea a unui alt copil de culoare care are părul aranjat sub forma unor corniţe de drăcuşor), Hearts (trei inimi pe care este scris “Alb”, “Negru” şi “Galben”) etc.


Aşa cum există poveşti cu eroi sau cu zmei, există şi poveşti ale brandurilor, poveşti despre cât de bune sunt produsele oferite, poveşti despre setul de valori pe care se bazează brandul, poveşti despre începuturile şi evoluţia lor. Prin poveste se creează un univers, o filosofie, o experienţă în jurul mărcii, se crează acel “lien” dintre produs, companie şi cumpărător.


Gabriela Pavel





Sursa de venit a companiei = clientul

14 01 2009

„Te vreau!” Simplu spus, însă o expresie complexă dacă stai să te gândeşti la piaţă şi la rapotul client-companie, indiferent de tipul de activitate pe care îl desfăşoară aceasta din urmă: producător sau furnizor de bunuri şi/sau servicii. Implicaţiile merg în ambele direcţii: pe de o parte compania îşi doreşte clienţi care să-i cumpere produsele – „te vreau să fii clientul meu”, iar acest schimb să fie generator de profit, pe de cealaltă parte clientul îşi doreşte o companie care să răspundă nevoilor sale prin produsele şi serviciile oferite, care să corespundă cu standardele impuse de acesta – „te vreau o firmă de încredere”.

„Cel mai important lucru pentru o companie este clientul. Nu există altă sursă de venit şi de profit decât clientul”. Pentru că nu există nicio garanţie că vei rămâne în piaţă dacă ajungi să nu mai ai clienţi, trebuie să te asiguri în primul rând că le oferi un produs de valoare care să fie tratat ca atare şi de către clienţi, iar în al doilea rând să-i determini să ramână fideli companiei tale. Altfel spus, dacă singura sursă de venit a unei companii este clientul, atunci aceasta nu ar trebui sa aibe o altă prioritate. În ultimele decenii firmele au trebuit sa facă faţă unei concurenţe mai acerbe ca oricând, iar în prezent această tendinţă este şi mai accentuată. De aceea, modul în care firmele îşi pot forma o clientelă şi îşi pot depăşi concurenţii este perfect realizabil printr-o mai bună cunoaştere şi satisfacere a nevoilor clienţilor săi. Numai companiile orientate spre client sunt adepte ale creării unei baze de clienţi, şi nu doar ale unei oferte de produse şi/sau servicii.

Acum mai bine de jumătate de secol, Peter Druker remarca faptul că primul obiectiv al unei firme este acela de a-şi „crea o clienteală”. Consumatorii de azi au de ales între mult mai multe produse, mărci, preţuri, furnizori. În opinia lui Philip Kotler, clienţii estimează mai întâi care dintre oferte le asigură cea mai mare valoare. Ei caută valoarea maximă în raport cu costurile pe care le reclamă căutarea unui produs şi cu mobilitatea, cunoştinţele şi veniturile de care dispun. Astfel îşi crează un nivel propriu al valorii aşteptate şi acţionează pe baza acestuia. Faptul că oferta atinge sau nu nivelul valorii aşteptate, va influenţa satisfacţia şi probabilitatea de a mai cumpăra şi pe viitor.


Mihai Matieş, General Manager Service Excellence Solutions, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Bloombiz / http://www.bloombiz.ro/cariere/companiile-nu-vand-produse-sau-servicii-ci-experiente

KOTLER, Philip, Managementul marketingului, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Teora, 2000, pg.59

Cristina Dan





Un altfel de fundraising

6 01 2009

In mediul românesc, ideea de fundraising e încă tradusă prin banala sponsorizare, atât în rândul afaceriştilor, cât şi de către o mare parte dintre fundaţii şi organizaţii non-profit. Fundraisingul ar trebui să fie mult mai mult decât atât. Ar trebui să fie o şansă de promovare a unor idei, a unor credinţe, a unor valori. Relaţia cu donatorii are, din acest punct de vedere, un rol mai mult decât semnificativ. Donatorii trebuie să simtă că sunt parte din misiunea unei organizaţii, înţelegând scopurile, dar şi provocările ei. Fundraisingul n-ar trebui să se limiteze la asigurarea liniştii sufleteşti a unei părţi şi la acelei materiale a alteia, ar trebui să producă schimbări de percepţii, de gândire, de valori.

Sigur, ideal ar fi ca organizaţiile să păstreze o formă comunicare constantă şi personalizată cu fiecare dintre donatori. Or, daca vorbim de companii mari, accesul la CEO-ul sau la Directorul regional al companiei este de multe ori, să spunem, „restricţionat”. Şi atunci? O soluţie aplicată cu succes este relaţionarea cu angajaţii companiilor. Este, de altfel, reţeta unei organizaţii din România, filiala unei organizaţii internaţionale, care a reuşit să creeze o reţea de aproape 40 de companii partenere în numai trei ani de activitate.

Organizaţia a ales să meargă pe crearea un mesaj emoţional puternic: ideea de solidaritate, prin implicarea donatorilor individuali şi a companiilor, deopotrivă. Mai exact, companiile partenere derulează campanii de fundraising la nivelul angajaţilor şi, de cele mai multe ori, dublează suma donată de aceştia prin contribuţiile lunare. Cu sumele colectate de la companiile partenere, organizaţia finanţează câteva zeci de proiecte şi fundaţii locale din sfera socială. Atât campania de strângere de fonduri, cât şi procesul de alocare şi monitorizare, sunt conduse de voluntari din companiile partenere, care iau contact astfel cu obiectivele, dar şi cu obstacolele organizaţiei, au satisfacţia de ajuta o data în mod direct şi, în plus, convingerea că aportul lor financiar este bine gestionat. Un mecanism pe cât de simplu, pe atât de eficient şi mai ales transparent, care a dus la strângerea primului milion de dolari, la numai 3 ani de la înfiinţare.

Ioana Betieanu





A fost odata…

6 01 2009

Întâmplarea a facut ca eu să fiu cea care, într-un concurs de împrejurări, să-i iau interviu domnului Uri Baruchin, Senior Strategist Brandinstinct, prezent în calitate de speaker la evenimentul Strategic Branding desfășurat în luna septembrie a acestui an. Conceptul promovat de domnul Baruchin, care sperăm că va aduce un suflu nou pe piața locală de profil, este „narrative marketing”. Acesta identifică modul în care oamenii folosesc cuvintele pentru a spune povestea din spatele unui brand aducându-se în prim-plan importanța modului în care consumatorul narează, în stilul propriu, aceste povești, dar și cel în care acestea sunt înțelese. Marketingul narativ încearcă totodată să analizeze orientarea lor, iar acolo unde nu sunt în acord cu valorile reale (pozitive) are brandului, să încerce să le reorienteze. Dar, așa cum spunea și domnul Baruchin, “atunci când se folosește acest gen de marketing trebuie să se ia în calcul și sistemul semiotic , diferitele interpretări pe care fiecare le poate da unei istorisiri, după care, un al doile pas este acela de a se încerca adaptarea poveștilor în funcție de context”. Întrebat despre valoarea adăugată pe care o companie o poate primi aplicând această nouă strategie, Senior Strategist-ul Brandinstinct a ținut să precizeze despre importanța lucrurilor cu sens. Cu alte cuvinte, în opinia sa, sensul unor acțiuni este foarte important, în ideea în care astfel, tu ca și brand, ai puterea de a avea ceva de spus pe piață, mai mult decât au competitorii. Și acum stau să mă gândesc dacă nu este destul de riscantă această tehnică, având în vedere că cel care povestește este consumatorul care a devenit din ce în ce mai pretențios și mai educat și care cu greu mai crede în povești?!

Alina Tabacu