Bătaie pe cărţi

26 01 2009

Ce bine că mama plecă în fiecare joi devreme, adică pe la 06.00. Altfel, nu m-aş fi uitat acum la cele 11 cărţi frumoase, cu copertă din piele artificială, verde, cu scris auriu şi desen în relief, ce fac parte din colectia „Adevărul”. Prietenul meu are colecţia de DVD-uri şi cred că ştiu o grămadă de alte cunoştinţe ce cumpără un ziar pentru diferitele suplimente şi bonusuri primite. Nu este de mirare că „Jurnalul Naţional” şi „Adevărul” sunt primele două cotidiene de interes general (lăsând la o parte ‚Libertatea”) din punct de vedere al tirajului şi numărului de cititori.

Se pare că această strategie chiar funcţionează, iar cel mai bine o putem vedea la „Adevărul’ de joi, pentru care trebuie să te baţi în faţa chioşcurilor de ziare cu alţi o sută de oameni, plus alţi douăzeci de pe listă, care orcum vor învinge datorită şpăgii date chioşcarilor încă o lună înainte. Dorim să vindem? Punct ochit, punct lovit.

Problema care se pune acum este, însă, de o altă natură: oamenii pe care îi câştigăm prin aceaste bonusuri ne vor mai cumpăra după ce campania va fi încetat. Înclin să cred că nu. Eu, cel puţin, nici măcar nu mă obosesc să citesc ziarul pe care îl primesc împreună cu cartea şi chiar dacă aş face-o, nu m-ar determina să îl cumpăr şi în celelalte zile ale săptămânii. O dată pentru că, poate, m-am obişnuit să citesc alte ziare de interes naţional sau poate pentru că nu îmi place cum scriu cei de la Adevărul (valabil şi pentru Jurnalul Naţional sau Cotidianul)…. mai grav ar fi pentru că nu citesc presă. Oricum, indiferent de motive, cârligul folosit de aceste ziare pentru mărirea numărului de cititori este, în opinia mea, nefezabil on the long run dacă nu este susţinut şi de un conţinut editorial bun care să îţi determine cititorul să te cumpere şi mâine, când nu îi mai dai nimic.

Daniela Zăman

Advertisements




Motivaţii reale vs. motivaţii ascunse ale consumului

20 01 2009

Care sunt motivele ascunse ale unui student care alege să studieze într-o bibliotecă publică şi nu in camera proprie? Studentul se duce la bibliotecă pentru că acolo se studiază mai bine , îi oferă un ambient mai liniştit şi resursele de studiu specifice, toate fiind doar motivaţii aparente. O analiză a motivaţiilor reale poate duce insă la rezultate diferite: studentul îsi caută o iubită, are nevoie de o motivaţie pentru a se implica in studiu, se justifică faţa de propria familie, etc. Nevoia de bază ce necesită satisfăcută are multiple faţete, nevoile secundare putând ajunge chiar să depăşească forţa nevoii primare.

Urmărind exemplul privind marketingul cultural, se evidenţiează ideea că un bun manager trebuie să inţeleagă necesitatea de “a incărca” oferta, construind un pachet complet pentru consumator. O intervenţie de marketing cultural ar trebui să încerce să construiască un ambient care să fructifice atuurile descoperite, care să maximizeze posibilitatea de interacţiune. Această tehnică ad imbuto utilizează nevoile secundare pentru a mări cererea şi pentru a depăşi limitele impuse de nevoia primară. Misiunea de marketing in sine se modifică, ca şi consecinţă a acestui raţionament. Un manager cultural atent va şti să profite de oportunitatea de a transforma biblioteca într-un loc de studiu şi concomitent, în loc de întalnire, de relaxare, de interacţiune socială. Aceasta semnifică optimizarea perspectivelor misiunii organizaţionale. Principiul de bază este acela că, dacă persoanele vor fi atrase de nevoile secundare pe care biblioteca le satisface, multe dintre acestea vor utiliza şi biblioteca in sine, producând un efect de recrutare a unei noi clientele. În plus, cine şi-a făcut deja un obicei din a utiliza biblioteca, va găsi in acelaşi loc, noi servicii (un bar, acces gratuit la internet, un avizier, un antreu), ceea ce va dezvolta un efect de reţinere a clientelei existente si creşterea satisfacţiei clienţilor.

Această perspectivă lărgita asupra procesului de marketing permite depăşirea stereoptipurilor şi a limitelor autoimpuse, mediul competitiv actual fiind un cadru ideal pentru astfel de analize amănunţite.

danish-royal-libary1

Danish Royal Library

Nicoleta Catanescu





„Citeşte mai mult”!

20 01 2009

„Citeşte mai mult” este un program derulat de Vodafone România şi Grupul Humanitas, dedicat iubitorilor de literatură, prin care toţi clienţii Vodafone România care cumpară o carte din librăriile Humanitas, primesc încă o carte cadou. Un program de marketing social care respectă principiile de bază ale teoriei, repectiv un program care se serveşte de concepte specifice marketing-ului comercial pentru a aduce o schimbare în societate, respectiv pentru a creşte interesul oamenilor pentru lectură.

citeste-mai-mult1

Dar oare în spatele acestei campanii doar interesul pentru cărţi este cel care se doreşte stimulat? Ceea ce te face să intuieşti că în spatele acestei iniţiative stă mai mult decât atât, este faptul că programul nu este unul naţional, ci se desfăşoară în doar 14 librarii Humanitas din ţară, adresându-se tuturor clienţilor Vodafone, atât abonaţilor, cât şi utilizatorilor Cartelei Vodafone. Distribuţia celor 14 locaţii pare aleatoare, însă ea este concentrată în zone în care operatorul de telefonie mobilă nu deţine supremaţia în piaţă (cu excepţia locaţiilor din sudul ţării). Aceasta poate fi o modalitate prin care să atragă mai mulţi clienţi; totodată Humanitas are de câştigat crescând fluxul de clienţi în magazine.

Clienţii Vodafone care cumpără cărţi editate de Grupul Humanitas primesc cadou încă o carte, la alegere, dintre cele 10 titluri puse la dispoziţie de cele două edituri. Volumele fac parte din colecţii diferite alte editurilor, familiarizând astfel cititorul cu oferta disponibilă, sperând astfel ca indirect, potenţialul cititor să revină tot la ei pentru alte titluri de interes. Pentru a beneficia de cărţile-cadou ale campaniei, clienţii Vodafone trebuie să cumpere unul sau mai multe volume din librăriile Humanitas şi să trimită un SMS gratuit la numărul 2665 (BOOK). Aceştia vor primi un cod pe care îl vor comunica librarului, iar apoi vor putea să îşi aleagă cartea dorită.

Reuşeşte oare marketing-ul social să se detaşeze de cel comercial? Şi dacă da, unde este linia de demarcaţie? Din exemplu de mai sus, această graniţă pare să fie la alegerea noastră: aleg să cred că această campanie reprezintă un stimulent pentru lectură sau vorbim de nişte oameni inteligenţi care au gândit o metodă inovativă prin care sa aducă cumpărători la rafturi, stimulând totodată utilizarea mobilului şi în alte scopuri decât cel definitoriu?

Sursă:

http://www.citestemaimult.ro/

Cristina Dan





“Rendez-vous en France” – Marketing turistic în Franţa

19 01 2009

În plină criză Franţa este în proces de rebranding! N-are a face capra cu varza. Proiectul este de mult în discuţie, modernizarea economiei turistice în Franţa fiind prioritară încă din prima jumătate a anului 2008.

În anul 2007, Franţa a fost fruntaşa topului de destinaţii turistice din lume, nu în funcţie de venitul obţinut din această ramură, ci în funcţie de numărul de 82 de milioane de vizitatori, în creştere cu 3 milioane faţă de 2006. Pe locul 2 s-a situat Spania, iar pe 3 SUA, cu 58 de milioane de vizitatori.

logofranta

O nouă campanie însoţită de un nou logo, menită să revitalizeze veniturile obţinute din turism, este adusă de guvernul francez şi promovată de Oficiul naţional francez al turismului, Maison de la France. Noua identitate a Franţei este dată de personajul legendar al revoluţiei franceze, Marianne, care este vestită pentru pictura ce o reprezintă, cu sânii dezgoliţi, ţinând triumfătoare steagul Franţei în mână. Marianne va apăra poziţia de lider a Franţei în destinaţii turistice, şi va avea ca scop golirea buzunarelor străinilor pe timp de criză.

Cum a ajuns Marianne norocoasa emblemă a Franţei şi ce puncte a atins masterpanul francez? La 19 iunie 2008, la discursul cu privire la aspectele legate de turism susţinut de Christine Lagarde, ministrul de finanţe al ţării, s-au făcut publice anumite puncte ale campaniei. Atât timp cât turismul aduce mai mult din 6% din PIB-ul ţării şi asigură locuri de muncă pentru 1,8 milioane de cetăţeni, s-a subliniat prioritatea reformarii acestuia.

Campania îşi are originea în planul de turism “Destination France 2020”, care are ca scop adaptarea Franţei la transformările mondiale.

Care sunt elementele de noutate?

1. Urgenţa unui turism “low-cost”, care să nu se bazeze doar pe cele mai bune preţuri, cât şi pe o noua manieră de a călători.

2. Exigenţa unei autencitati, a cărei redresare este binevenită în cazul Franţei, şi care presupune valorificarea patrimoniului ţării, istoric, geografic şi cultural.

3. Crearea unei responsabilităţi ecologice, ce presupune reamenajarea anumitor zone.

Pentru acestea s-au propus 4 strategii:

1. Cucerirea unor segmente prin crossmarketing, în ţări precum China, India sau Brazilia.

2. Creşterea bugetului alocat turismului, determinat de apariţia ofertelor complete şi pentru aducerea în prin plan a turismului din clasa business.

3. Dezvoltarea durabilă a turismului, respectând atât mediul înconjurător cât şi omul.

4. Amplificarea instrumentelor de comunicare.

Marianne cea modernă, uitându-se încrezătoare spre viitor, va fi alături de sloganul campaniei “Rendez-vous en France”, care va fi uşor înţeles de toţi străinii. Franţa este asociată astfel cu rafinamentul, eleganţa şi arta de a trăi.

Vive la France!

Sursa: www.budget.gouv.fr

Irina Mastacaneanu





Marketingul cultural, tactică importantă de branding de ţară

12 01 2009

Până acum, în România marketingul cultural a însemnat proiecte efemere,care nu au fost impresariate bine, neţinându-se seama de calitatea şi dezvoltarea evenimentului în sine, de valoarea adusă publicului sau comunităţii, ci apreciindu-se mai mult câte zerouri se adaugă la profit (susţine Aneta Bogdan,specialist în marketing şi Managing Partner al firmei Brandient). De asemenea, Aneta Bogdan mai spune că există cauze multiple pentru care proiectele de marketing cultural mor repede. Cea mai importantă cauză este lipsa oamenilor specializaţi şi devotaţi. În România, crede Aneta Bogdan, există o penurie de specialişti în marketing cultural pentru că acesta reprezintă o specializare de nişă,aflată la graniţa dintre marketing şi cultură. “Omul care face aşa ceva trebuie să aibă,pe de o parte, o educaţie artistică şi conexiuni în lumea culturii, care este un grup închis iar, pe de altă parte, trebuie să aibă cunoştinţe de marketing.” a declarat Aneta Bogdan. Marketingul cultural poate reprezenta un pion important în brandingul de ţară. Dacă am avea specialişti în marketing cultural,aceştia ne-ar ajuta foarte mult să ne promovăm ca stat şi ca popor prin obiceiurile,tradiţiile şi produsele româneşti. Haideţi să ne imaginăm cum ar fi să transformăm parada mascaţilor de dinainte de Anul Nou în Festivalul de la Rio al României? Câţi turişti am putea atrage din afara ţării? Sau cum ar fi să facem cunoscute sarmalele specific româneşti cum este cunoscută manacarea japoneză Su Shi pe întreg mapamondul? Sau cozonacul precum e plăcinta cu mere la americani (apple-pie). Deschizând porţile unui festival tradiţional specific românesc, desfăşurat în fiecare an, am putea promova atât tradiţiile cât şi mâncarea românească, dar mai ales produsele fabricate la noi în ţară precum: vinul Jidvei, laptele Dorna, apa minerală Borsec, covrigii Boromir, caşcavalul Rucăr şi multe altele. Astfel am încuraja turismul,dar şi industria ţării. Foarte multe companii româneşti ar putea alege să îşi promoveze produsele şi serviciile prin asocierea cu evenimente de acest gen din lumea culturii. “În acest moment,orice om de marketing care se pricepe, caută,de fapt alte proiecte decât cele clasice care se bat literalmente pe o zonă foarte aglomerată şi,atunci, se orientează spre proiecte cum ar fi cele culturale, de nişă”, a mai declarat Aneta Bogdan. Aşadar,un eveniment de genul unui festival tradiţional ar prinde foarte bine publicului larg şi ar contribui substanţial la schimbarea atitudinii străinilor faţă de noi, românii. Cred că astfel,ajutându-ne de aspectele culturale, de tradiţiile şi obiceiurile întâlnite numai la noi,ne-am salva imaginea ca popor în întreaga lume, dar piedicile care apar, sunt sursele de profit cât mai greu de găsit în marketingul cultural, întrucât produsele promovate sunt deosebite şi destinate unei categorii de clienţi aparte,iar specialiştii acestui tip de marketing sunt foarte puţini ca număr (fie sunt oameni de cultură, fie strict oameni de marketing) şi foarte puţini aceia care îmbină corect strategiile de marketing cu ideile culturale.

Roxana Mihaela Pintilie

Sursa:

http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/marketingul_cultural.html

http://www.evenimentul.ro/articol/marketingul-cultural-arta-de0.html