Zuzu continuă să-şi alinte consumatorii

21 01 2009

Pentru o poziţie cât mai stabilă şi sigură pe piaţa produselor lactate, Albalact s-a orientat în vederea creării unui nou brand, însă, pentru a se diferenţia de competitori, a ales un ambalaj cu mult inovativ şi neconvenţional, care atrage prin căldura pe care o creează. Momentul lansării gamei de produse lactate Zuzu a fost bine gândit, astfel că perioada apariţiei sale a coincis cu dezvoltarea pieţei de produse lactate şi cu interesul tot mai crescut pe care românii îl arată faţă de acest tip de produse. Radu Ciurtin, preşedinte Albalact, explică: „pe această oportunitate a mizat şi Zuzu, care a avut şi are în mânecă un mare atu, acela al brandului autohton, de încredere, prietenos şi carismatic”. (http://paulmaior.blogspot.com/2008/04/un-brand-mai-zuzu.html) Astfel, la numai o perioadă de 2 ani de la lansarea sa, brandul Zuzu, prezent pe rafturi în 23 de produse (lapte şi iaurturi), a reuşit să se poziţioneze drept lider de piaţă pe segmentul de lapte proaspăt pasteurizat. Numele său neconvenţional a dus la o poziţionare într-o manieră intimă, fapt ce-l diferenţiază de ceilalţi competitori, care abordează consumatorul într-un mod distinct.

Deşi părea imposibilă pentru oamenii din domeniu crearea unui brand care să depăşească succesul de care s-a bucurat Fulga, un alt brand aflat, de asemenea, sub umbrela Albalact, Zuzu, prin numele şi designul ambalajului său inovator şi amuzant, a stârnit, în special, interesul tinerilor, al persoanelor cu vârste între 25 şi 45 de ani, informate, cu venituri peste medie, din mediul urban. În definirea strategiei de comunicare, compania Brandient a ales creionarea unei linii vesele care să stârnească amuzament şi o senzaţie de bine la vederea acestei mărci, care se adresează, mai degrabă, cosumatorului care alege cumpărarea laptelui Zuzu nu din motive de sănătate, ci pentru că-i face plăcere. Identitatea vizuală şi designul ambalajului a atras interesul consumatorului român, deschis la inovaţie, care a apreciat acest pachet. Potrivit lui Cristian Kit Paul, „Zuzu îşi propune să-şi alinte consumatorii, să-i ţină în puf şi întregul demers verbal şi vizual susţine o astfel de relaţionare cu aceştia. Produsul, pe de altă parte, ne mulţumeşte întrutotul, astfel că Zuzu are toate şansele să-şi facă loc pe raftul românesc şi în inimile consumatorilor români”.(http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/11070/Brandient-a-creat-brandul-Zuzu-pentru-Albalact-SA.html)

Surse:
http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/stiri_si_evenimente/brandient_a_creat_brandul_zuzu_pentru_albalact.html

http://paulmaior.blogspot.com/2008/04/un-brand-mai-zuzu.html

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/11070/Brandient-a-creat-brandul-Zuzu-pentru-Albalact-SA.html

http://www.zf.ro/companii/cum-a-ajuns-zuzu-unul-dintre-cele-mai-vandute-branduri-pe-o-piata-de-peste-un-miliard-de-euro-3097679/

Mădălina Ion

Advertisements




Produsele tradiţionale româneşti stau în banca lor

19 01 2009

Cu siguranţă cunoaştem mai multe mărci străine din industria alimentară decât din cea românească, iar produsele tradiţionale româneşti stau în umbra acestora. Poate ca românii ar prefera produsele tradiţionale româneşti, însă ei nu le cunosc, ori pentru că nu au acces la ele, ori pentru că acestea nu au destule fonduri pentru a se promova. Produsele lactate şi cele din carne au posibilitatea de a deveni mult mai uşor mărci, însă nu ştiu câţi dintre voi vor recunoaşte vreunul din următoarele produse, iar pentru a demonstra acest lucru am ales doar fabricanţii care au o gamă mai largă de produse lactate sau din carne.

Produse lactate: IEZER (SC MOCA SRL), TÎRNAVELE (SC SIMOLACT SRL), PONOR (SC MONTANA CAD SRL), Trascău (SC BINAL MOB SRL ), BĂGĂU (SC AGROPROD IMPEX SRL), COŞEŞTI (SC AGROLACT SRL), DORLACT (SC DORLACT SRL), POIANA (SC VILACTIL PRODCOM S.R.L.), CICOS (SC CICOS SRL), Poalele Ciucaşului (SC ELBOCIS SRL), Ieduţ (SC EUROFERMA SRL), Pleşcoi (SC TRI 94 PROD COM SRL), VERMEŞ (SC MIRASEB SRL), Bobâlna (SC AQUASALA SRL), MARK (SC MARK SRL), MURGO (SC PP GRIG SRL), Guido (SC GOLF SRL), SIMERIA (SC MILK PROD SRL), MESEŞ (SC GÎRBOU PRODLACT SRL), Someş (SC CALION PROD SRL), POIANA MǍRULUI (SC STRUGURELU POIANA SRL) etc.
Produse din carne: IANOŞI (SC IANOŞI CARN SRL), Nădlac (PF NEAMŢ MIRCE), DISTINCT (SC DISTINCT COMIMPEX SRL), TRAI – COV (SC CARMANGERIA TRAI – COV SRL), Tudor (SC OLAS PROD SRL), Santec (SC ‘’SANTEC’’ SRL), Burdujeni (SC PANCORMA SRL), UDEŞTI (SC UDEŞTEANA SRL) etc.

Poate că în oraşele lor de provenienţă aceste produse alimentare sunt foarte cunoscute de către consumatori, nu negăm acest lucru. Întrebarea este: ce ar trebui făcut ca aceste produse să devină mărci naţionale? Cu siguranţă am beneficia cu toţii din acest lucru. În primul rând ar trebui să-şi aleagă fiecare un nume pentru toate produsele din gamă, astfel ar putea fi recunoscute mai uşor. Cele pe care le-am menţionat au îndeplinit acest prim pas. Urmatorul lucru ar fi realizarea unui site, dezvoltarea tehnologiei pentru producerea unor cantităţi mai mari de produse, ca apoi să urmeze distribuţia în cât mai multe locaţii. Să nu uităm cel mai important aspect: promovarea lor, ele trebuie să devină vizibile şi recunoscute de către consumatori. Din lipsa unor fonduri substanţiale, nu cred că vom vedea prea curând aceste produse în magazinele de larg consum din România. Dacă totuşi veţi zări pe piaţă aceste produse, cred ca ar fi indicat să le cumpăraţi şi să le încercaţi, să vedeţi dacă tradiţionalul merge mână-în-mână cu calitatea.

http://www.maap.ro/pages/page.php?sub=0103&self=01

Ina Draganoaia





Piaţa cafelei îşi urmează trendul ascendent

16 01 2009

Piaţa cafelei este o piaţă dinamică prin numeroasele mărci care propun o gama largă de sortimente şi prin numărul crescut al consumatorilor cu gusturi din ce în ce mai sofisticate.

Conform cercetărilor, numărul consumatorilor de cafea din România este mai redus decât cel înregistrat în celelalte ţări europene, o creştere a procentajului fiind posibilă în condiţiile creşterii puterii de cumpărare şi a eliminării accizelor. Însă, în ultima periodă, s-a înregistrat o creştere a orientării consumatorilor către cafeaua ambalată, îndreptându-se astfel către produsele de calitate superioară şi către achiziţia acelor sortimente de cafea cu gramaj mai mare. Dacă principalul canal de distribuţie a canalelor erau înainte magazinele alimentare, acum ele au pierdut teren în faţa supermarketurilor, care deţin un procentaj ridicat din vânzările de cafea.

Vânzările ridicate de cafea sunt şi rezultatul promovării excesive pe TV a cafelei tradiţionale şi instant. Cei 5 mari producători de cafea, Kraft Foods România, Elite România, Nestle, Tchibo şi Metropolitan Coffe, îşi împart, conform unui sondaj, 90% din cheltuielile brute în publicitate, în 2007. Kraft Foods, care deţine brandul Jacobs, în al cărui portofoliu intră: Kronung, 3 în 1, Ice Coffee, Capuccino Original şi Vanilla, Capuccino Milka Specials şi Aroma, a avut cel mai mare număr de apariţii publicitare pe TV. La acest capitol, Kraft Foods România este urmat de Elite România, care deţine brandurile Elita ( cafea măcinată şi instant ), Selected ( cafea macinată şi instant ), Fort, After Dinner, Elite Capuccino şi care distribuie brandul italian de cafea Lavazza. În topul celor mai mari investori în reclamele TV, se găseşte şi compania Nestle care a investit suma cea mai mare în brandul Nescafe, care deţine brandurile Brasero, Red Cup, Gold, Frappe, 3 în 1 şi Capuccino. Piaţa promovării cafelei se caracterizează printr-o revenire frecventă a câtorva teme, regăsite în majoritatea mesajelor transmise către consumatori, cum ar fi: originile boabelor, prospeţimea, aroma, pasiunea, familia şi tehnologia. Promovarea în cazul acestui segment este dificil de evaluat datorită gamei diverse de sortimente de cafea: cafeaua tradiţională, cafeaua instant, capuccino şi frappe. În vederea creşterii vânzărilor, producătorii de cafea au apelat la o nouă strategie de marketing, care presupune venirea pe piaţă cu diferite oferte promoţionale, care oferă la achiziţia unui produs de cafea câte o cutie de păstrare a cafelei, câte o ceaşcă sau chiar şi o excursie.

În ciuda preţului ridicat, românii consumă din ce în ce mai multă cafea, în topul preferinţelor acestora situându-se cafeaua măcinată, urmată de cea solubilă. Potrivit psihologului S. Ioniţă, motivul pentru care românii sunt consumatori împătimiţi ai cafelei este acela că “ trăim într-o societate stimulantă, din ce în ce mai excitată, iar creierul s-a setat pe chestiuni de comportament şi de aceea, dimineaţa, când omul consumă cafea are nevoie de un stimulent pentru a putea intra într-o activitate cerebrală intensă“.

Sursa:

www.consumatoronline.ro

www.realitatea.net

Madalina Ion





“Codul etic pentru publicitate adresată copiilor” are succes în România?

16 01 2009

fastfood

Conform unui proiect de Cod Etic pentru marketingul produselor alimentare destinate copiilor , produsele alimentare şi băuturile care sunt nocive pentru sănătatea acestora nu vor mai fi promovate în timpul emisiunilor radio, TV şi nici în presa scrisă. Acest proiect a fost elaborat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi europarlamentarul PNL Magor Csibi. Companiile care produc alimente pentru cei mici trebuie să respecte anumite criterii de nutriţie pentru a nu le afecta sănătatea acestora şi nici a-i predispune la obezitate. De fapt, alimentele care mai pot fi promovate sunt cele care au un conţinut foarte scăzut în sare, grăsimi şi zahăr.

Prin intermediul acestui Cod, firmele se obligă să nu mai facă:
– publicitate adresată copiilor sub 12 ani la produsele alimentare considerate nesănătoase;
– promoţii directe şi campanii de promovare ale produselor de tip fast-food în şcolile primare.

Companiile Coca-Cola, Star Foods, Nestlé, Burger King, Ferrero, General Milks, Mars, Kraft şi Unilever, nouă dintre cei mai importanţi producători de alimente tip fast-food din întreaga lume, au semnat „Codul etic pentru publicitate adresată copiilor’’, anunţând că nu îşi vor mai promova produsele în rândul copiilor sub 12 ani. «Codul etic pentru publicitate adresată copiilor » a fost lansat pentru a reduce creşterea gradului de obezitate în rândul celor mici. România este prima ţară din Europa care a adoptat « Codul etic pentru publicitatea adresată copiilor ». În cazul în care nu respectă prevederile codului, companiile din România care l-au semnat pot fi sanctionate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi de Consiliul Naţional al Audiovizualului. În luna august 2008, Ministerul Sănătăţii din România a publicat o listă a alimentelor considerate nesănătoase pentru copii. Medicii sunt de părere că o hrană nesănătoasă poate influenţa dezvoltarea copiilor şi favorizează apariţia diabetului, a obezităţii, cancerului şi bolilor cardiovasculare. Prin adoptarea Codului etic pentru publicitatea adresată copiilor, alimentele de tip fast-food vor dispărea şi de la televizor, nu doar din şcoli. Excepţie vor face acele alimente care îndeplinesc criterii nutriţionale specifice, bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate sau recomandate în ghidurile nutriţionale naţionale şi internaţionale. Iniţiatorul „Codului etic pentru publicitate adresată copiilor’’, europarlamentarul Magor Csibi speră că, până la sfârşitul anului 2009, 99% din companiile alimentare din România o să semneze acest cod.

Larisa Ioniţă





Marșul record

15 01 2009


Crăciunul acesta am asistat la un show al domnului primar Sorin Oprescu care, alături de Coca-Cola și-a propus să doboare recorduri. Primăria Capitalei a organizat duminică, 21 decembrie, un marş al Moş Craciunilor. Oricine a putut fi Moş Crăciun în acea duminică.


Campania Coca-Cola a fost promovată în mediul online prin site-ul marsulmosilor.ro dar și prin intermediul mass-urilor în număr foarte mare, conținând site-ul campaniei însoțit de îndemnul de a participa la marș. Comunitatea bloggerilor s-a mobilizat de asemenea și au scris despre eveniment.


Pentru a putea fi moș, trebuia doar să te înscrii pe marsulmosilor.ro şi să mergi în Piaţa Constituţiei, la ora 12:00. Acolo primeai atât costumul cât şi un sac cu cadouri pentru a le împarţi copiilor în timpul marşului. Planul organizatorilor a fost de a strânge 4000 de moşi pentru a intra în Guinness Book. S-au adunat 3939 de moși, prin urmare vechiul record de 3460 de moși a fost depășit.


Ca în fiecare an, Coca-Cola a venit de sărbători cu ceva inedit ce ne-a confirmat încă o dată comportamentul de lider pe piața băuturilor răcoritoare. Campania inițiată de Coca-Cola a reprezentat încă un succes de marketing, aducând în același timp România în cartea recordurilor.


Marilena Hluscu





Pampers Village…un loc în care creştem împreună

15 01 2009


Procter & Gamble a devenit un lider inovator atunci când este vorba de legătura cu consumatorii săi printr-o relaţie mai profundă decât publicitatea convenţională. În prezent, Procter & Gamble aplică marketingul narativ pe internet, aşa cum l-a folosit şi în clipurile publicitare pentru a oferi valoare conţinutului şi pentru a forma o afinitate faţă de brand.


Site-ul de prezentare Pampers http://www.pampers.com/en_US/Pregnancy nu include o prezentare comercială a produselor şi nici nu include un căruţ pentru cumpărături, ci ceea ce se găseşte pe acest site de Internet este o poveste legată de evoluţia copilului în timpul sarcinii, fazele prin care trece viitoarea mămică, totul despre noul născut, sfaturi despre cum să-ţi înveţi copilul să folosească oliţa, dezvoltarea copilului, cum să-ţi hrăneşti copilul, cum să-l înveţi să adoarmă la timp, comportamentul copilului în dezvoltare, filmuleţe de prezentare cu experienţele unor copii. Site-ul oferă ajutorul şi suportul moral de care o mamă are nevoie. Site-ul conţine şi articole despre modalitatea de rezolvare a unor aspecte sau probleme cu care se confruntă mama şi copilul. De asemenea, există şi un forum pe care mamele îşi pot împărtăşi problemele personale cu care s-au confruntat şi cum au trecut peste acea problemă.


Pampers Village este un orăşel frumos colorat, care îţi arată o poveste frumoasă, despre cum arată copilaşul tău în fiecare lună în burtică, cum se dezvoltă el şi cum îi poţi arăta că este iubit. În orăşelul Pampers, poţi găsi chiar şi o cărticică cu nume pe care poţi să i-l pui copilului tău. Şi dacă mămicile se înregistrează, pot să folosească opţiunea “My name”.


Site-ul Pampers demonstrează cum branduri importante conduc în domeniul marketing prin marketing narativ şi cum îşi construieşte o legătură între produs şi consumator datorită conţinutului de valoare, mai degrabă decât un speech comercial.


www.pampers.com


Iulia Musat





Cu ce ne mai îmbie revistele glossy…

6 01 2009

Mi se întâmplă uneori (deşi în ultima perioada m-am cam lăsat de sportul ăsta) să urmăresc pe la chioşcurile de ziare diversele publicaţii care oferă tot felul de mărunţişuri pentru a-şi atrage cititorii (sau cititoarele, întrucât revistele glossy pentru femei sunt cele mai numeroase şi e şi normal, ţinând cont de faptul că noi reprezentăm cel mai mare consumator la nivel mondial): mostre de parfumuri, detergenţi, DVD-uri cu filme, CD-uri cu muzică, tricouri, eşarfe, genţi, mărgeluţe, nelipsitele cosmetice, deodorante, spray-uri fixative şi câte altele.

Ei bine, am ajuns să mă întreb câte dintre doamnele care preferă astfel de reviste le mai cumpără pentru calitatea articolelor scrise şi câte pentru cadourile oferite. Eu recunosc că, dacă mai achiziţionez una din când în când, o fac pentru mărunţişurile oferite şi mai puţin pentru că aş fi vreo cititoare fidelă. Dar până la urmă cred că aspectul acesta nici nu mai contează, atâta vreme cât vânzările cresc vizibil.

Ca strategie de marketing, acest gen de promovare a vânzărilor mi se pare foarte utilă, mai ales că oferă beneficii ambelor părţi implicate în proces: revistei îi sporesc vânzările, iar producătorului care îşi pune la bătaie produsul/brandul ca ofertă promoţională venită odată cu revista îi creşte vizibilitatea şi, cu puţin noroc, poate mostra oferită în revista respectivă o va determina pe consumatoare să caute mai apoi produsul şi în magazine. Deşi, hai să fim serioşi! Un parfum Hugo Boss sau un lip gloss de la L’Oreal nu sunt pentru toate buzunarele, prin urmare consumatoarea noastră va profita de mostra din ofertă, dar achiziţia unui produs asemănător din magazin se va lăsa aşteptată. În mod evident aceast practică nu atrage cumpărători pe termen lung, ci doar acei consumatori tentaţi de oferte.

Dar, mie una îmi convine (atâta vreme cât calitatea produselor oferite nu lasă de dorit). Aşa că, dragi publicaţii glossy, aruncaţi cu oferte, că noi vă pândim!

Mirela Burlacu